2,836 matches
-
literatură, și de ce prefera el portretul sau anecdota ca mijloace predilecte de "analiză" psihologică. Ispitit de promisiunea unei cunoașteri facile (semn al încrederii în paradigma pozitivismului științific ilustrat de psihanaliză), "impresionistul" Lovinescu va opta așadar, bovaric, tot pentru o soluție dogmatică, raționalistă, care să-i furnizeze "teoria" capabilă să explice fără rest presupusul "mister" al sufletului omenesc, luând totodată "o poziție definitivă în controversa dintre critici și psihanaliști". Afirmațiile acestea nu trebuie minimalizate, cum s-a întâmplat până acum, majoritatea comentatorilor
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
În cazul lui Iisus, ea parcurge drumul transfigurării subconștientului tenebros în supraconștientului maiestuos. Mântuitorul ,,a învins tentația demonică (subconștientul) și a realizat elevația divină (supraconștientului) a naturii umane..."41. Iisus a devenit - susține Paul Diel în deplină contradicție cu tradiția dogmatică - omul ,,divizat" simbolic ,,omul-dumnezeu"42. Interesantă îmi pare a fi simbolistica subdiacentă discursului și textului teologic pe care Diel o ,,deconspiră" cu eleganță și măiestrie. Astfel, tentațiile demonice sunt simboluri ale subconștientului, iar ,,elevația divină" simbol al supraconștientului. La rândul
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
epocii, și locului. Alt exemplu, de alt tip, și tot în legătură cu un critic român, stabilit în S.U.A., Matei Călinescu, autorul celor Five Faces of Modernity (1980), lucrare excelentă, realizată în prima sa formă în țară. Un recenzent american marxist, obtuz, dogmatic, o critică prin citate din... G. Lucecs despre modernism, considerat ca autoritate supremă și unică posibilă. În foarte multe cercuri occidentale de stânga, acest tip de dogmatism îngust (dar agresiv) este dominant și intolerant. și atunci ne punem întrebarea: cine
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
concepția sa despre Weltliteratur. Ea s-ar putea rezuma, foarte pe scurt, astfel: 1. Comunicație și circulație literară liberă, fără obstacole, fără restricții de nici un fel. Comparatiștii care au trăit și supraviețuit, de bine de rău, sub regimuri închise, totalitare, dogmatice, timp de decenii (dar nu numai ei), sunt deosebit de sensibili mai ales la acest aspect. Relațiile literare internaționale și liberul schimb literar, în continuă lărgire și diversificare, constituie o condiție esențială a noului spirit literar modern. Acesta se concepe și
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
prin poezia sa, luptă pentru pace: «(Ă)». Limitându-se la generalități, critica literară privește, În mod inevitabil, opera din afară, de sus, așa Încât aprecierile pe care le face seamănă cu niște verdicte. Se ajunge astfel, În chip fatal la critica dogmatică. Criticul nu mai e un cititor specializat ce străbate cu pasiune paginile unei cărți, subliniind și propagând ceea ce este valoros, explicând și combătând neajunsurile, ci un judecător sever care aruncă asupra recentului volum al lui Baconsky, de pildă, imputarea că
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
pe Învățătura anumitor formule savante decât pe cunoașterea vieții și Înțelegerea problemelor actuale ale oamenilor muncii din țara noastră, criticii respectivi au privit figura Anei Roșculeț În chip obiectivist, din fotoliul unei critici dăunătoare adevăratei literaturi. La polul opus criticii dogmatice se află critica științifică. Fondată de cei mai mari gânditori premarxiști: democrații revoluționari ruși, Belinschi, Cernâșevschi, Dobroliubov, critica științifică a fost și este necontenit dezvoltată În mod creator de criticii literari sovietici. Lenin și Stalin i-au fundamentat principiile de
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
pozitivist: aceasta nu va fi și calea urmată de poet, ci calea de la care el se consideră dator să se abată, pentru a atinge astfel veritabila asceză, atitudinea „de vis și extaz”. Puritatea ce nu trebuie alterată a increatului (Oul dogmatic, Riga Crypto și lapona Enigel, După melci) și puritatea ce nu trebuie alterată a poeziei se „susțin” așadar reciproc, ca două fețe, asemănătoare dar nu identice, ale unei monede. Universul liric barbian se configurează ca un sistem, cu analogii și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
paschalis victima. Din a doua categorie fac parte lucrările: Ad lapsam virginem libellus; De vigiliis servorum Dei; De psalmodiae bono; și imnul Te Deum laudamus. 1. De diversis appellationibus (Despre diferitele numiri ale Domnului nostru Iisus Hristos) este un tratat dogmatic, cu ținută de predică asupra numirilor date Mântuitorului Iisus Hristos în Sfânta Scriptură. Scrierea are nuanță polemică împotriva arienilor; practic este o „predică dogmatică” cu aplicații morale. Predica este simplă, clară și metodică, fiind bine închegată, cu un conținut unitar
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
laudamus. 1. De diversis appellationibus (Despre diferitele numiri ale Domnului nostru Iisus Hristos) este un tratat dogmatic, cu ținută de predică asupra numirilor date Mântuitorului Iisus Hristos în Sfânta Scriptură. Scrierea are nuanță polemică împotriva arienilor; practic este o „predică dogmatică” cu aplicații morale. Predica este simplă, clară și metodică, fiind bine închegată, cu un conținut unitar. 2. Fragmentele păstrate din catehismul Sfântului Niceta vorbesc despre necesitatea catehizării celor ce vin la botez, despre categoriile de oameni care vin la botez
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
redactat definitiv. Imnul Te Deum este scris în proză ritmică și cuprinde trei părți: o laudă a Tatălui, o mărturisire a Sfintei Treimi și o invocare a Fiului, la care s-a adăugat, mai târziu, o rugăciune de dimineață. Ideile dogmatice din imnul Te Deum demonstrează că lucrarea a fost scrisă către sfârșitul veacului al IV-lea, când problema trinitară și cea hristologică erau în plină analiză teologică. Scrierile Sfântului Niceta, deși sunt scurte, sunt clare, așa cum cerea activitatea sa catehetică
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
referit întotdeauna la hotărârile sinoadelor ecumenice ca la niște comandamente universal valabile. În mișcarea și amestecul de popoare, de religii și de culturi, în prefacerile ce caracterizează secolele IV și V, de trecere de la lumea antică la lumea medievală, hotărârile dogmatice și canonice ale primelor patru Sinoade ecumenice (în special Sinodul al IV-lea ecumenic de la Calcedon din 451), sunt adevărate culmi ale ecumenicității și criterii ale Ortodoxiei sau mai precis spus „sunt tipul și unitatea de măsură a spiritului ecumenic
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
între ierarhi, călătoriile, propovăduirea păcii, etc.). b) Termenul ecumenism a fost pus în circulație la începutul secolului XX de către Mișcarea ecumenică și s-a născut din lipsa de ecumenicitate în lumea protestantă. Ecumenismul actual este un efort care vizează unitatea dogmatică și organică a structurilor Bisericilor particulare, este o cercetare comună a misiuni acestora în lume și pentru lume. Ecumenismul nu exprimă nici universalitatea credinței, pentru că nu toate Bisericile de pe pământ participă la lucrarea de refacere a unității primare a Bisericii
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Este comunitatea tainică și reală a tuturor prin Hristos, în Hristos și cu Hristos”. Ecumenicitatea - continuă același teolog - „se împlinește și se trăiește în împărtășirea comună a Sfintelor Taine, culminând cu comuniunea euharistică”. Aceasta presupune, pe de o parte, unitatea dogmatică - așa cum au învățat întotdeauna Sfinții Părinți -, iar pe de altă parte, „un efort comun, în deplină iubire și solidaritate frățească, pentru dobândirea mântuirii și fericirii veșnice, ca participare activă și tainică a creștinilor la destinele lumii”. Întreaga activitate a ecumeniștilor
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
fac parte lucrările: Ad lapsam virginem libellus; De vigiliis servorum Dei; De psalmodiae bono și imnul Te Deum laudamus. Făcând o analiză temeinică a lucrărilor teologice rămase de la Sfântul Niceta de Remesiana, constatăm că el a abordat aproape toate problemele dogmatice, în special cele referitoare la teognosie și eclesiologie, care trebuiau lămurite și apărate în fața inovațiilor eretice. Putem afirma cu tărie că tema centrală a învățăturii de credință a Sfântului Niceta este taina Sfintei Treimi. El prezintă cu multă claritate interpretarea
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Sfântul Ioan Cassian ce s-a născut în jurul anului 360 la Vicus Cassianus, în Scythia Minor și a murit în anul 435 la Massalia, în Gallia romană (actualul port Marseille), pe coasta mediteraneană a Franței. A fost misionar creștin, teolog dogmatic, organizator, scriitor, îndrumător spiritual al vieții monahale și una dintre cele mai ilustre personalități spirituale din epoca daco-romană dar și din întreaga evoluție a literaturii europene și universale. Sfântul Cassian n-a scris despre el și din opera sa nu
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
urmaș al Sfinților Apostoli. Owen Chadwick înregistrează două personalități care l-au dominat: Fericitul Augustin și Sfântul Ioan Cassian. Stăpânit de duhul invincibil al smereniei evanghelice, deci fără voia și intenția lui, Sfântul Cassian va fi implicat într-o polemică dogmatică, la care nu va replica absolut nimic, deși ea va continua ani la rând. Se vor amesteca alte personalități, ucenicii săi și ai Fericitului Augustin - pro și contra - uneori chiar de-ai săi contra sa, dar el nu. A fost
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
întâi pe contemporanul său, Sfântul Leon cel Mare, care l-a înconjurat tot timpul cu o apreciere și o simpatie constantă, el fiind cel care a insistat ca Sfântul Ioan Cassian să dea lumii creștine, înaintea Sinodului de la Efes, lucrarea dogmatică împotriva ereziahului Nestorie. În anul 597, Sfântul Grigorie cel Mare a scris o scrisoare către stareța unei mănăstiri din Marsilia, zidită în cinstea Sfântului Ioan Cassian, întărind cu aceasta cultul marsilian închinat marelui patron duhovnicesc al Marsiliei. Specialiștii au constatat
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Vasile, pentru ca apariția ordinului benedictin să întărească definitiv importanța operei Sfântului Cassian, folosit pe larg și impus de marele întemeietor al celui mai bine organizat ordin călugăresc, evident cu schimbări și amplificări în decursul veacurilor. Apogeul Evului Mediu apusean, dogmatic sau mistic, a rămas, în continuare sub influența generală a Sfântului Cassian. În Apus, edictul lui Gelasiu a adus o oarecare umbră asupra Sfântului Cassian, iar ea s-a manifestat în calendarul apusean. Marsilia însă, n-a ținut seama de
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
și un răspuns la o scrisoare atribuită papei Hormisdas. Știm că monahii locali, apărând hotărârile Sinodului IV ecumenic de la Calcedon, din anul 451, referitoare la unirea ipostatică a celor două firi ale Mântuitorului și combătând pe nestorieni, au elaborat formula dogmatică: „Unul din Treime a suferit cu trupul”. Ei au prezentat această formulă împăraților Justin și Justinian, generalului Vitalian și papei Hormisdas. Însuși mitropolitul de Tomis, Paternus, a fost sesizat de această formulă, pe care însă n-a aprobat-o. Cu toate că
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
pe care însă n-a aprobat-o. Cu toate că nu cunoaștem cu certitudine amănunte referitoare la acțiunea călugărilor din Scythia, numărul lor și numele delegaților lor (Ahile, Ioan Maxențiu, Leontiu și Mauriciu?!?) plecați la Roma spre a prezenta papei formula lor dogmatică, teologia elaborată și susținută de Ioan Maxențiu este remarcabilă și merită să fie relevată, cel puțin sub câteva aspecte. În timp ce Sfântul Ioan Casian a atacat pe Nestorie înainte de Sinodul de la Calcedon, Ioan Maxențiu critica pe ereziarh și pe partizanii lui
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
dintre Dunăre și Mare, din secolele IV-VI, este una de substanță, clară, precisă și încălzită de o credință puternică în învățătura cea dreaptă a Mântuitorului Hristos, teologie care, prin Sfântul Ioan Casian și episcopul Ioan de Tomis, pregătește formula dogmatică a „Calcedonului”, iar prin Dionisie cel Smerit și Ioan Maxențiu dezvoltă și apără această formulă. Teologia tomitană a apărat Ortodoxia la sinoadele ecumenice (îndeosebi contra arianismului și nestorianismului) și a pus în circulație o bună parte din gândirea patristică a
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
criticilor diverse și judicioase care i se aduc de câteva decenii încoace. Fiecărei teorii a RI îi corespunde, în mai mică sau mai mare măsură, o ideologie politică (ideologie înțeleasă aici în sens științific, analitic, nu în termeni militanți și dogmatici, așa cum va fi aplicată noțiunea conceptului de leninism romantic, dezvoltat în lucrare). Corelativ, realismul reprezintă fațeta internațională a conservatorismului, un curent de gândire maturat de-a lungul mileniilor în doctrinele militare grecești și romane, apoi sub egida protectoare a teologiei
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
de bine pusă la punct ca cele folosite în științele pozitiviste, este incomparabil mai utilă decât lipsa sau lipsa de finalitate a metodei științifice postmoderne. Marxismul, făcut posibil de revoluția intelectuală iluministă care a opus raționalitatea critică a individului teologiei dogmatice catolice, consideră desfășurarea istoriei ca fiind supusă unor etape bine definită, fiecare configurată de raportul dintre forțe de producție (invenții, progres) și relații de producție (stabilizarea unui sistem economico-social care devine cu timpul opresiv prin însăși structura sa, o frână
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
nici de relevanță științifică. Revenind la situarea socială a marxismului, Lenin a politizat intens revoluția marxistă și a transformat-o până la urmă într-o "ideologie", în sensul pe care Marx îl atribuie termenului, poate chiar într-o ideologie mult mai dogmatică decât și-ar fi imaginat Marx că ar putea exista vreodată și, culmea ironiei, tocmai în numele ideilor sale. Din acest motiv, pe lângă faptul că reprezintă scheletul conceptual al întregii lucrări, leninismul va fi tratat într-un capitol separat, nu ca
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
un filosof, în timp ce Lenin nu a fost decât un agitator politic semidoct. Filosofia lui Marx a fost deschisă, autoreflexivă, bazată pe analize empirice, cu un puternic mesaj moral și social (Popper: 2005, 270), în timp ce ideologia lui Lenin a fost închisă, dogmatică, indiferentă la realitățile empirice și amorală, respingând dialogul, compromisul și negocierile drept categorii "burgheze" care subminează conștiința revoluționară a proletariatului (Lenin: 1946). Trebuie ținut cont în primul rând de faptul că, spre deosebire de Marx, Lenin a făcut parte din ceea ce în
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]