3,128 matches
-
studenți, care dețin posturi mari, ea trece printre universitățile bogate și bine Înzestrate. Sunt circa 7.000 de studenți; cum mulți au mașini există și un serviciu al evidenței și staționării lor. E o atmosferă plăcută de liniște, de studiu. Deprins cu universitatea europeană, așejată În centrul și În forfoteala marilor orașe, Într-un mediu care te fură, cu tentaculele sale, aici găsești cu totul altă atmosferă. Există și În SUA universități mari În New-York, Chicago, Washington, Los Angeles, dar multe
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
cu multă pomicultură, câțiva porci și cinci oi. Procedăm la completarea formularului, În special la culegerea datelor asupra venitului din pomicultură și legumicultură. Munca e depusă numai de membrii familiei. Mă surprinde numărul de 5 oi, eu cetățeanul din Bărăgan, deprins cu turmele de oi. Fermierul nostru are o suprafață cu un relief extrem de ondulat, iar sus pe un vârf de deal e un teren pe care nu poate ține altceva decât 5 oi. Acestea Îi procură lâna și carnea necesară
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Când ea e acasă, merge și-l aduce pe Carolică la noi, după ce l-a trezit și despriponit. E greu de descris bucuria acestui copil redat libertății, mai ales că știe că va găsi la noi ceva plăcut. S-a deprins cu mâncăruri românești pe care le savurează. Îi place orezul cu lapte și pilaful. Are și dreptate: mama sa Îi dă orez fiert În apă, peste care toarnă lapte rece. Atunci Carolică se enervează, scuipă și strigă: no, no,Sandra
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
tradusă în limbile armeană, bulgară, cehă, daneză, engleză, franceză, grecească, italiană, maghiară, neoirlandeză, polonă, română, rusă, spaniolă, suedeză și turcă, această operă nu are nevoie de apărători. Nici nu sar putea găsi atâți vrăjmași care să poată ține piept lumii deprinse a i adora talentul și a se închina în fața muncii sale neobișnuit de mari. ... se zice că în Palatul Regal, dimineața în zori de zi, toată lumea dormea încă; dormea în adâncă liniște întreaga cetate a lui Bucur... În lumină plumburie
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
școală românească, pentru țărani” - scrie Glasul Bucovinei de sâmbătă 16 februarie, 1 martie 1919, încheind: Duminică are să fie parastas la toate bisericile pentru pomenirea lui.” „...era un rămas bun din vremurile de lupte naționale pe care de mult ne-am deprins a le privi cu admirație; dar era în același timp și al nostru, era și omul prezentului, el simboliza continuitatea luptelor aprige pentru ființa neamului nostru” - scria R. Cântea în Glasul Bucovinei nr.86 din 19 februarie (4 martie) 1919
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
un mare muncitor, instruit la ideologia socialistă, poate să atingă "umanismul socialist", care este un umanism al creației și, deci, al culturii preluate de clasa muncitoare. (...) Operele lui Lenin și Stalin (...) sînt opere care îmboldesc mintea să gîndească și o deprind cu tezele înalte ale concepției despre viață și cu întrebările despre rînduirile lumii. Experiența a demonstrat că orientarea observației după concepția marxistă despre univers și meditarea asupra îndrumărilor Partidului au fost întotdeauna rodnice pentru creator. (...) Cu oricît de puțin talent
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
că „nu pricep mare lucru din post-modernism” voiam să spun că regulile acestui hai să-i zicem „nou curent literar” se opun radical criteriilor pe care le aplic eu În arta romanului, criterii, reguli pe care eu Însumi le-am deprins de la maeștrii mei, români sau străini. Astfel, eu nu concep romanul, ceea ce Thomas Mann sau H.P. Bengescu și Liviu Rebreanu Înțelegeau prin acest gen, care Încă domină În atenția și conștiința publică, celelalte genuri literare - poezia, eseul, critica și istoria
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
frizează o nouă și revoluționară filosofie a istoriei. Cred că nu e inutil să adaug că toate aceste „elemente” ale construcției romanești - story-ul, personajele, arta dialogului, polifonicul acțiunii, nemaivorbind de stil și atmosferă, sunt pe cât de dificil de Învățat, de deprins, pentru un debutant care vrea cu adevărat să facă roman, În sensul „clasic”, dar și real al noțiunii, pe atât de stringent necesare pentru Întreg edificiul epic, pentru interesul pe care trebuie să-l stârnească unui public mai mult sau
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
când aude vorbindu-se italienește (totuși, strămoșii romani!); un italian Înțelege mult mai puțin românește, derutat de vorbele slave și orientale, ca și de pronunție. În tot cazul, un italian nu va vorbi niciodată perfect românește. În schimb, mulți bulgari deprind româna foarte bine și o vorbesc fără accent (tocmai fiindcă „tonul“ general al celor două limbi este asemănător). Să fie românii mai apropiați de italieni sau de bulgari? Cine ar putea spune? De italieni, desigur, prin rădăcinile latine, ca și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
formarea elitelor, s-a schimbat direcția dinspre Paris, Berlin sau Roma spre Moscova. Cohorte de studenți din toate domeniile (aleși cu grijă, pe criterii sociale și politice bine definite) au fost trimiși să se formeze În patria comunismului. Acolo, ei deprindeau tot ce le trebuia: specializare, convingeri politice și, firește, limba rusă. Nu puțini s-au Întors și cu soții rusoaice. Le-au fost atribuite posturile-cheie În toate sectoarele de activitate. În așteptarea zilei când toată lumea avea să vorbească și să
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
producere“, ci și receptare, și chiar În primul rând receptare. Cei trei români au adus răspunsurile lor, propunând Occidentului saturat de atâta raționalism o infuzie de mitologie orientală, de absurd sau de nihilism filozofic. Și În artele plastice, românii au deprins repede rețetele occidentale și le-au aplicat cu talent. O vizită prin muzeele românești oferă ocazia descoperirii unei picturi de foarte bună calitate. Nicolae Grigorescu (1838-1907), apropiat de școala de la Barbizon și de impresionism, este „pictorul național“; el a zugrăvit
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
mai mult decât de o salbă de cuvinte pentru a face curățenie și a scăpa de dezordinea și decadența care mă înconjurau. Însă începutul putea rămâne. :::::::::: Când eram student la Camden College în New Hampshire, urmam un curs pentru a deprinde cum se scrie un roman și în iarna lui 1983 am produs un manuscris care în cele din urmă va deveni Mai puțin decât zero. Naram în detaliu vacanța de Crăciun a unui tânăr student bogat, de la o facultate din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Probabil că nu. Se duce și stă în fața calculatorului. Se zgâiește la drăcovenia aia toată ziua. Gardner se gândi la ceva o vreme. În cele din urmă tot dă de mine. - E o lume cu totul diferită, murmură Huntington. Au deprins un set de aptitudini cu totul nou, deosebindu-se radical de noi. - Știu cum să proceseze informațiile vizuale. Gardner dădu din umeri. Mare căcat. Eu, personal, nu sunt impresionat. - Habar n-au să pună ideile într-un context, murmură iarăși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
la București. Nu te-am mai văzut duminică (...). Cu cele mai bune gânduri și salutări prietenești, Teodor Tatos </citation> <citation author=”ȘERBAN Mihail” loc=”(Fălticeni)” data =”(1 iulie 1969)”> Dragă domnule Eugen, Mi s-a făcut dor de mata, ai deprins Fălticenii rău, și aștepta să te vadă. Vreau să te rog, să-l vezi pe Tov. Paranici , de la „Zori Noi”. Mia făgăduit că va trece pe la mine, foarte serios. Spune-i că mi-ar face mare plăcere. Am pregătite să
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Sărutări de mâini și dorințe de sănătate mamei și soției. Deosebite sentimente de prietenie, Teodor Tatos </citation> <citation author=”ȘERBAN Mihail” loc=”Fălticeni” data=”15 martie 1970” desc=”C.P.”> Dragă Domnule Eugen, A mai trecut o duminică și, cum eram deprins, nu a mai apărut prietenul orașului nostru plin cu zăpada mieilor. De atunci am mai fost o dată la Suceava, legat (de) o mașină, un prea scurt timp. Am Întâlnit pe prietenul matale de la „Zori Noi”, care mi-a spus - „sunt
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
uita prietenii care te stimează și țin la mata. Teodor Tatos </citation> <citation author=”ȘERBAN Mihail” loc=”Fălticeni” data=”14 iulie 1970” desc=”C.P.”> Dragă domnule Eugen, A trecut multă vreme de când nu ai mai dat pe la noi, cum ne deprinseseși. Am fost pe la Dl. Ciurea, m-am Întâlnit cu D-na Calmuschi, cu care am aranjat o Întâlnire. Mi-a spus să-i scrii o c.p. cu o zi, două, Înainte, ca să fie acasă la ora care o vrei
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
lipsuri, a fost, totuși, bine intenționat, perseverent și a realizat ceva În Flt. De ce oare s-a schimbat așa brusc? Voiam să văd secția matale muzeală cu prilejul serbării semicentenarului liceului No. 2; dar, dacă nu se poate... M-am deprins să fiu tratat ca oaia neagră Între cele albe și aceasta pentru că n-am fost oportunist ca alții, nici fără obraz ca ei, să excursionez prin toate partidele politice, ca să trec de-a dreptul de la Închisoare - la demnități și titluri
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
unguri și pe la polonezi, foștii frați „de lagăr”. Ultimii poartă straie naționale, sărbătorești, oferă cu generozitate vizitatorilor pliante și CD-uri promoționale. Azi - coincidență! - e ziua Poloniei la Expo 2000, e prezent și președintele Kwaśniewski, un fost comunist care a deprins rapid manierele unui lider occidental: zâmbește în stânga și dreapta, glumește cu turiștii, împarte autografe. VASILE GÂRNEȚ: O secvență confuză, amuzant-reconfortantă până la urmă, în care am fost implicați, fără voie, la pavilionul Spaniei. Nimerim la o recepție. Suntem invitați cu amabilitate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
cord! -, o tristețe „îngropată” și vie în același timp, acel désarroi, acea confuzie pe care o trăiau, probabil, cei câțiva maeștri ai culturii, filologi, simțind, trăind acel seism ciudat și neașteptat al istoriei, al instituțiilor, al criteriilor pe care le deprinseseră în Apusul luminat, de care erau mândri și pe care încercau să le inculce cârdurilor de învățăcei ce îi înconjurau. M-a primit cu gravitate în biroul său, era într-o dimineață, și, ca să-mi dea curaj probabil, cu multă
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
clopote din Deva... Te pătrund, ca picurări de plumb bat ceasuri întregi Vanitate provincială. Înainte femeile din Deva, chiar cele din aristocrație, se plimbau pe stradă și eșeau la grădină cu capul gol. Decând a venit nevastă-mea, s-au deprins să puie pălărie, căci ea n-a vrut să umble altfel. Băeți cari pasc vitele pe prund. Se învață a striga chiuituri de joc, întocmai ca la noi. În jurul Devei e un ciclu complect de munți mici. Zi de iarmaroc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de a fi un artist, cum e cel bucureștean. Își face numai placid datoria din câteva lovituri de perie și gata! Nici nu poate sta pe vine pe un scăunaș mititel. Șade sus, pe un scaun nalt pentrucă nu-i deprins cu pozițiile orientale. Când își începe funcția, nu se așează, iarăși pe vine, ci stă strâmb, c-un picior mânat înainte, cu unul întors îndărăt, ca la încărcarea armei în genunchiu și nu știe cum a isprăvi mai răpede. Plată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
doi mei. Porcul se-ngrașă pentru alții. Înghite la răbdări prăjite. Scrie pe ghiață. Milă mi-i de tine, dar de mine mi se rupe inima. Făgăduieli am o ladă îndesată cu genunchile. Se învață ca viermele în hrean. Se deprinde ca țiganul cu scânteia. Omu-i tare ca fierul și slab ca oul. Toată paserea pe limba ei piere. Se năcăjește să sfredelească năsipul. Învață bărbieri la capul meu. Un nebun zvârle o piatră în baltă și zece învățați nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și românește. Dar asta nu-i adevărat. ADAOS Acești inovatori ne disprețuiesc nespus. Și pe noi rămășițele literaturii tradiționale, adică scrisă ca să fie pricepută, și pe cei dinaintea noastră, dela începutul veacurilor până astăzi, maiștrii noștri pe care ne-am deprins a-i admira. Pentru novatori literatura începe dela dânșii. Spun asta și privesc în juru-le c-un zâmbet de superioritate și de milă. Noi ceilalți, fiind proști prin definiție, nu putem pricepe asemenea minune, ș-asemenea distrugere în bloc. Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Veranțiu De situ Transilv. Mold. Transalp. Verancsics ... casele țărănești puțin ridicate de la pământ, făcute din lemn de pădure, lipite cu lut și acoperite cu pae sau trestie. * V. Veranțiu ... Numărul călărimii lor te pune în mirare, și țăranii atât sunt deprinși de a infesta inimicul în acele locuri (munți și păduri) dificile, încât cel ce n-a văzut, cu anevoe ar putea să creadă asemenea lucru. Ei poartă îmbrăcăminte de o pănură proastă, întunecată și foarte păroasă, acoperiți cu o căciulă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cu ceia ce doctorii nu recomandă niciodată artriticilor și suferinzilor de felurite feluri. Cele mai grele și mai apetisante mâncări sunt partea localnicilor de la Karlsbad pe această lume. Printr-o contradicție normală, desigur că autohtonii nu folosesc băile. S-au deprins să le socotească ale străinilor; s-au deprins să folosească pe acești străini, ca să-și agonisească ei înșiși cât mai mult pentru propriul lor trup și fac fără greș bolile pe care străinii le curarisesc și pe care ei înșiși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]