6,256 matches
-
predicat funcțional, o primă proprietate a temei-titlu, celelalte predicate fiind calificative; și, în final, cele trei reluări anaforice corespund, fiecare în parte, unei macro-propoziții. Ceea ce poate fi rezumat astfel: Acest exemplu prezintă interesul de a dezvolta, concomitent, cele patru macro-propoziții descriptive, despre care s-a vorbit mai sus. Începutul articolului se caracterizează printr-o amplă punere în situație temporală și spațială; pentru a se încheia cu o reformulare a temei-titlu generice, o realizare cataforică de atribuire (aici a unui nume propriu
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
dependență ierarhică față de descriere. În plus, printr-o tematizare (internă lui Pd(1)SIT), "noua muzică braziliană" este descrisă la rîndul său: 2. Un exemplu didactic: broasca dintr-un manual de științe ale naturii Pentru a urmări funcționarea tuturor propozițiilor descriptive într-un alt tip de discurs, să analizăm, pe scurt, două paragrafe ale unei lecții de științe ale naturii despre broască: (38) Să privim cu atenție o broască vie: culoarea sa predominantă variază de la verde la maroniu, cu pete negre
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de suprafață sau, din punct de vedere al cititorului, o schimbare de frază subliniază o schimbare a sub-temei: ochi, urechi, narine și gură. O altă remarcă metodologică importantă: putem spune despre această descriere că este compusă din tot atîtea propoziții descriptive cîte etichete sînt între un argument-obiect și un predicat. Avem astfel micro-propoziții descriptive de tipul pd. PROPR cu [pete (negre)] sau [abdomenul (este alb)], [trunchiul (măsoară de la 5 la 9cm)], [iris (aurit)], [pată (rotundă)] etc.; de micropropoziții descriptive de tip
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
subliniază o schimbare a sub-temei: ochi, urechi, narine și gură. O altă remarcă metodologică importantă: putem spune despre această descriere că este compusă din tot atîtea propoziții descriptive cîte etichete sînt între un argument-obiect și un predicat. Avem astfel micro-propoziții descriptive de tipul pd. PROPR cu [pete (negre)] sau [abdomenul (este alb)], [trunchiul (măsoară de la 5 la 9cm)], [iris (aurit)], [pată (rotundă)] etc.; de micropropoziții descriptive de tip pd. PART cu [broască (abdomen)], [cap (ureche)], [ochi (pupilă)], [pupilă (iris)] etc.; de
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
atîtea propoziții descriptive cîte etichete sînt între un argument-obiect și un predicat. Avem astfel micro-propoziții descriptive de tipul pd. PROPR cu [pete (negre)] sau [abdomenul (este alb)], [trunchiul (măsoară de la 5 la 9cm)], [iris (aurit)], [pată (rotundă)] etc.; de micropropoziții descriptive de tip pd. PART cu [broască (abdomen)], [cap (ureche)], [ochi (pupilă)], [pupilă (iris)] etc.; de micropropoziții descriptive de tip pd. ASM cu [urechea (corespunde unei pete)] și de tip pd. SIT cu [ochi (protejați de pleoape)], [pată (poziționată lateral ochiului
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
tipul pd. PROPR cu [pete (negre)] sau [abdomenul (este alb)], [trunchiul (măsoară de la 5 la 9cm)], [iris (aurit)], [pată (rotundă)] etc.; de micropropoziții descriptive de tip pd. PART cu [broască (abdomen)], [cap (ureche)], [ochi (pupilă)], [pupilă (iris)] etc.; de micropropoziții descriptive de tip pd. ASM cu [urechea (corespunde unei pete)] și de tip pd. SIT cu [ochi (protejați de pleoape)], [pată (poziționată lateral ochiului)] sau [narinele (se deschid la extremitatea botului)]. Observăm metonimia contactului exterior al pleoapelor și al ochilor cu
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
ochiului)] sau [narinele (se deschid la extremitatea botului)]. Observăm metonimia contactului exterior al pleoapelor și al ochilor cu localizarea spațială: în lateral, la extremitate. Astfel avem o idee asupra modului de stabilire a coeziunii-coerenței și a conexiunii globale din secvența descriptivă. Ca omagiu adus lui J. Ricardou și pentru a încheia cu un exemplu mai dificil, revenim la cascheta lui Charles Bovary și la tortul etajat din romanul lui Flaubert. Fără să pretindem că vom descoperi vreo noutate în aceste texte
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
relație posibilă între om și trăsăturile lui [...]. Totul este vizibil, dar noțiunile s-au pierdut încă de la început. Ceea ce se vede este indubitabil și de neconceput. Partea și totul nu mai comunică" (Œuvres, vol. 2, Pléiade, p. 736). E. Secvențe descriptive literare (Flaubert)3 1. Cascheta lui "Charbovari" a. Dimensiunea configurațională a unei secvențe descriptive literare Cităm fragmentul în contextul său imediat: (39) (P0) Cînd intram în clasă, aveam obiceiul să ne aruncăm șepcile pe jos ca să putem avea mîinile libere
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
pierdut încă de la început. Ceea ce se vede este indubitabil și de neconceput. Partea și totul nu mai comunică" (Œuvres, vol. 2, Pléiade, p. 736). E. Secvențe descriptive literare (Flaubert)3 1. Cascheta lui "Charbovari" a. Dimensiunea configurațională a unei secvențe descriptive literare Cităm fragmentul în contextul său imediat: (39) (P0) Cînd intram în clasă, aveam obiceiul să ne aruncăm șepcile pe jos ca să putem avea mîinile libere; trebuia să le facem vînt sub bancă de cum treceam pragul, așa fel încît să
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
număr de răspunsuri asupra importanței textului "de suprafață" în tratarea informației. Este posibil chiar să rezumăm sensul configurațional al secvenței prin parcursul unei relații de coerență dintre două elemente în care se regăsesc figurile (sinecdocă, metonimie și comparație) și propozițiile descriptive de bază: NOUL VENIT Sinecdocă Sinecdocă (pd. PART) (pd. PART) PE TOT AȘA CA FAȚA GENUNCHI Metonimie ȘAPCA SA Comparație UNUI IMBECIL (P1) pd. SIT pd. ASM (P2) Descrierea șepcii face posibilă, prin transferul metonimic al referinței, construirea unui element
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
nu este necesară nici o interpretare (funcția referențială este suficientă), pe cînd în celălalt caz trebuie refăcut lanțul (două) operațiilor de asimilare și a enunțurilor de reformulare (saturate de evaluări). Dacă ultima frază este subordonată schemelor cele mai simple de predicație descriptivă: "Șapca era nou-nouță; îi lucea cozorocul", este cu siguranță într-un contrast absolut cu P3. Înainte de a ajunge la această frază lungă, reținem faptul că punctuația în P4 marchează juxtapunerea (parataxică) a celor două propoziții de bază, complementare (Pd. SIT
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
și numeroasele cazuri de eterogenitate dintre narațiune și descriere. Vom reveni, acordînd mai multă atenție acestor descrieri saturate de predicate funcționale care se numesc în general "descrieri de acțiuni"1. A introduce noțiunea de predicat funcțional într-o analiză a descriptivului poate să pară, la prima vedere, paradoxal. Într-adevăr, distincția tradițională între narativ și descriptiv se face, în mod obișnuit, prin intermediul opoziției dintre "acțiune" (a face) și "stare" (a fi). Cel mai adesea, considerăm descrierea ca fiind de partea "obiectelor
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
acestor descrieri saturate de predicate funcționale care se numesc în general "descrieri de acțiuni"1. A introduce noțiunea de predicat funcțional într-o analiză a descriptivului poate să pară, la prima vedere, paradoxal. Într-adevăr, distincția tradițională între narativ și descriptiv se face, în mod obișnuit, prin intermediul opoziției dintre "acțiune" (a face) și "stare" (a fi). Cel mai adesea, considerăm descrierea ca fiind de partea "obiectelor" cu mărci caracteristice precum substantivul și adjectivul și povestirea, de partea "acțiunilor" cu verbul drept
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
funcționalul-narativ și, pe de altă parte, calificativul-descriptiv nu rezistă la analiza textelor produse efectiv. Cu toate că predicatele funcționale par să satureze narativul, nu reprezintă totuși singura componentă: în orice moment, predicate calificative se pot insera în povestire sub forma unor micropropoziții descriptive. De asemenea, vom vedea că predicatele funcționale pot să apară în secvențe descriptive. În plus, vom constata că un predicat funcțional nu are întotdeauna în mod necesar o funcționalitate de ordinul a face (cu înțelesul atribuit de R. Barthes), ci
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
efectiv. Cu toate că predicatele funcționale par să satureze narativul, nu reprezintă totuși singura componentă: în orice moment, predicate calificative se pot insera în povestire sub forma unor micropropoziții descriptive. De asemenea, vom vedea că predicatele funcționale pot să apară în secvențe descriptive. În plus, vom constata că un predicat funcțional nu are întotdeauna în mod necesar o funcționalitate de ordinul a face (cu înțelesul atribuit de R. Barthes), ci că poate, în aceeași măsură, să fie indicial (funcționalitatea lui a fi). De
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
fie pertinentă și vom insista mai degrabă pe existența unui continuum între cei doi poli (cf. schemei de la pagina 190). Pentru a ilustra, vom urmări modul de funcționare a predicatelor funcționale în situații variate: într-o primă etapă, în interiorul secvențelor descriptive omogene, apoi, în secvențe eterogene. Această diversitate ne va permite să arătăm cum prin intermediul predicatelor funcționale se face trecerea de la descriptiv (polul lui a fi) la narativ sau injonctiv (polul lui a face). A. Predicatele funcționale în interiorul unei secvențe descriptive
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
a ilustra, vom urmări modul de funcționare a predicatelor funcționale în situații variate: într-o primă etapă, în interiorul secvențelor descriptive omogene, apoi, în secvențe eterogene. Această diversitate ne va permite să arătăm cum prin intermediul predicatelor funcționale se face trecerea de la descriptiv (polul lui a fi) la narativ sau injonctiv (polul lui a face). A. Predicatele funcționale în interiorul unei secvențe descriptive omogene 1. Caz [1]: Predicatele funcționale descriu acțiuni, din care trebuie derivate TRĂSĂTURILE unui actor Este vorba cel mai adesea de
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
descriptive omogene, apoi, în secvențe eterogene. Această diversitate ne va permite să arătăm cum prin intermediul predicatelor funcționale se face trecerea de la descriptiv (polul lui a fi) la narativ sau injonctiv (polul lui a face). A. Predicatele funcționale în interiorul unei secvențe descriptive omogene 1. Caz [1]: Predicatele funcționale descriu acțiuni, din care trebuie derivate TRĂSĂTURILE unui actor Este vorba cel mai adesea de a caracteriza un personaj (sau un obiect) descriindu-i comportamentul. Astfel, în acest exemplu din Giton et Phédon de La
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
enumerare de acțiuni poate caracteriza un actor și că, de aici, numind acțiuni sau mimîndu-le, putem identifica despre ce este vorba (cf. mai departe, cazul [3']: DA). Un alt exemplu, extras dintr-un catalog publicitar, oferă același gen de proces descriptiv: (42) Krups Variomat rade, taie în rondele, mărunțește fructe și legume, taie în bucăți și toacă carnea și peștele, strivește cartofii pentru piure, mărunțește ceapa, zarzavaturile, nucile și alunele, amestecă sosurile, mixează deserturile și cocteilurile, bate frișca, frămîntă aluatul și
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
atribuite decît unui singur actor, aici sînt mai mulți actori care caracterizează situația prin faptele lor (A FACE). În acest sens vom vorbi despre PĂRȚI, alăturîndu-ne prin aceasta opiniei lui Ch. Metz despre "acțiunile secundare ale filmului narativ": O sintagmă descriptivă poate fi foarte bine legată de acțiuni, mai ales că sînt acțiuni al căror unic tip de raporturi inteligibile este paralelismul spațial [...] adică acțiunile pe care spectatorul nu poate să le pună, mental, cap la cap, în timp (exemplu: o
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
îmbrăcate în veșminte de război, țesute din verdeață și învăluite în parfum de rășină și tămîie. E. Zola, La faute de l'abbé Mouret, p. 216 3. Caz [3]: Predicatele funcționale descriu momente (PĂRȚI) ale unei acțiuni a. Aici, secvența descriptivă este declanșată de o temă-titlu ce desemnează o acțiune sau chiar un ansamblu de acțiuni. Aceste descrieri de acțiuni (notate de acum cu DA) pot să se prezinte fie sub formă de secvență de acțiuni non-ordonate și, în acest caz
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Gimpel, Les Bâtisseurs de cathédrales, Éditions du Seuil, 1980, p. 108 Tema-titlu a acestei secvențe ("toate activitățile omenești") declanșează o enumerare de acțiuni în care ordinea nu are importanță. Avem de-a face aici cu un caz limită a genului descriptiv: lista. Fiecare propoziție descriptivă este o parte a ansamblului desemnat prin tema-titlu. La fel și în exemplul următor: (49) Au cunoscut nenumărate clipe fericite. Se lăsau duși, în galopul cailor sălbatici, pe cîmpuri întinse cu lanuri unduitoare. Urcau pe cele
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
cathédrales, Éditions du Seuil, 1980, p. 108 Tema-titlu a acestei secvențe ("toate activitățile omenești") declanșează o enumerare de acțiuni în care ordinea nu are importanță. Avem de-a face aici cu un caz limită a genului descriptiv: lista. Fiecare propoziție descriptivă este o parte a ansamblului desemnat prin tema-titlu. La fel și în exemplul următor: (49) Au cunoscut nenumărate clipe fericite. Se lăsau duși, în galopul cailor sălbatici, pe cîmpuri întinse cu lanuri unduitoare. Urcau pe cele mai înalte vîrfuri, coborau
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
J'ai lu, pp. 85-86 Nenumăratele "clipe de fericire", visele nebune ale celor doi eroi sînt descrise fără a se ține seama de ordinea cronologică. Doar acumularea de propoziții este importantă. DA-urile care se realizează sub forma unor secvențe descriptive ordonate sînt de două tipuri: primele care se întîlnesc mai ales în co-texte științifice, descriu aproape mereu operațiuni tehnice, procese de fabricație, sau, mai mult, fazele dezvoltării ființelor vii: (50) (...) Urmează ultima etapă a șlefuirii. Șlefuitorul de pietre scumpe demontează
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Barthes în 1966. Ceea ce pare să caracterizeze DA este faptul că nucleele sale (adesea la perfect simplu sau la prezentul narativ) marchează întotdeauna planul textului, adică fiecare acțiune principală (de care se leagă apoi acțiunile secundare catalize) corespunde unei macropropoziții descriptive. Avem deci acest tip de organizare: 1 NUCLEU = 1 Pd. Într-o secvență narativă, în schimb ceea ce pare esențial este că acțiunile (secundare sau nucleu) pot fi rezumate sub forma unor macropropoziții. Pot apărea următoarele cazuri: fie un nucleu (și
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]