KorAP: Find »[drukola/base=duhovnicesc & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...107 108 109 ...273 >

6,803 matches

Corola-blog/BlogPost/355878_a_357207

faptul că credința în Duhul n-a făcut decât să se consolideze ulterior; omul este calificat drept pnevmatikos prin asistența ori lucrarea Duhului, după cum spune Sfântul Irineu de Lugdunum. Și aici, în trăirea efectivă rezidă a cincea caracteristică a vieții duhovnicești, numită de Sfinții Părinți sălășluirea personală a Duhului. Dacă urmărim dezvoltarea învățăturii despre Duhul Sfânt în Biserica veche, constatăm că declarațiile cele mai clare privesc divinitatea Duhului și personalitatea Sa. Odată cu Sinodul II Ecumenic de la Constantinopol (381) o definiție va

PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355878_a_357207]
prezența unui Suflu nevăzut în sufletul omului pune o problemă: nu rămâne oare Duhul Sfânt exterior sufletului nostru omenesc? Pe măsură ce se precizează diferența între duh și creatură, Duhul dumnezeiesc ajunge să fie considerat un oaspete perfect distinct de suflet. Omiliile duhovnicești atribuite Sfântului Macarie cel Mare sunt o mărturie elocventă (în mesalianism, acest "oaspete divin"poate chiar coabita împreună cu demonul într-un singur suflet). Insistența asupra distincției este necesară. Taina iubirii lui Dumnezeu este o taină a unirii, dar și a

PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355878_a_357207]
de unite încât aproape că se confundă, ca mai apoi să le separe o distanță infinită: sufletul se vede într-un abis de slăbiciune, ignoranță, spre a se simți numaidecât tare, luminat, cuprinzând în el însuși "izvorul oricărei sfințiri, lumina duhovnicească"Există simboluri ale Duhului Sfânt care explică venirea Sa din afară; astfel, de exemplu, formula arhaică "îngerul Duhului Sfânt", sau cea a Dăruitorului. Dimpotrivă, atunci când Sfântul Vasile cel Mare spune că Duhul este Lumină, el explică: Așa cum puterea de a

PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355878_a_357207]
lui Iisus Hristos care este Biserica, El revarsă strălucirea Sa asupra întregului cosmos și univers. Din această perspectivă înduhovnicită viața creștină este o "desăvârșire"progresivă. Rezumând, așadar, învățătura tradițională, Sfântul Teofan Zăvorâtul scrie: " Esența vieții în Iisus Hristos, a vieții duhovnicești, constă în transformarea sufletului și a trupului, în introducerea lor în sfera Duhului, adică înduhovnicirea ori spiritualizarea sufletului și a trupului". Viața spirituala are însă o influență determinantă asupra relației noastre cu aproapele, precum și asupra raporturilor noastre cu natura irațională

PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355878_a_357207]
Duhului, adică înduhovnicirea ori spiritualizarea sufletului și a trupului". Viața spirituala are însă o influență determinantă asupra relației noastre cu aproapele, precum și asupra raporturilor noastre cu natura irațională, cu întregul cosmos. Omul așezat în lumea văzută își realizează scopul său duhovnicesc prin "spiritualizarea cosmică". În consecință, putem "admite că scopul ultim al evoluției lumii este spiritualizarea ei; la creaturile raționale aceasta se manifestă prin ordinea morală, iar la celelalte printr-o altă ordine oarecare, acest progres spiritual este lent, dar el

PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355878_a_357207]
a fiecăruia: Omul ascuns în inimă"(II Corinteni 4, 16; este Duhul) se naște și crește. Dezvoltarea lui se face cu aceleași elemente ce îl constituie încă de la nașterea sa. Orice preot de mir explică astfel această taină fiilor săi duhovnicești: Mergeți la Biserică, rugați-vă lui Dumnezeu, păziți poruncile lui Dumnezeu, faceți binele. Iată scopul vieții creștine! Rugăciunea, postul, privegherile și toate celelalte fapte ale creștinului, oricât de bune ar fi ele însele, nu sunt ca fapte, scopul vieții creștine

PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355878_a_357207]
Corola-blog/BlogPost/354725_a_356054

spirituală a omului, contrastează teribil cu oferta de joc și divertisment a prezentului. Sfântul Ioan Scărarul prezintă, într-o bine cunoscută lucrarea a sa, drumul spiritualizării vieții, între coordonatele existenței robite de material și sensibil și lumina și bucuria vieții duhovnicești. Lucrarea "Scara" a Sfântului Ioan Scărarul prezintă scara hristificării vieții omenești, treptele pnevmatizării existenței, într-un excelent rezumat tactic și tehnic despre lupta duhovnicească împotriva ispitirilor lumii și a propriilor slăbiciuni; o hartă precisă, ce rezumă reflecția filocalică a devenirii

DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII ŞI CYBER [Corola-blog/BlogPost/354725_a_356054]
drumul spiritualizării vieții, între coordonatele existenței robite de material și sensibil și lumina și bucuria vieții duhovnicești. Lucrarea "Scara" a Sfântului Ioan Scărarul prezintă scara hristificării vieții omenești, treptele pnevmatizării existenței, într-un excelent rezumat tactic și tehnic despre lupta duhovnicească împotriva ispitirilor lumii și a propriilor slăbiciuni; o hartă precisă, ce rezumă reflecția filocalică a devenirii spirituale. Este elocvent faptul că "Scara" prescrie, chiar în debutul urcușului duhovnicesc, înstrăinarea de lumea sensibilă și de plăcerile ei. Maica despătimirii omului, găsim

DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII ŞI CYBER [Corola-blog/BlogPost/354725_a_356054]
treptele pnevmatizării existenței, într-un excelent rezumat tactic și tehnic despre lupta duhovnicească împotriva ispitirilor lumii și a propriilor slăbiciuni; o hartă precisă, ce rezumă reflecția filocalică a devenirii spirituale. Este elocvent faptul că "Scara" prescrie, chiar în debutul urcușului duhovnicesc, înstrăinarea de lumea sensibilă și de plăcerile ei. Maica despătimirii omului, găsim scris, este chiar înstrăinarea lui. Curățirea simțurilor și facultăților sufletești, trăirea bucuriei ascunse în virtuți și vederea luminii izvorâte din împlinirea voii lui Dumnezeu sunt posibile, toate, dacă

DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII ŞI CYBER [Corola-blog/BlogPost/354725_a_356054]
muri niciodată", deci oricum este interlocutorul nostru, într-o stare mai bună sau mai puțin bună, noi rămânem într-o disponibilitate față de el, după capacitatea fiecăruia în conlucrare cu darul lui Dumnezeu. Despre era digitală și crizele vieții spirituale sau duhovnicești Important de reținut este că accesul la internet, în sine, nu reprezintă deloc un lucru rău, însă presupune o doză de discernământ pentru utilizatori, deopotrivă pe coordonatele cantității/ intervalului temporal și ale calității, în funcție de interesele socio-profesionale. Pe de altă parte

DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII ŞI CYBER [Corola-blog/BlogPost/354725_a_356054]
însăși a firului de iarbă, liniștea melodică a naturii devin adesea surse principale de energizare, de trezire la viață. Prin extrapolarea perspectivei, putem distinge bucuriile adevărate, mângâierile inimii, avantajele pseudo-sociabilității virtuale 12. Mai mult, frământările ființiale, durerile reale de ordin duhovnicesc - care converg spre echilibrul dispozițiilor interioare - conțin în sine un simț paradoxal al unei anumite bucurii sau stări de pace lăuntrică, comparativ cu dezamăgirile implicite ale relaționărilor dependente de spațiul virtual, cu repercusiuni ireversibile pe plan psihic, în frecvente cazuri

DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII ŞI CYBER [Corola-blog/BlogPost/354725_a_356054]
alte cuvinte, efectele pseudo-sociabilității devin vizibile în dificultatea de asumare a angoaselor personale. Amânarea confruntării cu sinele, cu limitele specifice, lipsa de înțelegere față de ceilalți care potențează criza personală și ale cărei victime par să devină cei mai mulți conduc spre alienarea duhovnicească, adică îndepărtarea reală de Dumnezeu. Această distanțare produce dezechilibre de proporții în ceea ce privește încrederea în celălalt, în sine, în Dumnezeu și reduce omul la o viziune antropocentristă asupra vieții, cu reflexii nihiliste dintre cele mai sumbre. Despre resursele interioare și lăuntrice

DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII ŞI CYBER [Corola-blog/BlogPost/354725_a_356054]
sau de către imperativele culturii promovate. Ne punem întrebarea: dacă pe fundalul unei stări negative de circumstanță nu există solidaritate, pe de o parte (compasiune, presupusa empatie), și stabilitate, pe de altă parte (discernământ, statornicie), atunci, care este perspectiva unei crize duhovnicești care își are rostul foarte clar definit? De fapt, frământarea lăuntrică își mai găsește locul între celelalte neliniști personale sau devine invizibilă din cauza stringențelor de la suprafață? În tâlcuirea Sfinților Părinți, psalmul 68, 24 - "Și am așteptat pe cel ce m-

DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII ŞI CYBER [Corola-blog/BlogPost/354725_a_356054]
Corola-blog/BlogPost/354684_a_356013

446 din 21 martie 2012 Toate Articolele Autorului Despre raportul și relația dintre om și Biserică în gândirea și viziunea mistagogică ortodoxă ... Introducere Spiritualitatea ortodoxă se distinge în teologia simbolică prin accentul pus pe lucrarea harului lui Dumnezeu în viața duhovnicească a credincioșilor. Dacă Biserica romano - catolică pune accent pe scopul latreutic, iar protestantismul pe cel didactic, Biserica Ortodoxă vede în scopul harismatic al clericilor ei principalul punct de referință. Viața credinciosului ortodox este una ciclică, el putând ajunge pe culmile

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE OM ŞI BISERICĂ ÎN GÂNDIREA ŞI VIZIUNEA MISTAGOGICĂ ORTODOXĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354684_a_356013]
de antropologii și psihologii, soluția teologică întregește și încununează toate celelalte elemente ale discursului antropologic, și aceasta la un mod ontologic, profund optimist și pozitiv, într-o perioadă în care, datorită egocentrismului luciferic, recursul la cuvintele inspirate ale adevăraților Părinți duhovnicești pare inoportun, perimat și anacronic. Criza sau drama omului modern și a lumii în care trăiește, cum pe bună dreptate constata marele moralist român - Profesorul Constantin Pavel în lucrarea sa ,,Problema răului la Fericitul Augustin,, este că ,,piere și nu

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE OM ŞI BISERICĂ ÎN GÂNDIREA ŞI VIZIUNEA MISTAGOGICĂ ORTODOXĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354684_a_356013]
București. Ființa umană dispune de puteri și resurse pe care numai o intensă lucrare ascetică, dinamizatoare a acestor resurse, o poate descoperi. Și, din această perspectivă, omul modern are o cunoaștere alterată și imperfectă despre bogăția infinită a vieții sale duhovnicești, tocmai datorită ignoranței și nepriceperii sale de a o descoperi. Omul contemporan se cunoaște mai puțin pe sine decât cunoaște universul pe care viața sa îl produce și îl pune în lucrare, este mai aplecat spre cercetarea puterilor ce îi

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE OM ŞI BISERICĂ ÎN GÂNDIREA ŞI VIZIUNEA MISTAGOGICĂ ORTODOXĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354684_a_356013]
Trăiește mereu infinitul, dar îl trăiește ca țintă de atins ,, - ne spune Părintele Dumitru Stăniloae în lucrarea sa ,, Studii de Teologie Dogmatică,, - la pag. 175. Ori, tocmai acest aspect de taină caută să-l pună spiritualitatea ortodoxă în permanent contur duhovnicesc. Ea este întoarsă spre ,,omul lăuntric,, spre ,,omul duhovnicesc,, este o antropoteologie, o ,,teologie a actualizării chipului în asemănare,, a ,,îndumnezeirii prin har și lucrare,, dar - așa cum adaugă de fiecare dată acești părinți teodidacți - ,,atât cât este cu putință omului

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE OM ŞI BISERICĂ ÎN GÂNDIREA ŞI VIZIUNEA MISTAGOGICĂ ORTODOXĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354684_a_356013]
atins ,, - ne spune Părintele Dumitru Stăniloae în lucrarea sa ,, Studii de Teologie Dogmatică,, - la pag. 175. Ori, tocmai acest aspect de taină caută să-l pună spiritualitatea ortodoxă în permanent contur duhovnicesc. Ea este întoarsă spre ,,omul lăuntric,, spre ,,omul duhovnicesc,, este o antropoteologie, o ,,teologie a actualizării chipului în asemănare,, a ,,îndumnezeirii prin har și lucrare,, dar - așa cum adaugă de fiecare dată acești părinți teodidacți - ,,atât cât este cu putință omului ,,Preocupare esențială a scrisului duhovnicesc cu privire la om nu este

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE OM ŞI BISERICĂ ÎN GÂNDIREA ŞI VIZIUNEA MISTAGOGICĂ ORTODOXĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354684_a_356013]
omul lăuntric,, spre ,,omul duhovnicesc,, este o antropoteologie, o ,,teologie a actualizării chipului în asemănare,, a ,,îndumnezeirii prin har și lucrare,, dar - așa cum adaugă de fiecare dată acești părinți teodidacți - ,,atât cât este cu putință omului ,,Preocupare esențială a scrisului duhovnicesc cu privire la om nu este atât de a constata căderile sau ridicările sale, cât mai ales de a arăta căile de îmbunătățire a vieții spirituale. De aceea, o învățătură constantă a părinților nevoitori este aceea că omul pătrunde în tainele vieții

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE OM ŞI BISERICĂ ÎN GÂNDIREA ŞI VIZIUNEA MISTAGOGICĂ ORTODOXĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354684_a_356013]
a pocăinței. Cunoașterea omului și autocunoașterea, cu alte cuvinte introspecția, sunt legate de pocăință, căci Dumnezeu, care se află în sufletul nostru - în chip vădit - de la botez, devine o prezență efectivă pe măsura împlinirii poruncilor. Cunoașterea păcătoșeniei noastre, a nedeplinătății duhovnicești, izvor al căinței permanente, este prima fază a cunoașterii de sine. Cunoașterea de sine este una dintre cele mai adânci cunoașteri pe care o poate dobândi omul. Pe o treaptă superioară, această cunoaștere obiectivă dobândește un sens moral mai accentuat

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE OM ŞI BISERICĂ ÎN GÂNDIREA ŞI VIZIUNEA MISTAGOGICĂ ORTODOXĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354684_a_356013]
mai accentuat, constând în dorința de a ne elibera de patimi și de a dobândi virtuțile, pentru a ajunge la adevărata cunoaștere și trăire a lui Dumnezeu. ,,A te cunoaște pe tine înseamnă, pe treptele cele mai înalte ale vieții duhovnicești, a fi conștient de adâncul pe care îl reprezintă ființa umană, a descoperi împărăția lui Dumnezeu din lăuntrul nostru, din adâncul nostru cel de taină, cum preferă scriitorii spirituali să numească inima omului. Însă, a depista, a sesiza și a

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE OM ŞI BISERICĂ ÎN GÂNDIREA ŞI VIZIUNEA MISTAGOGICĂ ORTODOXĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354684_a_356013]
a cunoașterii și inspirației pe care le aduce Duhul Sfânt. Sfinții își cunosc deplin înălțimile și adâncimile sufletului, îi cunosc și pe ceilalți ca pe ei înșiși și au o anumită cunoaștere a celor viitoare. Cunoașterea de sine a celui duhovnicesc nu este o cunoaștere trupească, exterioară, materială, unilaterală, limitată, ci una lăuntrică, duhovnicească, în bogăția de sensuri pe care o are viața omenească. Este o cunoaștere experimentală, prin participarea și unirea cu realitatea cunoscută, care, pe treptele cele mai înalte

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE OM ŞI BISERICĂ ÎN GÂNDIREA ŞI VIZIUNEA MISTAGOGICĂ ORTODOXĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354684_a_356013]
deplin înălțimile și adâncimile sufletului, îi cunosc și pe ceilalți ca pe ei înșiși și au o anumită cunoaștere a celor viitoare. Cunoașterea de sine a celui duhovnicesc nu este o cunoaștere trupească, exterioară, materială, unilaterală, limitată, ci una lăuntrică, duhovnicească, în bogăția de sensuri pe care o are viața omenească. Este o cunoaștere experimentală, prin participarea și unirea cu realitatea cunoscută, care, pe treptele cele mai înalte este Însuși Dumnezeu, izvorul oricărei cunoașteri și autocunoașteri. Cunoașterea de sine este, la

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE OM ŞI BISERICĂ ÎN GÂNDIREA ŞI VIZIUNEA MISTAGOGICĂ ORTODOXĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354684_a_356013]
bogăția de sensuri pe care o are viața omenească. Este o cunoaștere experimentală, prin participarea și unirea cu realitatea cunoscută, care, pe treptele cele mai înalte este Însuși Dumnezeu, izvorul oricărei cunoașteri și autocunoașteri. Cunoașterea de sine este, la cei duhovnicești, luminată de Dumnezeu, căci nu putem cunoaște bine, autentic, și nu putem cunoaște cu adevărat decât în Dumnezeu și prin Dumnezeu. Doar harul dumnezeiesc poate potența firea umană până la sesizarea cât mai exactă, interioară, a realităților vieții sufletești. Prin urmare

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE OM ŞI BISERICĂ ÎN GÂNDIREA ŞI VIZIUNEA MISTAGOGICĂ ORTODOXĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354684_a_356013]
Dumnezeu și prin Dumnezeu. Doar harul dumnezeiesc poate potența firea umană până la sesizarea cât mai exactă, interioară, a realităților vieții sufletești. Prin urmare, cunoașterea de sine este întotdeauna un act de pocăință, căci, pe măsură ce înaintăm în această cunoaștere, pe lângă adausurile duhovnicești, ne dăm seama permanent și de scăderile noastre, nu atât intelectuale, raționale, cât mai ales morale, duhovnicești. Adevărata cunoaștere de sine începe prin pocăință și nu se termină niciodată, afundându-se tot mai mult în adâncul, în abisul smereniei. Pe

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE OM ŞI BISERICĂ ÎN GÂNDIREA ŞI VIZIUNEA MISTAGOGICĂ ORTODOXĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354684_a_356013]