12,296 matches
-
la această vârstă) cu privire la începerea vieții sexuale și la libertinajul erotic. Dacă mama sau tatăl procedează astfel, de ce să nu fac și eu? (Strong, DeVault, Sayad, 1998.) 5. Am accentuat faptul că, și ca trăire și cogniție, pentru mulți copii divorțul înseamnă o eliberare. Totuși, în cazul imensei majorități - chiar atunci când din exterior pare spre binele copilului -, realitatea divorțului este însușită ca una amară șipare să-și lase amprenta în sufletul și mintea indivizilor pentru toată viața (Wallerstein, Kelly, 1980). Discutând
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
să nu fac și eu? (Strong, DeVault, Sayad, 1998.) 5. Am accentuat faptul că, și ca trăire și cogniție, pentru mulți copii divorțul înseamnă o eliberare. Totuși, în cazul imensei majorități - chiar atunci când din exterior pare spre binele copilului -, realitatea divorțului este însușită ca una amară șipare să-și lase amprenta în sufletul și mintea indivizilor pentru toată viața (Wallerstein, Kelly, 1980). Discutând rezultatele unor studii din Marea Britanie, Statele Unite, Australia, Noua Zeelandă și alte țări și metaanaliza acestora, Richards (1995) arată că
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
divorțate sau separate prezintă diferențe mici sau constante în viața lor ulterioară, în sensul că au, în medie, o stimă de sine mai scăzută, rezultate școlare mai slabe, iar ca adulți schimbă mai des slujbele și sunt mai predispuși la divorț. Sociologul englez A. Giddens (2000, pp. 166-168) face observația pertinentă că atare concluzii trebuie privite cu prudență, mai ales dacă vrem să le aplicăm la situația din zilele noastre, în care atitudinea față de divorț a devenit mult mai îngăduitoare. De
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
slujbele și sunt mai predispuși la divorț. Sociologul englez A. Giddens (2000, pp. 166-168) face observația pertinentă că atare concluzii trebuie privite cu prudență, mai ales dacă vrem să le aplicăm la situația din zilele noastre, în care atitudinea față de divorț a devenit mult mai îngăduitoare. De asemenea, s-a îmbunătățit substanțial grija socială față de familiile divorțate, existând dovezi că acolo unde aceasta - în particular asistența socială - este bine organizată, e vorba de Peninsula Scandinavă, consecințele divorțului și ale separării sunt
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în care atitudinea față de divorț a devenit mult mai îngăduitoare. De asemenea, s-a îmbunătățit substanțial grija socială față de familiile divorțate, existând dovezi că acolo unde aceasta - în particular asistența socială - este bine organizată, e vorba de Peninsula Scandinavă, consecințele divorțului și ale separării sunt mult diminuate. În acest context, se cuvin adăugate încă două remarce de ordin mai mult metodologic, sugerate, de altfel, pe parcursul analizei din acest capitol: 1. conceptul de „medii sociale asemănătoare” trebuie specificat mai bine, variabila „sărăcie
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sociale asemănătoare” trebuie specificat mai bine, variabila „sărăcie” (venit) aducând un aport explicativ deosebit. Dar și alte variabile contează extrem de mult, cum este cea a „interacțiunii sistematice și pozitive”, menționată anterior; 2. o pondere însemnată din ceea ce se consideră efectele divorțului asupra copiilor este identificabilă în tensiunile existente prealabil în familie (Amato, Booth, 1996). Cu pași mai mărunți sau mai însemnați, legislația și actele judecătorești tind în toată lumea să lucreze în lumina principiului „ce-i mai bine pentru copil”, atunci când se
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
copiilor este identificabilă în tensiunile existente prealabil în familie (Amato, Booth, 1996). Cu pași mai mărunți sau mai însemnați, legislația și actele judecătorești tind în toată lumea să lucreze în lumina principiului „ce-i mai bine pentru copil”, atunci când se produce divorțul. Fără un cadru legal și stabilirea prin sentințe judecătorești a unor obligații parentale, este greu de închipuit cum ar putea fi soluționate aceste probleme, ca multe altele de altfel din cadrul societăților contemporane. Cu toate acestea, sistemul juridic rezolvă doar parțial
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
anual 350.000 de copii de către un părinte sau altul (Strong, DeVault, Sayad, 1998). De-a lungul anilor s-au adunat argumente solide că e spre binele tuturor părților implicate, și cu deosebire pentru copii, să funcționeze instituția numită medierea divorțului, prin care persoane specializate (asistenți sociali, consultanți și terapeuți maritali sau din alte domenii socioumane) asistă cuplul în timpul și după procesul legal să rezolve într-o manieră cooperantă problemele personale, juridice legate de custodia și întreținerea copiilor. Mediatorul poate fi
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
numit oficial de tribunal, dacă acesta nu reușește să-i facă pe părinți să coopereze, devine un arbitru în luarea de decizii (referitoare la custodie și vizite), decizii care sunt acceptate de instanța judecătorească. Medierea este complementară aspectului legal al divorțului, iar pentru litigiile postdivorțiale, ea poate constitui o alternativă mult mai puțin costisitoare și traumatizantă în ceea ce-i privește în special pe copii. În același timp, este necesar ca imaginea nerealistă a „conflictelor inevitabile între părinții divorțați” să nu fie
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
la fel de nerealistă a „relațiilor fericite dintre părinții divorțați grație medierii” (Walker, 1993). Oricât de complexă și subtilă ar fi, nu în toate cazurile medierea dă roade, dar la scară statistică se constituie într-o modalitate eficientă de a minimiza efectele divorțului. Divorțul are în general consecințe negative asupra părinților celor care divorțează. Aceasta din mai multe motive: se perturbă relațiile bunici-nepoți, relații în care se investește și de o parte și de alta multă afectivitate; în special în cazul femeii rămase
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
nerealistă a „relațiilor fericite dintre părinții divorțați grație medierii” (Walker, 1993). Oricât de complexă și subtilă ar fi, nu în toate cazurile medierea dă roade, dar la scară statistică se constituie într-o modalitate eficientă de a minimiza efectele divorțului. Divorțul are în general consecințe negative asupra părinților celor care divorțează. Aceasta din mai multe motive: se perturbă relațiile bunici-nepoți, relații în care se investește și de o parte și de alta multă afectivitate; în special în cazul femeii rămase singură
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
divorțează. Aceasta din mai multe motive: se perturbă relațiile bunici-nepoți, relații în care se investește și de o parte și de alta multă afectivitate; în special în cazul femeii rămase singură cu copii, părinții trebuie să o ajute material; în măsura în care divorțul este văzut ca un eșec, părinții celor divorțați suferă și din cauza presiunii psihologice a rudelor și cunoștințelor. În comunitățile rurale sau în cele urbane mai mici, părinții ai căror copii plecați din localitate au divorțat sau sunt pe cale să o
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mai lung, recăsătorirea aduce beneficii copiilor și părinților pe linia acumulării de capital marital, a identificării de rol, a lărgirii relațiilor sociale prin noi rude (Furstenberg, Spanier, 1984). Recăsătorirea comportă însă și serioase dezavantaje și riscuri. Primul este probabilitatea de divorț mai mare (în societatea americană, cel puțin). G. Becker (1991) explică aceasta prin volumul mic al capitalului marital specific, alții prin trăsăturile de personalitate sau prin tensiunile și constrângerile legate de existența copiilor din căsătoria precedentă (Cherlin, 1978). În al
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
G. Becker (1991) explică aceasta prin volumul mic al capitalului marital specific, alții prin trăsăturile de personalitate sau prin tensiunile și constrângerile legate de existența copiilor din căsătoria precedentă (Cherlin, 1978). În al doilea rând, indiferent dacă se ajunge la divorț sau nu, existența copiilor dintr-o altă căsătorie, la unul dintre parteneri sau la amândoi, creează probleme. Studiile empirice converg în sublinierea faptului că în familiile reconstruite copiii au mai multe probleme nu numai față de familiile biparentale, cu părinți proprii
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
o putere extraordinară în de-selecția acestuia (Strong, DeVault, Sayad, 1998, p. 543). S-a constatat statistic că existența copiilor vitregi este un factor major în disrupția maritală (Ganong, Coleman, 1994). Se pare însă că la înclinația mai mare spre divorț contribuie și faptul că deși gradul de satisfacție în familiile reconstruite este aproximativ același ca în cele integrale (prima căsătorie), concepția și atitudinea față de stabilitatea familială la cei recăsătoriți este mai liberală. Ei consideră că nu mai vor să trăiască
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
familială la cei recăsătoriți este mai liberală. Ei consideră că nu mai vor să trăiască mizerabil, până să ajungă să nu mai poată răbda - așa cum s-a întâmplat când au divorțat prima dată -, și oricât de neplăcută ar fi varianta divorțului, sunt deciși să o adopte. Alternativa sau varianta complementară la această explicație este pornirea structurală spre divorț (ce ține de caracteristici ferme de personalitate, ca încăpățânarea, inabilitățile de comunicare, o sensibilitate emoțională prea accentuată, „neseriozitatea” și, mai grav, tendințele psihopatice
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
să ajungă să nu mai poată răbda - așa cum s-a întâmplat când au divorțat prima dată -, și oricât de neplăcută ar fi varianta divorțului, sunt deciși să o adopte. Alternativa sau varianta complementară la această explicație este pornirea structurală spre divorț (ce ține de caracteristici ferme de personalitate, ca încăpățânarea, inabilitățile de comunicare, o sensibilitate emoțională prea accentuată, „neseriozitatea” și, mai grav, tendințele psihopatice). În sociobiologia vulgară se vorbește chiar despre o genă a divorțului, ceea ce este neîndoielnic exagerat, dar anumite
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
această explicație este pornirea structurală spre divorț (ce ține de caracteristici ferme de personalitate, ca încăpățânarea, inabilitățile de comunicare, o sensibilitate emoțională prea accentuată, „neseriozitatea” și, mai grav, tendințele psihopatice). În sociobiologia vulgară se vorbește chiar despre o genă a divorțului, ceea ce este neîndoielnic exagerat, dar anumite resorturi biopsihologice pot să contribuie, direct sau indirect, prin atitudini și comportamente specifice la o predispoziție mai mare a unora înspre despărțirea de un partener și căutarea altuia. Din complexul factorial ce conduce la
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
anumite resorturi biopsihologice pot să contribuie, direct sau indirect, prin atitudini și comportamente specifice la o predispoziție mai mare a unora înspre despărțirea de un partener și căutarea altuia. Din complexul factorial ce conduce la o mai mare probabilitate de divorț la familiile reconstituite, mai face parte și faptul că acestea sunt o instituție incomplet definită și susținută social. Nu există, de exemplu, reguli clare în legătură cu responsabilitățile tatălui vitreg față de copii (este prieten, tată, un fel de unchi?), nu sunt sedimentate
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
trebui să fie prieteni, rivali sau pur și simplu străini?). Recăsătoririle nu au același suport material și afectiv din partea familiei și a rudelor ca și prima căsătorie. În finalul acestui subcapitol, se impune să subliniem faptul că la fel ca divorțul din prima căsătorie, decizia de a redivorța este, de regulă, un proces în timp, cu jocul dinamic al factorilor care împing la despărțire și cei care o frânează, care îndeamnă la păstrarea căsniciei. Poate că în societățile mai tradiționale se
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
timp, cu jocul dinamic al factorilor care împing la despărțire și cei care o frânează, care îndeamnă la păstrarea căsniciei. Poate că în societățile mai tradiționale se adaugă mai mult decât în cele foarte emancipate un motiv suplimentar față de primul divorț: rușinea, gândul că „am divorțat o dată, ce va spune lumea dacă o fac din nou”. O altă componentă a vieții în recăsătorire care poate spori stabilitatea este aceea că unul sau ambii soți au învățat din dificultăți și nu mai
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în trecut, chiar în Evul Mediu, au avut loc recăsătoriri. Ponderea lor era însă mult mai mică și proveneau aproape exclusiv în urma decesului unuia dintre parteneri. Astăzi, familiile reconstituite - care se mai numesc și reconstruite, recompuse - au ca sursă principală divorțul. Termenii mai cuprinzători sunt cei mai sus enunțați, frecvent fiind cel de „reconstituită”, familie reconstituită putând constitui și un cuplu fără copii format dintr-un soț fost căsătorit, dar din ce în ce mai mult ambii parteneri au avut un mariaj anterior. Însă marea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
al familiei vitrege a pierdut o persoană apropiată (prin despărțire ori moarte), copiii, unul sau amândoi părinții, un partener conjugal. Fără să vrea, ei aduc în familia reconstruită sentimente de durere, de regrete, chiar de mânie și ostilitate. • Când termină divorțul, unul dintre părinții biologici este în afara familiei. Indiferent dacă acesta acceptă suportul moral și material al noii familii a copilului său sau este de la început „pornit” împotriva ei, el poate ajunge repede la gelozie și conflict atât cu părintele custode
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
dintre ele, în viața familiilor vitrege, în general, problemele pe care le întâmpină părinții sunt sensibil diferite de cele ale copiilor. Diferențe subzistă însă și între femei și bărbați. Mamele vitrege își doresc în principal ca (Visher, Visher, 1991): în urma divorțului, copiii să rămână la ele; să-și întemeieze o nouă familie nucleară trainică și fericită, în care fiecare membru să se simtă cât mai bine; să dovedească faptul că sunt mame cumsecade, puternice și active, iubindu-și de la început copiii
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de coaliții mamă-copii, tată-copii, mai mult sau mai puțin active. Problema gestionării banilor, bunurilor și serviciilor este, de asemenea, una crucială în toate familiile, indiferent de natura lor. În familiile reconstituite, ea are un specific pronunțat, în sensul că după divorț există două gospodării: cea în care copiii sunt în custodie și cea noncustodială. Este foarte important cât de substanțial contribuie economic familia noncustodială, în particular părintele biologic, la întreținerea copiilor aflați în familia custodială. Dacă părintele în a cărui custodie
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]