5,982 matches
-
expertize în elaborarea regulilor decizionale comune în domeniu. În acest proces trebuie asigurată și stimulată participarea tuturor constituenților, avându-se în vedere celе mai importante etape ale acestuia: planificarea, evaluarea riscurilor și monitorizarea. Reforma participativă solicită un grad sporit de descentralizare, prin care are loc transmiterea responsabilităților privind programele de dezvoltare de la nivel central la cel regional sau local sau către agențiile locale. În acest scop, descentralizarea presupune ca autoritățile locale să-și poată determina prioritățile. Sunt extrem de importante relațiile interguvernamentale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
ale acestuia: planificarea, evaluarea riscurilor și monitorizarea. Reforma participativă solicită un grad sporit de descentralizare, prin care are loc transmiterea responsabilităților privind programele de dezvoltare de la nivel central la cel regional sau local sau către agențiile locale. În acest scop, descentralizarea presupune ca autoritățile locale să-și poată determina prioritățile. Sunt extrem de importante relațiile interguvernamentale, resursele la care au acces diverse niveluri ale guvernării, politica națională în domeniul disciplinei financiare. Legat de aceste probleme ale descentralizării, C. Zamfir identifica câteva „patologii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
agențiile locale. În acest scop, descentralizarea presupune ca autoritățile locale să-și poată determina prioritățile. Sunt extrem de importante relațiile interguvernamentale, resursele la care au acces diverse niveluri ale guvernării, politica națională în domeniul disciplinei financiare. Legat de aceste probleme ale descentralizării, C. Zamfir identifica câteva „patologii”, și anume: uneori, descentralizarea reprezintă un mod al autorităților centrale de a scăpa de responsabilitatea problemelor pe care ele însele nu le pot rezolva; obligarea autorităților locale să conteze prea mult pe resursele locale, cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
locale să-și poată determina prioritățile. Sunt extrem de importante relațiile interguvernamentale, resursele la care au acces diverse niveluri ale guvernării, politica națională în domeniul disciplinei financiare. Legat de aceste probleme ale descentralizării, C. Zamfir identifica câteva „patologii”, și anume: uneori, descentralizarea reprezintă un mod al autorităților centrale de a scăpa de responsabilitatea problemelor pe care ele însele nu le pot rezolva; obligarea autorităților locale să conteze prea mult pe resursele locale, cu un transfer insuficient de la bugetul central la bugetele locale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
regionale. Delegarea responsabilităților de soluționare a unei game largi de probleme, fără însă a sprijini autoritățile locale să dezvolte competențele necesare, este de natură a crea discontinuități și întârzieri în proces, putând duce chiar la situații de haos. Procesul de descentralizare este unul de succes dacă este asigurat controlul realizării obiectivelor politice și a standardelor naționale și există mecanisme de monitorizare a respectării drepturilor acordate prin lege (C. Zamfir, 1999). Concentrarea, la nivel central, a modului de conducere a unor servicii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
este adesea privit ca un nou tip de activitate și este pus în contrast cu vechea formă a administrației publice. Are loc dezvoltarea unui management public bazat pe economie, eficiență și eficacitate, care a schimbat conceptul de intervenție guvernamentală. Reorganizarea guvernului prin descentralizare și deschidere este punctul de pornire în reforma statului bunăstării. Managementul nu este un proces neutru, tehnic, ci o activitate care se întrepătrunde indisolubil cu politica, legea și cu societatea civilă în general. Putem contura un tablou al celor mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
și va cuprinde câteva arii: Participare: participarea sectorului privat la furnizarea de servicii sociale; atitudinea liderilor cu privire la participarea societății civile; participarea ONG-urilor la implementarea programelor sociale; participarea mediilor academice la elaborarea strategiei locale, evaluarea acesteia de către specialiști; gradul de descentralizare. Viziune strategică: existența unei viziuni strategice disponibile inclusiv pentru fiecare arie prioritară; regularitatea eforturilor pentru cercetare în vederea îmbunătățirii strategiilor deja existente sau a elaborării unor noi strategii. Responsabilitate: mecanisme privind asigurarea de răspunsuri adecvate nevoilor și aspirațiilor cetățenilor; educarea personalului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
egal comunității, satisfac o nevoie socială de interes general a comunități sunt calitative, accesibile, furnizate la prețuri corecte și transparente. Serviciile publice de interes general trebuie organizate și administrate astfel încât să asigure dezvoltare, calitate, eficiență, eficacitate, dezvoltare durabilă, autonomie locală, descentralizare, responsabilitate și legalitate, administrare eficientă a bunurilor și banilor publici, participarea și consultarea cetățenilor, asocieri intercomunale și parteneriat. Problema calității, eficienței și a eficacității serviciilor publice pune în evidență importanța evaluării acestora. Orice evaluare trebuie să implice criterii precise de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
Lambru M., 1998, „Resurse pentru sectorul nonguvernamental”, în Cartea Albă a Forumului național al ONG. Lester S. et col., 1992, America’s Nonprofit sector, The Foundation center. Miroiu A., M. Zulean, M. Rădoi, 2002, Politici publice, București. Mocanu V., 2001, Descentralizarea serviciilor publice, Chișinău. Morgan, G., 1989, Creative Organization Theory, Sage Publication. Naneș M., 2000, Managementul strategic al întreprinderii și provocările tranziției, București. Newman C. L., „Comparative Study of NGO/Government Partnerships”, The Internațional Journal of Not-For-Porfit Law, vol. 2, nr.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
și românești, analiza proceselor sociale românești și europene prin prisma rezistenței la schimbare, ipoteze teoretice și pragmatice ale noii Europe sociale dar și cercetări ale unor fenomene sociale din țara noastră raportate la procesul integrării: cetățenia, drepturile omului, democratizarea și descentralizarea, justiția, corupția etc. Atitudinile și valorile în procesul integrării europene au fost analizate prin prisma factorilor psihosociali care, în diverse contexte, promovează și accelerează eficient procesul integrării iar, în anumite situații generate de aspecte economice, sociale, culturale, politice, pot da
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
Public Administration' in a new window" \t " blank" Globalization and Public Administration”. Zamfir, E., Zamfir, C., 1995, Politici sociale. România în context european, p. 370. Idem. Ibidem. Lois Recascino Wise, „Public Management Reform: Competing Drivers of change”. Mocanu, V., 2001, Descentralizarea serviciilor publice, p. 152. Lambru, M., Mărginean, I., 2004, Parteneriat public-privat în furnizarea serviciilor sociale, p. 13 . Camera de Comerț și Industrie a României, 2005, Ghid pentru Parteneriat public-privat, București, HYPERLINK "http://www.ccir.ro" www.ccir.ro. Lambru, M.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
comunităților locale, a latifundiarilor și mai puțin a bisericilor, susținerea materială a școlii, construcția, dotarea și întreținerea învățătorului. Până la 1862, în întreg spațiul bănățean s-a manifestat o oscilantă pendulare între centralismul reclamat de evoluția unitară a învățământului și necesitatea descentralizării acestuia la nivel de comunitate locală pentru susținerea materială a școlii. Acest aspect este relevat prin circularele școlare emise în perioada 1817-1862. Din ele rezultă, de cele mai multe ori, atât dispozițiile autorităților școlare centrale, cât și măsurile luate de directorii locali
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Pentru a completa aceste modificări cu privire la sistemul instituțional, proiectul propune crearea de regiuni care să regrupeze mai multe județe și care să aibă atribuții în două domenii cheie: gestiunea fondurilor de la Uniunea Europeană (foarte deficitară în sistemul actual) și coordonarea serviciilor descentralizare de dimensiuni regionale (care sunt din ce în ce mai numeroase și a căror gestiune interjudețeană devine din ce în ce mai dificilă). Consiliul Regional va fi compus din consilieri județeni și locali, în baza unui algoritm stabilit prin lege organică, și va avea un președinte ales din
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
al organizării administrativ-teritoriale a României Silvia BOCANCEA Introducere Bazele organizării administrativ-teritoriale moderne a spațiului românesc au fost puse de legile din 1864 prin care comunelor rurale pentru prima dată în istorie și județelor li se conferea personalitate juridică, iar principiul descentralizării era prezent, chiar dacă nu prin menționarea sa în mod expres, ci prin elemente constitutive (personalitate juridică, patrimoniu, buget, organe administrative proprii alese prin vot ale comunităților locale etc.). Toate măsurile legislative ulterioare privind comunele sau județele nu au modificat în
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Rezultat al combinării originale (românești!) a două modele de organizare administrativă europene, cel francez și cel belgian, legile din 1864, chiar dacă în cuprinsul lor conțineau elemente de modernizare, prin alte prevederi făceau imposibilă punerea lor în practică. De pildă, principiul descentralizării, asumat în mod expres în Constituțiile României, în legile de organizare administrativ-teritorială și, în mod discursiv, de către politicienii întregului eșichier politic, a rămas, pe parcursul întregii istorii a organizării administrative a României, la stadiul de deziderat, invalidat fiind de un alt
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
adoptate de autoritățile locale nu doar a priori, ca în modelul francez, și nici doar a posteriori, ca în cel belgian, ci și a priori și a posteriori, ceea ce în practică a însemnat sufocarea autonomiei locale și întărirea centralismului. Apoi, descentralizarea era împiedicată și de dubla calitate pe care o avea primarul comunității, de reprezentant al intereselor locale dar și de agent al puterii centrale. Centralismul administrativ de tip iacobin, ale cărui fundamente au fost așezate prin legile de la 1864, a
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
care caută să le soluționeze legea sau inconștiența cu care caută să lovească în nefericitul edificiu al statului nostru, distrugându-i orice idee de stabilitate"1. În cele ce urmează, voi prezenta pe scurt formele pe care le-a îmbrăcat descentralizarea administrativă în legilația românească modernă și contemporană. Propun acest demers plecând atât de la cugetarea lui Negulescu cât și de la cunoscutul principiu că cine nu cunoaște greșelile istoriei riscă să le repete. 1. România Mică (1864-1918) Fundamentele organizării administrativ-teritoriale a României
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
din 1 aprilie, cea din 2 aprilie nu conținea nicio referire expresă la calitatea juridică a județului 4, dar aceasta se putea deduce din postularea existenței unui patrimoniu. Unul dintre principiile călăuzitoare ale legilor din 1864 a fost acela al descentralizării administrative, descris de elemente precum: 1. dreptul comunităților locale de a dispune de organe proprii alese liber prin vot (direct sau indirect): Consiliul județean, comitetul permanent, Consiliul comunal, primar; 2. personalitatea juridică, patrimoniu, buget de venituri și cheltuieli (ceea ce le
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
încredințate lor); 4. recunoașterea dreptului de a exercita independent atribuții funcționale cât mai largi; 5. repartizarea unor servicii publice în competența comunei și a județului (în domeniile educațional, sanitar, al ajutorului social, al serviciilor de poștă)5. Dar, în practică, descentralizarea administrativă a fost anulată de tutela administrativă 6 pe care centrul o exercita atât a priori cât și a posteriori (aceasta fiind o combinare originală, realizată de legiuitorul român, a prevederilor conținute de cele două modele de inspirație, francez și
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
a fost menținută și de Constituția din 30 iunie 1866 care prevedea următoarele: teritoriul țării e împărțit în județe, plăși și comune (art. 4); "instituțiunile județene și comunale sunt regulate de legi" (art. 106); "aceste legi vor avea de bază descentralizarea administrațiunei mai completă și independența comunală" (art. 107)7. Toate legile de organizare administrativă (atât județeană cât și comunală) care au fost adoptate ulterior nu au făcut altceva decât să dezvolte aceste dispoziții ale Constituției. Pentru această perioadă, România avea
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Legea din 5 aprilie 1874, care fixa numărul minim de contribuabili necesar pentru înființarea unei comune la 500, prevedea o lărgire a puterii de decizie a consiliului și restrângea tutela administrativă la un număr limitat de cazuri, ceea ce echivala cu descentralizarea administrativă. 2. Legea din 7 mai 1887 ce cobora din nou numărul minim de contribuabili la 200 și accentua tutela administrativă. 3. Proiectele de lege din 1888 (Th. Rosetti), 1889, 1890 (gen. Manu), 1900 (C. Olănescu) au vizat și ele
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
2. Legea din 7 mai 1887 ce cobora din nou numărul minim de contribuabili la 200 și accentua tutela administrativă. 3. Proiectele de lege din 1888 (Th. Rosetti), 1889, 1890 (gen. Manu), 1900 (C. Olănescu) au vizat și ele dezideratul descentralizării și "descărcarea" primarului de atribuțiile delegate de stat. 4. Legea din 1894 separa pentru prima dată prevederile relative la comunele rurale de cele privitoare la comunele urbane, relua și accentua tendințele de centralizare ale Legii de la 1864, așezând comuna sub
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Ialomița cu doar 14 locuitori/km²12); 3. dimensiunea prea mică a unora dintre unități, ceea ce implica resurse și mijloace financiare insuficiente, bugete deficitare și chiar lipsa de utilitate ca organe administrative 13; 4. adoptarea doar la nivel declarativ a principiului descentralizării, sugrumat în practică de o tutelă administrativă excesivă (așa cum nu se regăsea în niciunul dintre modelele din care s-a inspirat legiuitorul român. 2. România Mare (1918-1947) Mărirea teritoriului țării (la 294.244 km²) prin alipirea provinciilor istorice (ce aveau
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
și pe toți cei care erau interesați de acest domeniu. S-a insistat mult în sensul evitării limitelor sistemului administrativ-teritorial din Vechiul Regat (mai ales ale centralismului) și pentru luarea în considerare a realităților diferite existente în provinciile unite (experiența descentralizării efective în Transilvania și Bucovina). În 1920, a fost constituită o Comisie pentru studiul unei noi arondări a județelor României, condusă de Simion Mehedinți, care avea menirea de a studia realitățile de pe teren și, în baza rezultatelor studiului, să conceapă
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
populația; deosebiri în privința mijloacelor de comunicații; anomalii în privința formei; excentricitatea capitalelor) și propunând ca soluție reducerea numărului de județe de la 76 la 48 (cu populație între 300.000 și 400.000 locuitori), măsură care ar fi favorizat și o reală descentralizare administrativă. Însă soluția nu a fost tocmai pe placul politicienilor, care vedeau în propunere o atingere adusă propriilor interese din teritoriu, motiv pentru care au încurajat organizarea a numeroase proteste în întrega țară. Aceste presiuni au determinat Comisia să retragă
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]