14,979 matches
-
citostatice, că oricum trebuie să moară, dar nimeni din industria medicală ori farmaceutică nu sufla o vorbă despre vitamina b17 care vindeca cancerul și care a fost intenționat scoasă de pe piața pentru a nu se pierde miliarde de euro prin dispariția citostaticelor. Această printre altele se găsește în sâmburele de caisa românească. Și totuși ne moare iubirea, și totuși, totul pare blestem. După operația mea, liniște totală. Stau în terapie intensivă semianesteziat, gândindu-mă de ce trec eu prin toate astea sau
ȘI TOTUȘI DOAMNE , DE CE EU? de ANDREI TOADER în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350275_a_351604]
-
determinat pe Alexandru Odobescu să-l numească „Arcadia românească a vânătorilor”. În vremea lui, acele animale și păsări sălbatice atrăgeau cetele de vânători, care erau tentați de legendarele cârduri de dropii. Însă, din cauza acestei tentații, vrednicii vânători au reușit „performanța”dispariției vestitelor cârduri, rămânând doar numele lor dat unui banal han: „Popasul Dropia”. Popas...la care nu mai trag misterioasele căruțe acoperite cu rogojini ci elegantele autoturisme și uriașele tiruri. Timpul, cu stomacul lui infinit, a- nghițit fără urmă de regret
FÂNTÂNA BĂRĂGANULUI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350318_a_351647]
-
o inteligență emoțională și poetica de neasemuit. Încercările și revenirile literare cu multă seriozitate au fost ghidate de Doamna Valentina Graur Lazarencu. Inițial, postam versurile în grupul "La steaua", administrat , în exclusivitate de poeta. Iată răspunsul Dumneaei, la întrebarea despre dispariția grupului: "Scumpă mea, am lichidat acest grup cu mult ghinion. Acum sunt în grupul Fântână dragostei, unde administrez împreună cu Mircea Trifu. Vino și tu. Poeziile tale merită un auditoriu mă larg. Aici se discută mai mult si mai serios poezia
OMAGIU POETEI VALENTINA GRAUR LAZARENCU de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350352_a_351681]
-
contemporan, din neputința acestuia de a-și clădi dimensiunea culturală a ființei, din eșecul generalizat al educației. Suntem obișnuiți să asociem portretului înțelesuri, să reprezentăm, să simbolizăm. Psihologii artei, dar și criticii sau publicul în general, nu par mulțumiți de dispariția din picturi și fotografii (mă refer la cele ce se alimentează încă din realism) a chipului interior. Nu vom ști aproape nimic din ceea ce simte, nici umbră din ceea ce gândește persoana al cărui portret în avem sub ochi. Este vorba
PORTRET ŞI PSIHOLOGIE de DAN CARAGEA în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350389_a_351718]
-
înspre o sală de expoziție caracteristică ori înspre incinta Academiei Române al cărei membru era. E păcat ca această latură personală, pe care dumnealui nu și-o dezvăluise deloc din câte mi-a spus, să rămână în continuare necunoscută și după dispariția sa fizică dintre noi. La un moment dat, cel care a fost până pe data de 8 martie a anului 2011 academicianul Marcu Botzan scria cam așa: „Faceți, Vă rog, efortul de a mai coborâ din sferele înalte ale unui Cioran
ÎNCOTRO E ŢARA, DOMNULE SUBLOCOTENENT?! de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 68 din 09 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350444_a_351773]
-
a căror existență nici măcar nu știam. În mod special am fost atras de literatura motivațională fiindcă îmbina laolaltă elemente componente din cadrul psihologiei, teologiei și filozofiei. După anul 2000 am decis să părăsesc terenul „cercetării” prost plătite și în proces de dispariție din România, și am început să lucrez ca inginer de telecomunicații. Timpul dedicat pentru activități „extra” s-a restrâns considerabil, dar am devenit mai selectiv și mai eficient în utilizarea lui. Astfel, am reușit să alcătuiesc mai multe broșuri din
INTERVIU CU OCTAVIAN LUPU REDACTOR AL REVISTEI CONEXIUNI CONTEMPORANE (ÎN PREZENT CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI) de GEORGE ROCA în ediţia nr. 55 din 24 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349022_a_350351]
-
deznaționalizare. Cartea de față s-a născut în mintea și inima tânărului jurnalist bistrițean Menuț Maximinian în momentul în care se documenta pentru cartea sa „Chip de înger” (Bistrița, 2008), în care prezenta situația tristă a școlii românești pe cale de dispariție la Odorheiu Secuiesc, precum și situația așezământului Sfântul Iosif din aceiași localitate. Prin această carte autorul aduce în discuție o problematică evitată de multe ori de către clasa politică românească: situația dramatică a comunității românilor din Harghita și Covasna, minoritară în acea
„RĂDĂCINILE” LUI MAXIMINIAN de ION ALEXANDRU MIZGAN în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349059_a_350388]
-
această situație se petrece în propria lor țară. Un alt capitol al cărții care merită evidențiat este cel intitulat „Meșteșuguri care mor” în care sunt prezentate ocupațiile locuitorilor din această zonă și meșteșugurile care se pierd încet dar sigur prin dispariția generațiilor bătrâne. Obiceiuri și ocupații precum melițatul, torsul, depănatul, fiertul firelor de in și cânepă, urzitul, meșteșugul olăritului etc., se numără printre meșteșugurile care caracterizează această zonă și sunt pe cale de dispariție. Sunt prezentate și unele tradiții care n-au
„RĂDĂCINILE” LUI MAXIMINIAN de ION ALEXANDRU MIZGAN în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349059_a_350388]
-
meșteșugurile care se pierd încet dar sigur prin dispariția generațiilor bătrâne. Obiceiuri și ocupații precum melițatul, torsul, depănatul, fiertul firelor de in și cânepă, urzitul, meșteșugul olăritului etc., se numără printre meșteșugurile care caracterizează această zonă și sunt pe cale de dispariție. Sunt prezentate și unele tradiții care n-au dispărut cum ar fi: colindul românesc, tradițiile legate de nuntă (gătitul miresei), obiceiul primirii oaspeților etc. Ultimul capitol al cărții „Povești care dor” conchide drama românilor din secuime, bazându-se pe mărturiile
„RĂDĂCINILE” LUI MAXIMINIAN de ION ALEXANDRU MIZGAN în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349059_a_350388]
-
Transilvaniei: „Asistăm neputincioși la dezrădăcinarea noastră în propria țară. O poveste halucinantă, la care asistăm fără a spune nimic. Pentru că autoritățile tac, iar cei care vorbesc nu se aud, parcă ar fi în deșert. După secole de românism asistăm la dispariția acestuia. Plânge istoria, plâng Carpații, Mureșul, Târnavele și Oltul. Am fost prea buni cu străinul care a cerut adăpost și acum noi suntem cei care avem de suferit. Dispare sămânța lui Traian și Decebal, dispare o lume. Pe care n-
„RĂDĂCINILE” LUI MAXIMINIAN de ION ALEXANDRU MIZGAN în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349059_a_350388]
-
dependența totală de natură ) Noi metode de producere artificială a hranei? Noi metode de producere a apei, a oxigenului,a ozonului și a tot ce întreține și trebuie vieții? Omul tinde să devină singura specie , singura viețuitoare pe Terra? ( vezi dispariția calculată, asumată a atâtor specii de păsări de animale, de insecte pești,microbi, bacterii ) a tot ce crede omul că îl incurcă pe el să trăiască fericit și nemuritor pe pământ. Aceasta sa fie oare iluzia supremă a omului? Iată
EXTRAS DIN MEMORIA ILUZIILOR de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348563_a_349892]
-
GENERAȚIILE VIITOARE" și, nu mică mi-a fost surpriza, când dumnealui m-a întrebat: - Cine și când se va face filmul «Maria Tănase și Constantin Brâncuși?» domnule Marin? Nu asta era marea dorință a ta?”.. - Nu știu. Sunt foare supărat! Dispariția maestrului Sergiu Nicolaescu este o mare tragedie. - Cum, chiar nu știi că Sergiu Nicolaescu a spus la televizor, mi se pare... luna trecută, dacă țin minte, că o să facă un film cu Maria Tănase?! - Nu știu și îmi pare nespus
O MARE STEA A CULTURII ROMÂNEŞTI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348721_a_350050]
-
mai găseau locul și liniștea. Când ea deschidea poarta curții sau ușa căsuței unde trăiau bătrânii și nu-l vedea, o podidea plânsul din senin. Evita să o vadă mama, devenită absentă la tot ce se întâmpla în jurul ei, după dispariția bătrânului. Uneori, când nu mai rezista durerii, o întreba: - Mamă, mi-e dor de tata de mi se sfâșie sufletul. Îl caut peste tot, dar nu-l găsesc nicăieri. Unde este, mamă, de ne-a abandonat tocmai acum când aveam
ROMAN / PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349167_a_350496]
-
de către părinți, investiție destul de substanțială, fiind nevoie de modificări și adăugiri de pereți noi. Și-a modernizat camera de dormit, dotând-o cu mobilă nouă, luată în rate. Nu-i mai lipsea nimic. Doar Mircea îi lipsea și acum, după dispariția tatălui, speranța că vor fi în curând împreună se îndepărta tot mai mult. Credea din ce în ce mai mult că acolo Sus Cineva nu o iubește. Prea făcuse multe greșeli în viață. Mircea își desfășura activitatea de profesor predând la liceul de lângă casa
ROMAN / PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349167_a_350496]
-
fetiță, sunt băiat ! se răstea el. - Nu te cred ! îl zgândăreau cunoștințele. La care Doru, supărat, își scotea ciocârlica, pentru a dovedi că nu minte. Năzdrăvan de felul lui, Doru obișnuia să dispară de acasă. După două- trei ore, când dispariția era certă, familia se mobiliza și pleca în căutarea lui spre cele patru vânturi. A fost găsit în diverse locuri: la podul de lemn de peste Olteț, la podul de piatră dinspre Dunăre, la gară, la autogară. A fost dat jos
ÎNTOARCERE ÎN TIMP de DAN NOREA în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349277_a_350606]
-
să-i mai pese de ceea ce se întâmplă cu Marea Lucrare? Bucuriile trecătoare ale vieții îi induc o stare de angoasă, acesta abandonându-se în voia tumultului interior, acolo unde cernerea clipelor îi amintește că materia este perisabilă și supusă dispariției, toate stările fiind trecute prin filtrul raționalității, sensibilității și conștiinței reflexive. Tocmai această conștiință a dispariției, a morții îl determină să spună: “Sunt /doar în trecere / aici / pe pământ”. (Doar în trecere) Refuzându-și captivitatea și efemeritatea ,„Nenăscut / Stau / În fața
„SĂ-MI FIE PÂINEA, CA ŞI TRUPUL, /ACEEAŞI ZILNICĂ POVARĂ,” ... AXIS MUNDI , AUTOR ALENSIS DE NOBILIS. CRONICA ( VALENTINA BECART) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349341_a_350670]
-
induc o stare de angoasă, acesta abandonându-se în voia tumultului interior, acolo unde cernerea clipelor îi amintește că materia este perisabilă și supusă dispariției, toate stările fiind trecute prin filtrul raționalității, sensibilității și conștiinței reflexive. Tocmai această conștiință a dispariției, a morții îl determină să spună: “Sunt /doar în trecere / aici / pe pământ”. (Doar în trecere) Refuzându-și captivitatea și efemeritatea ,„Nenăscut / Stau / În fața oglinzii”, lirismul poetului pendulează între melancolie și speranță, obsedat fiind de căutarea veșnicului, de ceea ce durează
„SĂ-MI FIE PÂINEA, CA ŞI TRUPUL, /ACEEAŞI ZILNICĂ POVARĂ,” ... AXIS MUNDI , AUTOR ALENSIS DE NOBILIS. CRONICA ( VALENTINA BECART) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349341_a_350670]
-
o continuă căutare, în speranța regăsirii esențelor; un gând preexistent și regăsit, stimulând memoria înfiorată. “cade clipa în nemărginiri să moară”... reflectă condiția limitată a eului; un finit măsurabil “clipa” - în fața infinitului ( nemărginirea).Alensis De Nobilis are conștiința fragilității lucrurilor, dispariției pe care o contemplă cu o seninătate tragică.De multe ori, își abandonează conștiința profană pentru a retrăi destinul veșnicei reîntoarceri.Nu poate să nu fie remarcat faptul, că poezia crește dintr-un plâns tainic - răspândit în “noapte de-nceput
„SĂ-MI FIE PÂINEA, CA ŞI TRUPUL, /ACEEAŞI ZILNICĂ POVARĂ,” ... AXIS MUNDI , AUTOR ALENSIS DE NOBILIS. CRONICA ( VALENTINA BECART) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349341_a_350670]
-
spațiul slav și Occident. Lucrările autorilor: N. Danilevski, O. Spengler, V. Shubart, N. Berdiaev, I. Ilin, E. Cioran, Y. Yanev, N. Crainic ne vorbesc despre rolul Rusiei, caracterul mesianic al acesteia, diferențele dintre occidentali și slavi, problemele omului modern și dispariția treptată a spiritualității, dezvoltarea artificială și forțată a Rusiei, nevoia primordială a educarii poporului rus în spiritul caracterului național spiritual. N. Danilevski critică intelighenția rusă care este atrasă de Occident, nesimțind identitatea lumii slave, preocupați fiind de credințele intelighenției europene
GÂNDIREA FILOZOFICĂ EUROPEANĂ DESPRE SPAŢIUL SLAV de ALIONA MUNTEANU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349389_a_350718]
-
instantaneu limba lor natală geto-dacă. Iar progeniturile, în acest caz, au învățat limba paternă. Mă rog, nu mai comentez, așa ar fi „teoria” în explicația sa simplistă. Specialiștii ne asigură că fenomenul ar fi fost mult mai complex, modalitățile de dispariție a limbii geto-dacilor fiind multe și diverse. Că fenomenul s-ar fi complicat și mai mult după plecarea romanilor din Dacia, că ar fi năvălit barbarii, care, la rândul lor, le-au spus și ei geto-dacilor niște cuvinte, care...Și
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
mare decât dacii (evreii, grecii)și totuși, nu și-au pierdut limba. Sau, sub stăpânire turcească (bulgarii, sârbii, albanezii, grecii), după eliberare, aceste popoare au vorbit limbile avute înainte de cucerire. Alte teorii ale „originii” limbii române Întrucât teoria latinizării și dispariția cvasi-totală a limbii geto-dacilor s-a dovedit controversată și neverosimilă, mulți învățați români au încercat reformularea ei, stabilindu-i alte baze de susținere, ca să o facă mai credibilă. Astfel, până în zilele noastre, în disputele lor, mulți învățați români și străini
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
cu foarte multe neologisme din limbile acestor țări, dar nici nu poate fi vorba de vreun hibrid francez-român, german sau englez-român. Una este îmbogățirea limbii cu termeni noi (științifici, tehnici, culturali, artistici) și alta este restructurarea fundamentală a limbii, cu dispariția fondului de bază al vechiului lexic. • Cu toate neologismele adoptate, fondul de bază și structura gramaticală au rămas neschimbate, oricât a fost modernizată limba, de la gramatica lui Creangă și pronunția greoaie a cuvintelor, până la gramatica și cuvintele moderne de astăzi
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
demonic. Într-un final, după o luptă istovitoare între moarte și viață, cu trupurile mutilate în cele mai groaznice forme, se împotmolesc în noroiul de pe fundul iazului și-și cedează sufletele în ghearele necuratului în împărăția iadului întunecat și înspăimântător. Dispariția subită a celor patru tineri dădu unele bănuieli sătenilor întărind și mai mult misterul acelei legende despre Pădurea Blestemată sau Pădurea Vrăjită cum se numea de secole. Referință Bibliografică: COMOARA BLESTEMATĂ - V. Căutătorii de comori / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare, ISSN
V. CĂUTĂTORII DE COMORI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349384_a_350713]
-
toamnă are dreptul să pună capăt verii. Dar zilei de azi ce îi reproșezi? mă veți iscodi Strugurăratici Pepenoși Pererari Versus Piersicantaci? Fondul uman și educația nu îmi permit să fac reproșuri nici măcar unei albine, oricum albinele sunt pe cale de dispariție, ce să le mai reproșez? Acest 20 septembrie se răzbună pe noi pentru ziua superbă de ieri, care ne-a zăpăcit cu cele aproape patruzeci de grade; în schimb, azi... tunete, fulgere, tristeți, melancolii și cord mărit. Toate dau buzna
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349686_a_351015]
-
toamnă are dreptul să pună capăt verii. Dar zilei de azi ce îi reproșezi? mă veți iscodi Strugurăratici Pepenoși Pererari Versus Piersicantaci? Fondul uman și educația nu îmi permit să fac reproșuri nici măcar unei albine, oricum albinele sunt pe cale de dispariție, ce să le mai reproșez? Acest 20 septembrie se răzbună pe noi pentru ziua superbă de ieri, care ne-a zăpăcit cu cele aproape patruzeci de grade; în schimb, azi... tunete, fulgere, tristeți, melancolii și cord mărit. Toate dau buzna
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349686_a_351015]