14,797 matches
-
CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Evaluari > DESPRE POSIBILITATEA ÎNNOIRII CREDINȚEI, NĂDEJDII ȘI BUCURIEI NOASTRE, PRIN VESTEA CEA BUNĂ PE CARE NE-O BINEVESTEȘTE CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU DIN MIEZUL TUTUROR LUCRURILOR... PARTEA A II A Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Despre posibilitatea înnoirii credinței, nădejdii și bucuriei noastre, prin Vestea cea Bună pe care ne-o binevestește
DESPRE POSIBILITATEA ÎNNOIRII CREDINȚEI, NĂDEJDII ȘI BUCURIEI NOASTRE, PRIN VESTEA CEA BUNĂ PE CARE NE-O BINEVESTEȘTE CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU DIN MIEZUL TUTUROR LUCRURILOR… PARTEA A II A de STELIAN GOMB [Corola-blog/BlogPost/367586_a_368915]
-
în care este prezentată pe larg tema despre „Sfânta Euharistie - Taina Nemuririi. Rolul ei în creșterea duhovnicească a credincioșilor”, dorindu-i autorului pe mai departe multă sănătate, spor în muncă și succes în tot ceea ce face, cu ajutor de la bunul Dumnezeu!... (Pr. Dr. Ioan - Mircea Ghitea). * Lucrările prezentate de Domnul Doctor în teologie, Stelian Gomboș, domnia sa fiind un prolific publicist, vin în întâmpinarea cititorilor, ca o mare binecuvantare, fiind, până la urmă, câteva pilde demne de urmat, pentru a trăi în comuniune
DESPRE POSIBILITATEA ÎNNOIRII CREDINȚEI, NĂDEJDII ȘI BUCURIEI NOASTRE, PRIN VESTEA CEA BUNĂ PE CARE NE-O BINEVESTEȘTE CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU DIN MIEZUL TUTUROR LUCRURILOR… PARTEA A II A de STELIAN GOMB [Corola-blog/BlogPost/367586_a_368915]
-
iar noi trecut? Să scrieți, noi v-am învățat, să știți!Și aur tot din munții noștri-avețiNu vă doresc ca blestemați să fițiDar, nu ne mai tratați că pe helvețiDac-am stârpi "gândacii" toți odată... IV. UITAȚI-VĂ CUM PLÂNGE DUMNEZEU!, de Alexandru Florian Săraru, publicat în Ediția nr. 1472 din 11 ianuarie 2015. Ne plânge Dumnezeul și suspina Privește Raiul cât e de pustiu Diavolii la moaște se închină Cu chip de mama, tata sau chiar fiu Se degradează rasă
ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU [Corola-blog/BlogPost/367581_a_368910]
-
noștri-avețiNu vă doresc ca blestemați să fițiDar, nu ne mai tratați că pe helvețiDac-am stârpi "gândacii" toți odată... IV. UITAȚI-VĂ CUM PLÂNGE DUMNEZEU!, de Alexandru Florian Săraru, publicat în Ediția nr. 1472 din 11 ianuarie 2015. Ne plânge Dumnezeul și suspina Privește Raiul cât e de pustiu Diavolii la moaște se închină Cu chip de mama, tata sau chiar fiu Se degradează rasă cea umană Creația divină a-nnegrit Păcate omenirea azi emană Am luat-o toți pe-un drum
ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU [Corola-blog/BlogPost/367581_a_368910]
-
degradează rasă cea umană Creația divină a-nnegrit Păcate omenirea azi emană Am luat-o toți pe-un drum foarte greșit Satana, negustor fără măsură Te cumpăra din cer și din mormânt Doar sufletele țări că o sculptura Se-ntorc la Dumnezeul nostru sfânt Ne vindem trupurile mici pentru o pâine Ne vindem sufletele goi cam mai mereu Sfârșitul e aproape, chiar de mâine Uitați-vă cum plânge Dumnezeu! A.S. 2014 ... Citește mai mult Ne plânge Dumnezeul și suspinăPrivește Raiul cât e
ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU [Corola-blog/BlogPost/367581_a_368910]
-
o sculptura Se-ntorc la Dumnezeul nostru sfânt Ne vindem trupurile mici pentru o pâine Ne vindem sufletele goi cam mai mereu Sfârșitul e aproape, chiar de mâine Uitați-vă cum plânge Dumnezeu! A.S. 2014 ... Citește mai mult Ne plânge Dumnezeul și suspinăPrivește Raiul cât e de pustiuDiavolii la moaște se închinăCu chip de mama, tata sau chiar fiuSe degradează rasă cea umanăCreația divină a-nnegritPăcate omenirea azi emanăAm luat-o toți pe-un drum foarte greșitSatana, negustor fără măsuraTe cumpăra
ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU [Corola-blog/BlogPost/367581_a_368910]
-
de mama, tata sau chiar fiuSe degradează rasă cea umanăCreația divină a-nnegritPăcate omenirea azi emanăAm luat-o toți pe-un drum foarte greșitSatana, negustor fără măsuraTe cumpăra din cer și din mormântDoar sufletele țări că o sculpturăSe-ntorc la Dumnezeul nostru sfântNe vindem trupurile mici pentru o pâineNe vindem sufletele goi cam mai mereuSfârșitul e aproape, chiar de mâineUitați-va cum plânge Dumnezeu!A.S. 2014... V. TRĂIND ÎN ÎNTUNERIC, N-O SĂ VEDEM LUMINĂ, de Alexandru Florian Săraru, publicat în Ediția
ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU [Corola-blog/BlogPost/367581_a_368910]
-
Isus Hristos: „Căci un Copil ni S-a născut, un Fiu ni s-a dat și domnia va fi pe umărul Lui; Îl vor numi: Minunat, Sfetnic, Dumnezeu tare, Părintele veșniciilor, Domn al păcii” (Isaia 9:6). Programul de laudă a Dumnezeului Păcii și de închinare prin cântări creștine a fost coordonat pe secretarul CBCB Oradea, Alin Faur, pastorul Bisericii din Sânmartin. Cuvântul lui Dumnezeu a fost predicat de pastorul conf. univ. dr. Aurelian Botică, Președintele Senatului Universității Emanuel din Oradea. Florin
COLINDE ÎN LUMINA SĂRBĂTORII NAȘTERII LUI HRISTOS de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 2178 din 17 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367715_a_369044]
-
nu le mai place, Sătui de povețe mai lăsați-ne-n pace! Vine o vreme, nu-i prea departe Să ne întoarcem la slova din Carte Și Cartea cea sfântă-i tradusă de ei, De parcă în lume sunt mai mulți dumnezei... Referință Bibliografică: Dezintegrare... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1605, Anul V, 24 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
DEZINTEGRARE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367761_a_369090]
-
În glasuri de ape simt multe porunci Minunate-s înălțările mării Întru cele nevăzute-n infinit Mărturiile deschid ochii zării Casei Tale zidită-n sfințenie Pentru care pământul s-a împlinit Când trupul meu va intra-n muțenie PSALMUL 93 Dumnezeul răzbunării a grăit Înalță-Te cel ce judeci pământul Răsplătește pe cel ce nu-s Cuvântul Cei fărădelege s-au mai înrăit Pe poporul Tău Doamne l-au asuprit Pe văduvă și pe sărac i-au ucis Credeau că n-
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (4) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367736_a_369065]
-
și sărman Doar cel bun să mai ajungă la liman Izbăviți-i din mâna acestui drac Dar ei n-au cunoscut lumea cea sfântă Și nici n-au priceput lumina din cer În întuneric de vid se avântă Scoală-Te Dumnezeule judecă Cu adevăr acest pământ temnicer Că multe neamuri în iad alunecă PSALMUL 82 Doamne chiar cine se va asemăna Nici să Te liniștești și să nu mai taci Tot ce e roditor pe lume să faci În orice primăvară
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (3) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367759_a_369088]
-
va zice Sionului omul Și om s-a născut în el preasfânt Chiar cel ce l-a sădit nu uită pomul În cartea popoarelor Domnul scrie Despre căpeteniile acestui pământ În acest locaș vesel nu-s sicrie PSALMUL 87 La Dumnezeul mântuirii mele Ziua și noaptea ruga mea am strigat Plin de rele sufletul meu intrigat Viața mea de iad în cele rebele Oameni răniți ce dorm în mormânt De care nu ți-ai mai adus aminte Lepădați de la mâna de
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (3) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367759_a_369088]
-
-i tristețe și durere Trece viața noastră și ne vom duce Dincolo nu luăm nici o avere Ne îndreptăm inimile spre spirit Sângele se vrea dincolo de cruce Mângâie Doamne zilele cu zenit PSALMUL 90 “ În sprijinul și scăparea mea Tu ești Dumnezeul meu voi nădăjdui azi” În cursa vânătorilor să nu cazi Sub aripile lui să călătorești „Nu te mai teme de frica de noapte De săgeata neagră ce zboară ziua De molima care bate ca piua Păcătoșii din jur nu vor
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (3) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367759_a_369088]
-
împotriva firii Mi-am smerit și domolit sufletul meu Cu umilință de duh mă vei ierta Să-mi scald bătrânețea în lacrimi de zeu PSALMUL 131 Ia aminte Doamne Sfinte de David Cum s-a jurat și chiar a făgăduit Dumnezeului lui Iacob biruit “De lăcașul casei mele nu-s avid “ Cum fructa nu-și uită casa pomului “ Nu voi sui pe patu-mi de odihnă Ochilor mei nu voi da somn în tihnă Până nu voi afla locul Domnului “ De chivotul
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (5) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367760_a_369089]
-
în mine La fapta mâinilor Tale m-am gândit Sufletul meu ca un câmp în ruine Mila Ta calea pe care voi merge Va fi voia Ta să nu fiu osândit Prin credința Ta viața nu se șterge PSALMUL 143 Dumnezeul meu cel binecuvântat Mâinele mele la luptă le-nvață Iar degetele la război se-agață În grea deșertăciune m-am avântat Cei omul că Te-ai făcut cunoscut lui Sau fiul de om că-l socotești pe el Și zilele
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (5) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367760_a_369089]
-
teamă PSALMUL 145 Laudă suflete al meu pe Domnul Cânta-voi în viața mea cât voi trăi Cei puternici sunt răi nu mă vor hrăni Ieși-va duhul și-i va lua somnul Fericit cel ce are trainic ajutor Pe Dumnezeul lui Iacob în fire Păzește adevărul din zidire Cât voi fi prin lumea asta călător Cel ce face judecată la săraci Cel ce dă mereu hrană celor flămânzi Cei fericiți în obezi să nu-i afunzi Domnul iubește pe cei
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (5) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367760_a_369089]
-
dă mereu hrană celor flămânzi Cei fericiți în obezi să nu-i afunzi Domnul iubește pe cei drepți să-i împaci Pe străini orfani văduve rod verde Doar calea păcătoșilor o pierde PSALMUL 146 Lăudați și cântați că bine este Dumnezeului cântarea cea sfântă Că cei zdrobiți cu inima cuvântă Și leagă rănile lor fără veste Tăria și mila Lui n-are hotar Priceperea Lui este foarte mare Smerește pe păcătoși până-n mare Cântați Dumnezeului și cel avar Celui care îmbracă
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (5) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367760_a_369089]
-
Lăudați și cântați că bine este Dumnezeului cântarea cea sfântă Că cei zdrobiți cu inima cuvântă Și leagă rănile lor fără veste Tăria și mila Lui n-are hotar Priceperea Lui este foarte mare Smerește pe păcătoși până-n mare Cântați Dumnezeului și cel avar Celui care îmbracă cerul cu nori Cel ce gătește pământului ploaie Răsare în munți iarba ca să cobori Celui ce dă animalului hrană Nu-n forța de cal voia Lui se-ndoaie Cei ce se tem Domnul e-
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (5) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367760_a_369089]
-
basmul " Sus cortina!" cere, Cu-aplauze, actorii se-ntâlnesc- Va fi o sete, ruptă din plăcere Și aici actriță mă găsesc. Cel înrudit cu scena-adevărată Cunoaște aceste minuni actoricești- Pe scenă am jucat,și nu o dată, Și azi sunt iar! O, Dumnezeul meu, Mă împuternicești!.. Creațiunea spre final nu e plăcere, Și nici un scop, ca să te afli-n ea, E mai întâi lumină și putere Și-un har dumnezeiesc, de-a te visa. Și-am adormit în jilțul epocii curgânde, Pe scena
POEME DE DRAGOSTE de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367788_a_369117]
-
Înainte de a intra în reflecțiile asupra Sfintei Liturghii, de a înțelege ce este ea, rolul ei în viața creștină, este nevoie a pune început bun prin a arăta temeiul ei și a celorlalte Sfinte Taine în Domnul nostru Iisus Hristos, Dumnezeul-Om. Acest fundament constă în temeiul de neclintit al expresiei că Adevărul este Persoana lui Iisus Hristos, și că viața noastră înseamnă participare, experiență, comuniune cu Iisus Hristos ca persoană și viață. „Cuvântul s-a făcut trup și s-a
DESPRE SPOVEDANIE SI EUHARISTIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366876_a_368205]
-
zeii ne guvernează gândurile lăsându-ne impresia că gândim doar noi, cum se face spre exemplu că iudeii nici nu vor să audă de zei, de statuile și închinările la aceștia, preferând moartea mai degrabă decât renunțarea la credința în Dumnezeul lor unic. Ponțiu Pilat se simți dator să întervină. -Mai sunt și alții care au un singur zeu în Pantheonul religios al lor. Dacii, un popor așezat pe malurile Istrului mult la miazănoapte de Elada care au o zeitate unică
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366842_a_368171]
-
noapte să-l miluiască cu acea iubire unică pe care și-a dorit-o în toți acești ani. A meritat să aștepte. Dar de multe ori i se făcea teamă, își spunea că nu e bine să-i ceri lui Dumnezeu ceea ce vrei tu, aceasta ar fi o dovadă de egoism, ci trebuie să te rogi să-ți dea ceea ce știe Creatorul că-ți lipsește și îți este necesar. Fiecare clipă petrecută cu Georgia o trăia înmiit când ajungea acasă. Suspina
ÎNGER DE FEMEIE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366916_a_368245]
-
pământul, lumina, aerul, apa, hrana și căldura, trupul și sufletul, comoara Sfintei Scripturi, darurile Bisericii și mântuirea veșnică. La aceste bunuri pământești și duhovnicești gândind, Sf. Ioan Apostolul exclamă, plin de admirație și recunoștință, în Apocalipsa sa: “Vrednic ești, Doamne Dumnezeul nostru, să primești slava și cinstea și puterea, căci tu ai zidit toate lucrurile și Voința Ta ele au fost și s-au făcut” (Apoc. 4, 11). “Cum nu este aici un ceas, nici o clipă în viața mea, zice Fericitul
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
și la mulțumirea către Dumnezeu. Căci își amintește de purtarea lumească de mai înainte și de feluritele greșeli, ca și de is �pitele ce i s-au întâmplat din tinerețe și cum l-a izbăvit de toate acestea pe el Dumnezeu și l-a strămutat de la viața pătimașă la viața cea după Dum �nezeu. În felul acesta dobândește, pe lângă temere, și dragostea, mul �țumind pururea cu smerenie multă, Făcătorului de bine și Cârmuitorului vieții noastre". Chiar aghiografii Vechiului Testament ne fac
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
a luat hotărârea, ca peste ținuturile valahe să fie numiți domni din seminția noastră, am simțit cum inima mea prinde aripi, cum se desface pieptul și o lasă să zboare de la Fanar, spre coastele Carpaților. Atunci mi-am zis: „Doamne, Dumnezeul meu Sfânt, iartă păcatele înaintașilor noștri și-ți îndreaptă fața spre noi”. Lumină s-a făcut vornice. Voi face tot ceea ce voi putea ca neamul nostru grec, urgisit și uitat, să urce din nou ca în vremurile de glorie, apuse
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]