9,167 matches
-
acut sentiment de inferioritate sau de lipsă de demnitate; b. asupra viitorului: este dominat de pesimism; c. asupra lumii: lumea este percepută ca dură, ca exigentă și nedreaptă (Lelord, André, 2003). Pe fondul acestui context mental, se manifestă simptomele specifice depresiei: apatia (lipsa interesului pentru viață), probleme cu somnul, probleme cu centrarea pe și cu îndeplinirea sarcinilor, pierderea apetitului, letargie și sentimente de disperare, anxietate, intenții suicidare (Wilks, 2003). Pe scurt, simțământul fundamental ce caracterizează depresia îl reprezintă pierderea puterii (înțeleasă
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
mental, se manifestă simptomele specifice depresiei: apatia (lipsa interesului pentru viață), probleme cu somnul, probleme cu centrarea pe și cu îndeplinirea sarcinilor, pierderea apetitului, letargie și sentimente de disperare, anxietate, intenții suicidare (Wilks, 2003). Pe scurt, simțământul fundamental ce caracterizează depresia îl reprezintă pierderea puterii (înțeleasă nu atât ca forță fizică, ci mai ales ca energie și capabilitate). Așadar, este important să nu lăsăm tristețea să se prelungească, să ne domine. Să ducem o viață activă, care favorizează acțiunea, cooperarea și
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
forță fizică, ci mai ales ca energie și capabilitate). Așadar, este important să nu lăsăm tristețea să se prelungească, să ne domine. Să ducem o viață activă, care favorizează acțiunea, cooperarea și creativitatea. Având în vedere relația dintre tristețe și depresie, Fr. Lelord și Ch. André (2003) sesizează faptul potrivit căruia atunci când "suntem triști, avem tendința de a ne culpabiliza mai ușor pentru eșecurile noastre și de a le atribui unor componente stabile ale personalității" (facem, așa-zicând, atribuiri interne și
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
atribui unor componente stabile ale personalității" (facem, așa-zicând, atribuiri interne și stabile). Invers, "eventualele succese vor fi repede considerate ca determinate de circumstanțe" (respectiv, avem tendința de a face atribuiri externe și instabile). Aceste mecanisme se perpetuează o dată cu adâncirea depresiei, determinând o tristețe aproape constantă (p. 157). Relațiile interumane ne pot accentua tristețea/tristețile sau depresia; dimpotrivă, ele ne pot ajuta să ne depășim și să ne (re)căpătăm sentimentul încrederii în noi și în ceilalți, asupra viitorului, în viață
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
vor fi repede considerate ca determinate de circumstanțe" (respectiv, avem tendința de a face atribuiri externe și instabile). Aceste mecanisme se perpetuează o dată cu adâncirea depresiei, determinând o tristețe aproape constantă (p. 157). Relațiile interumane ne pot accentua tristețea/tristețile sau depresia; dimpotrivă, ele ne pot ajuta să ne depășim și să ne (re)căpătăm sentimentul încrederii în noi și în ceilalți, asupra viitorului, în viață 70. Suferința și rușinea Suferința este o altă stare sufletească importantă care afectează relațiile interpersonale. Pe
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
dintre oameni se confruntă și se vor confrunta cu dificultăți (foarte) mari. Bunăoară, viteza excesivă a proceselor și a mecanismelor economico-sociale și bancar-financiare dăunează stabilității, profunzimii și durabilității relațiilor interpersonale. Ele sunt supuse artificializării, iar oamenii înșiși expuși alienării, însingurării, depresiei. Pe scurt, raporturile interumane sunt supuse riscului urâțirii, dereglării, îmbolnăvirii lor rapide 74. "Relațiile noastre menționează J. Hollis (2009) nu sunt niciodată mai evoluate decât relația pe care o avem cu noi înșine" (pp. 282-283). Iar relația cu noi înșine
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
În plus, ei consideră că nu pot fi atinși de nenoriciri (căci dacă ar fi așa, și pentru cine consideră că viața este un drum/o cale a nenorocirilor, a tristeții, atunci ar ajunge foarte rapid la acute stări de depresie). Acesta se numește, în limbajul unor cercetători în domeniu, optimism nerealist (Taylor și Brown, 1987, apud Rimé, 2008), noroc personal (Janoff-Bulman, 1989, apud idem) sau iluzia invulnerabilității (Perloff, 1983, Weinstein, 1980, apud idem). Studiile au arătat că, în general, viziunea
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
ignoră necesitatea de a trata în mod deschis circumstanțele tensionate, frustrante, datorită presupunerii că "sinceritatea se va dovedi fie infructuoasă, fie incomodă" (p. 28). Când înăbușim mânia nu facem decât să amânăm inevitabilul; mânia reprimată se întoarce sub formă de depresie, de anxietate sau de atac de panică. "Oamenii care își reprimă mînia precizează psihoterapeutul nord-american se confruntă frecvent cu sentimente de inutilitate, de deziluzie și de revoltă. Prin lipsa unei abordări deschise și constructive, ei se bazează pe gândul pesimist
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Nu numai că trăim sub presiunea concurenței, a comparației (sau tocmai de aceea!), dar și sub cea a excelenței. Ea atinge pentru mulți dintre noi un nivel insuportabil (și, probabil că, de aici, nu mai este decât un pas până la depresie...). Suntem supuși unor norme drastice de competență, de profesionalism, de succes, de frumusețe fizică, de tinerețe, de vitalitate, de seducție. "Ideologia reușitei notează filosoful francez invadează totul" (2009, p. 156). Desigur că nu negăm și credem că nu ar putea
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
a deveni, în mod insidios, o cauză de neliniște. În loc de a fi imboldul progresului nostru personal, el se întoarce împotriva noastră și ne îngrădește dezvoltarea. Printr-un soi de inversiune, societatea de excelență se transformă inexorabil într-o societate a depresiei" (pp. 156-157). Avem sentimentul că ne găsim mereu la capătul puterilor, la limita resurselor noastre energetice, mentale, psihice. Desigur că și invidia capătă proporții devastatoare, greu suportabile. Împreună cu depresia și cu dezamăgirea de sine, ea elimină orice aromă și orice
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
inversiune, societatea de excelență se transformă inexorabil într-o societate a depresiei" (pp. 156-157). Avem sentimentul că ne găsim mereu la capătul puterilor, la limita resurselor noastre energetice, mentale, psihice. Desigur că și invidia capătă proporții devastatoare, greu suportabile. Împreună cu depresia și cu dezamăgirea de sine, ea elimină orice aromă și orice savoare a vieții (libere, împlinitoare prin ea însăși); ele ruinează orice încercare de a ne exprima pur și simplu pe noi înșine. Prin urmare, este nevoie de o altă
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
au constatat faptul că în 62% dintre cazuri este vorba despre ruperea unei relații, iar în 28% din cazuri apare ceva nedorit, precum vești proaste, eșec, boală, sfârșitul unei experiențe plăcute (Rimé, 2008). 70 Tristețea ne orientează nu numai către depresie, dar și către plictiseală. Potrivit lui Ch. André (2009), plictiseala este o pretristețe, o tristețe încă fără obiect și fără claritate, dar ca o tristețe ce va veni, ce "va ieși curând să ia aer pe balconul sufletului nostru" (p. 215
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
tocmai atunci când lipsește viața, stimulările, întâlnirile, schimbările, surprizele" (ibidem). Când suntem dominați/stăpâniți de plictiseală, "ne simțim părăsiți, abandonați într-un deșert. Totul este răsuflat și anost", notează R. Holmes și J. Holmes (2001, p. 74). Ca și tristețea sau depresia, plictiseala presupune un gol interior care tânjește să fie umplut. Uneori, ne avertizează F. Wilks (2003), plictiseala precede depresia. Ea indică "o detașare de viață și o lipsă de implicare" (p. 117). Atunci când suntem plictisiți, ne simțim ca și cum toată puterea
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
într-un deșert. Totul este răsuflat și anost", notează R. Holmes și J. Holmes (2001, p. 74). Ca și tristețea sau depresia, plictiseala presupune un gol interior care tânjește să fie umplut. Uneori, ne avertizează F. Wilks (2003), plictiseala precede depresia. Ea indică "o detașare de viață și o lipsă de implicare" (p. 117). Atunci când suntem plictisiți, ne simțim ca și cum toată puterea de a mai dori ceva s-ar fi epuizat. Animația pare să fi dispărut, iar noi nu putem să
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
proiecte de cercetare, studii clinice, conferințe și simpozioane naționale și internaționale. A publicat numeroase articole în țară și în străinătate. Coautor și autor al multor volume, ca, de pildă: Elemente de psihopatologie și psihologie clinică (2004, 2006), Scheme cognitive în depresie (2008), Psihopatologie și psihologie clinică vol. I și II (2010). Camelia Dindelegan, Psihopatologie și psihologie clinică (vol. 1), Ediția a II-a revăzută și adăugită (c) 2012 Institutul European Iași pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Grigore Ghica Vodă
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
-ului / 141 7.2.3. Amnezia / 142 7.2.3.1. Cauze și tratament în tulburările amnestice / 143 7.2.4. Aspecte legate de gen și cultură / 144 7.3. Bolile cronice și psihoterapia la vârstnici / 145 7.3.1. Depresia, anxietatea, tulburările legate de consumul de alcool și insomnia / 147 Capitolul 8. Tulburări depresive / 149 8.1. Delimitarea conceptuală a depresiei / 149 8.2. Clasificarea tulburărilor depresive / 150 8.3. Criterii de diagnostic conform cu DSM IV / 151 8.3.1
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Aspecte legate de gen și cultură / 144 7.3. Bolile cronice și psihoterapia la vârstnici / 145 7.3.1. Depresia, anxietatea, tulburările legate de consumul de alcool și insomnia / 147 Capitolul 8. Tulburări depresive / 149 8.1. Delimitarea conceptuală a depresiei / 149 8.2. Clasificarea tulburărilor depresive / 150 8.3. Criterii de diagnostic conform cu DSM IV / 151 8.3.1.Criterii de diagnostic pentru episodul depresiv major / 152 8.3.2. Evoluția tulburării depresive majore / 153 8.4. Tulburări depresive unipolare
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
150 8.3. Criterii de diagnostic conform cu DSM IV / 151 8.3.1.Criterii de diagnostic pentru episodul depresiv major / 152 8.3.2. Evoluția tulburării depresive majore / 153 8.4. Tulburări depresive unipolare / 153 8.4.1. Subtipuri ale depresiei / 156 8.4.2. Diferențe de gen și vârstă în depresie / 158 8.4.3.Etnia, cultura și depresia / 160 8.4.4. Cum evoluează depresia? / 162 8.5. Tulburarea depresivă bipolară / 163 8.5.1. Cultura și tulburările bipolare
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
3.1.Criterii de diagnostic pentru episodul depresiv major / 152 8.3.2. Evoluția tulburării depresive majore / 153 8.4. Tulburări depresive unipolare / 153 8.4.1. Subtipuri ale depresiei / 156 8.4.2. Diferențe de gen și vârstă în depresie / 158 8.4.3.Etnia, cultura și depresia / 160 8.4.4. Cum evoluează depresia? / 162 8.5. Tulburarea depresivă bipolară / 163 8.5.1. Cultura și tulburările bipolare / 166 8.5.2. Leadership-ul, creativitatea și tulburările bipolare / 167 8
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
major / 152 8.3.2. Evoluția tulburării depresive majore / 153 8.4. Tulburări depresive unipolare / 153 8.4.1. Subtipuri ale depresiei / 156 8.4.2. Diferențe de gen și vârstă în depresie / 158 8.4.3.Etnia, cultura și depresia / 160 8.4.4. Cum evoluează depresia? / 162 8.5. Tulburarea depresivă bipolară / 163 8.5.1. Cultura și tulburările bipolare / 166 8.5.2. Leadership-ul, creativitatea și tulburările bipolare / 167 8.6. Teorii asupra depresiei / 168 8.6.1
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
depresive majore / 153 8.4. Tulburări depresive unipolare / 153 8.4.1. Subtipuri ale depresiei / 156 8.4.2. Diferențe de gen și vârstă în depresie / 158 8.4.3.Etnia, cultura și depresia / 160 8.4.4. Cum evoluează depresia? / 162 8.5. Tulburarea depresivă bipolară / 163 8.5.1. Cultura și tulburările bipolare / 166 8.5.2. Leadership-ul, creativitatea și tulburările bipolare / 167 8.6. Teorii asupra depresiei / 168 8.6.1. Teorii biologice / 168 8.6.2. Teoria
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
3.Etnia, cultura și depresia / 160 8.4.4. Cum evoluează depresia? / 162 8.5. Tulburarea depresivă bipolară / 163 8.5.1. Cultura și tulburările bipolare / 166 8.5.2. Leadership-ul, creativitatea și tulburările bipolare / 167 8.6. Teorii asupra depresiei / 168 8.6.1. Teorii biologice / 168 8.6.2. Teoria psihanalitică asupra depresiei / 181 8.6.3. Modele cognitiv-comportamentale asupra depresiei / 182 8.6.4. Modele social-cognitive asupra depresiei / 185 8.6.5. Teoria cognitivă asupra depresiei Aaron T.
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
5. Tulburarea depresivă bipolară / 163 8.5.1. Cultura și tulburările bipolare / 166 8.5.2. Leadership-ul, creativitatea și tulburările bipolare / 167 8.6. Teorii asupra depresiei / 168 8.6.1. Teorii biologice / 168 8.6.2. Teoria psihanalitică asupra depresiei / 181 8.6.3. Modele cognitiv-comportamentale asupra depresiei / 182 8.6.4. Modele social-cognitive asupra depresiei / 185 8.6.5. Teoria cognitivă asupra depresiei Aaron T. Beck / 189 8.7. Psihoterapia în depresie / 197 8.7.1. Terapii psihosociale asupra
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Cultura și tulburările bipolare / 166 8.5.2. Leadership-ul, creativitatea și tulburările bipolare / 167 8.6. Teorii asupra depresiei / 168 8.6.1. Teorii biologice / 168 8.6.2. Teoria psihanalitică asupra depresiei / 181 8.6.3. Modele cognitiv-comportamentale asupra depresiei / 182 8.6.4. Modele social-cognitive asupra depresiei / 185 8.6.5. Teoria cognitivă asupra depresiei Aaron T. Beck / 189 8.7. Psihoterapia în depresie / 197 8.7.1. Terapii psihosociale asupra depresiei / 197 8.8. Diferențe de gen și
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Leadership-ul, creativitatea și tulburările bipolare / 167 8.6. Teorii asupra depresiei / 168 8.6.1. Teorii biologice / 168 8.6.2. Teoria psihanalitică asupra depresiei / 181 8.6.3. Modele cognitiv-comportamentale asupra depresiei / 182 8.6.4. Modele social-cognitive asupra depresiei / 185 8.6.5. Teoria cognitivă asupra depresiei Aaron T. Beck / 189 8.7. Psihoterapia în depresie / 197 8.7.1. Terapii psihosociale asupra depresiei / 197 8.8. Diferențe de gen și vârstă în depresie / 203 8.8.1. Explicații
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]