10,193 matches
-
prin conduita și comportamentul lor. Romanul nu dezvoltă o perspectivă caracterologică strictă, dar găsește modalitatea prin care să lase să transpară apetența pentru valori, precum bunul simț, responsabilitatea, eroismul cotidian al respectului celuilalt, onestitatea și privirea calmă asupra unui trecut dureros și de neschimbat. Tema se structurează din convergența faptelor, evenimentelor și situațiilor: este vorba de tema educației și a rezultatelor acesteia. În plus, este vorba de a gândi posibilitatea impunerii reeducării. Cariera unui profesor de sport, om onest și responsabil
NICOLAE PÂRVULESCU: Un roman al interiorităților goale, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339682_a_341011]
-
spiritual care ești tu însuți. Cel blocat este sensibil preemtiv la propriul său discurs, ca discurs al modului de a trăi, al ideologiilor, al moravurilor și al instituțiilor. Dacă este privit din exterior, discursul celui blocat capătă consistență și contur dureros prin ceea ce el nu spune, prin tăcerea ce semantizează diversele alegeri practice. Cel blocat vorbește prin nespus, prin tăcerea sa. El cristalizează un comportament cu tendințe descifrabile pentru cel deschis înțelegerii dincolo de diferențe. Din momentul în care acceptă șocul, emigrantul
GABRIEL CHIFU: Un roman al emigrării, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339644_a_340973]
-
Hillary Clinton a ținut miercuri seară primul discurs după înfrângerea suferită în alegerile prezidențiale. „Trebuie să acceptăm rezultatul. Donald Trump va fi președintele nostru. Îi datorăm o minte deschisă și șansa de a conduce”, a spus ea. „Este dureros și va fi multă vreme de acum încolo. Dar vreau să vă amintiți acest lucru. Campania noastră nu a fost niciodată despre o singură persoană, a fost despre construirea țării pe care o iubim. Am văzut că țara noastră este
„Este dureros și va fi multă vreme de acum încolo. Îi datorăm lui Trump o minte deschisă și șansa de a conduce” () [Corola-blog/BlogPost/339030_a_340359]
-
este conservată acolo ca un monument istoric, fără nicio influență în plan politic, unde funcționează democrații consolidate. De altfel, înfocații noștri monarhiști nu asta visează, ci restaurarea monarhiei ca putere politică. Or, asta ar însemna, după câțiva ani grei și dureroși, dar parcurși cu propriile puteri, recăderea românilor în condiția de popor asistat, în continuă nevoie de un tătuc coborât cu hârzobul din cer, care să-l urecheze și să-l împiedice s-o ia razna. Eu, unul, n-aș putea
Propaganda murdară – de la Pravda, la Adevărul () [Corola-blog/BlogPost/339039_a_340368]
-
situație conduce destul de repede la efecte cunoscute publicului specialist și nespecialist sub numele de insolvență și/sau faliment. Odată intrată în insolvență, nu este imposibil ca o firmă să se salveze, însă drumul către ieșire e unul lung, anevoios și dureros. Șansele de reușită depind de mulți factori, iar cei mai mulți sunt exogeni și de cele mai multe ori scapă controlului firmei. Similar cu îndatorarea firmelor, îndatorarea psihologică excesivă a copilului devenit adult îl poate aduce pe acesta în teritorii dureroase, la capătul cărora
Oamenii se restructurează ca firmele. Și invers () [Corola-blog/BlogPost/339005_a_340334]
-
lung, anevoios și dureros. Șansele de reușită depind de mulți factori, iar cei mai mulți sunt exogeni și de cele mai multe ori scapă controlului firmei. Similar cu îndatorarea firmelor, îndatorarea psihologică excesivă a copilului devenit adult îl poate aduce pe acesta în teritorii dureroase, la capătul cărora se întrevede nefericita depresie. În dorința de a face multe pentru a fi acceptat societal, adultul uită să fie ceea ce este el, și continua să fie foarte mult ceea ce au vrut/vor alții să fie, sau în
Oamenii se restructurează ca firmele. Și invers () [Corola-blog/BlogPost/339005_a_340334]
-
de care s-a lovit în decursul carierei sale, pictorul Ion Panduru menționează: Trebuie văzută partea plină a paharului! Să fim sănătoși, să avem putere de muncă. Nu se poate schimba lumea, nu brusc, pot apărea fracturi, discontinuități, cu efect dureros și nimeni n-are de câștigat. E loc pentru toată lumea, timpul este arbitru suprem, capricios, irevocabil. În altă ordine de idei, i-am dăruit unui tip o lucrare și după câtva timp, mergând pe la el acasă, m-am uitat după
PICTORUL ION PANDURU – UN MAESTRU AL PENELULUI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340833_a_342162]
-
purificator. Decantarea în cuvinte e liniștitoare ca susurul unui izvor liniștitor și fecund ... Îmi amintesc, desigur, primii pași, primele emoții și primele satisfacții. Mi-a fost greu să încep ... Romanele mele nu sunt pură ficțiune. Aveam atât de multe experiențe dureroase de comunicat, ale mele și ale semenilor mei, încât mă temeam că nu sunt capabil s-o fac. Am încercat niște traduceri de proză satirică. Ironia amară a prins bine la starea mea de spirit ... Din mulțimea de cărți citite
I REMEMBER ... de ION CATRINA în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340877_a_342206]
-
tu mi-ai oferit-o și n-am de gand s-o dau `napoi, Tocmai că ești copilă, cu aceleași vise, cu ochi negrii și mari De parca nu te mai pot recunoaște, nici eu, nici alții Văd totul nuanțat și dureros, ceva ce-ți aparține Să nu-ndraznesti să mi te ceri `napoi E prea târziu, inima nu-ți aparține Chiar dacă timpul trecut-a peste noi Și nu-mi pasă deloc de tine. Ne cuibărim cuminți în mijlocul clepsidrei, așteptând, Că unul
APRILIE LA TIMPUL TRECUT de COSTI POP în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340922_a_342251]
-
rouă,/ Viața - anotimpul ca o haină./”, după cum ne mărturisește el în „Miere și descântec”. Chipul mamei este indisolubil legat de scurgerea nisipului din clepsidra vieții. Decantarea energiilor materne în plăpândul trup al fiului se înfăptuiește gradual. Despărțirea este firească, dar dureroasă. „La căpătâi măicuță, lacrimi te plâng tăcute,/” cum este în „Sărut de mângâiere”, sau, „La cimitir un hău stă trupul să-ți înghită,/” Poetul mărturisește inspirat: „Mama este raiul ce adesea suspină/” cum se confesează în poezia „Mama este” sau
GHEORGHE A. STROIA – ALBASTRU GLAS DE ÎNGER SAU O RAZĂ DE LUMINĂ PENTRU SUFLETUL NOSTRU de ION CATRINA în ediţia nr. 1200 din 14 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340900_a_342229]
-
fi” deloc. Prin iad Dumnezeu le permite unora să supraviețuiască în condiția în care singuri și-au ales-o, aceea de a fi separați de Dumnezeu. Dumnezeu le onorează și le respectă voința. Condiția celor din iad este atat de dureroasă pentru faptul că viermele vieții nu moare și veninul remușcării continuă să te țină conștient și lucid de ireversibilă condiție existențiala. Deocamdată diavolul nu este încă în iad. Nu s-au închis încă pecețile cărții sfinte. Este pe cum se
TEOLOGUMENA – DESPRE PUTERILE ÎNTUNERICULUI de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341032_a_342361]
-
sonor de muzicalitate a poeziei și de poezie a sunetului muzical. În vocea Mihaelei Mihai, acompaniate de un pian și o vioară urcă etosul iubirii, durerea, fericirea, tristețea melancolică, în tempourile sensibile ale inimii. Am trăit în România un timp dureros, fără Mihaela Mihai, plecată din țara încătușată și pedepsită de cuvânt și muzică, în miezul unei stări naționale de insuportabilitate. Încheiase un contract cu casa de discuri Phonogram din Franța, când s-a stabilit, în 1975, la Paris. Nu credeam
MIHAELA MIHAI. O VOCE SENSIBILĂ CA VIOARA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1157 din 02 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341306_a_342635]
-
ieri și de azi ale exilului românesc. Compusă din mai multe capitole și subcapitole, cartea încearcă să trateze (și reușește, în mare măsură) drumul sinuos al trupului și mai ales al sufletului celor care au decis într-un moment extrem de dureros și dificil, politico-economic, să-și croiască destinul oriunde aiurea în lume, dar cât mai departe de ororile și lipsurile locurilor în care au văzut lumina prima oară, însă fără să-și nege identitatea sângelui. A selecta între capitolele cărții pe
UN MANUAL DE IGIENĂ MORALĂ ŞI SPIRITUALĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341475_a_342804]
-
intervievatul simte o nevoie acută să tragă aer în piept, altfel durerea amintirilor, chiar și acum când le repovestește, parcă nu-l lasă să meargă mai departe. Citind, simți pur și simplu cum aceste pauze completează senzația de inexprimabil, senzația dureroasă pe care o încearcă cel care povestește despre trecutul care pare un câine bătrân, și care, oricâtă vreme ar fi trecut, îl recunoaște și îi linge rănile. Autorul redă cu fidelitate flash-uri de viață relatate de personajele reale care
UN MANUAL DE IGIENĂ MORALĂ ŞI SPIRITUALĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341475_a_342804]
-
înainte de 2081”(ulei pe placaj) “Ființa noastră nu poate fi distrusă, deoarece nu este o organizație în sensul obișnuit al cuvântului. În afara ideii nu ne unește nimic altceva, iar o idee e indestructibilă”. (George Orwell, 1984) Dragi prieteni, în procesul dureros de globalizare forțată a oamenilor și a cunoștiințelor tehnice, a bunurilor și capitalului, a învățăturilor și simbolurilor - proces care în ultimul sfert de veac a zdruncinat întreaga omenire, aruncând-o în cinci valuri de criză mondială - vă propun să înființăm
GLOBALIZARERA ROMÂNIEI ŞI PERICOLUL ISLAMIZĂRII EUROPEI. CINE NE FURĂ CULTURA. de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341398_a_342727]
-
rând, ignorat cu desăvârșire de semeni. Plaja mi se părea neospitalieră, fără nisip, un prundiș grosier se întindea până în talazuri, silind oamenii să se deplaseze cu mișcări caraghioase, aplecați de spate, făcând gesturi convulsive cu mâinile la fiecare înțepătură mai dureroasă în talpă. La soare se stătea pe niște priciuri cu picioarele scunde, așa cum mai văzusem în niște reviste ilustrate vechi, dinainte de război. Pe tăblia unora dintre priciuri se mai păstra, deloc îmbietoare, cu chenar alb, urma umedă a trupului celor
POPAS ÎN CICLADE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341482_a_342811]
-
cu recunoștință) M-aș tot pierdea prin neguri și lumine, Căzând prin mine veșnic m-aș tot duce, Eu răstignit pe Tine ca pe-o cruce, Tu răstignit pe țipătul din mine. Te simt în mine ca melancolie, Sfâșietoare, naltă, dureroasă, Murmură dulce firea-mi de mătasă, Un urlet sunt, înfipt în veșnicie! N-afară și-nlăuntrul lui răsfrânt, Silabă sunt și literă cu care, Vorbești cu Tine. Naltă întrebare, Ecou însângerat al unui gând . M-aș tot pierdea prin neguri și
POEMELE MUNTELUI ÎNCĂRCAT DE DRAGOSTE (1) de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341507_a_342836]
-
mă răcorești cât mai grabnic, te rog, fii bun cu mine. Corpurile celor doi parteneri ocupați cu jocurile erotice se potriviră unul peste celălalt într-o rugăciune tainică, iar fata conducând cu pricepere masculinitatea bărbatului pe făgașul făgăduinței, umplu golul dureros, apăsându-și fesele până pătrunse adânc în tainița sa feminină în mare suferință. - Nu te abține, te vreau în întregime, vreau să te simt cât mai adânc, să-mi răscolești toată dorința de a fi a ta, să pătrunzi prin
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. III NOAPTEA DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1128 din 01 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342003_a_343332]
-
ascund toți mirii!” - cf. Sonetul XIII. Meritul primar, petrarchian și răpanian, deopotrivă (în concepție, cel puțin!) - constă în estomparea, cât mai înaltă (neipocrită, dar exasperată de dorul de spiritualitate/respiritualizare a Sinelui, ca restaurare a SINEI COSMICE!), estomparea cât mai „dureros de dulce”, a „sexului” vulgar și atât de vinovat de căderea și numai căderea ființei de sorginte umano-divină: „Amor, te chem mereu să-mi fii aproape!/Madonei mele cere-i îndurare!/ Pe unde-mi ești? Absența ei mă doare!/ Strecoară-i-te-n
SOTERIOLOGIA IUBIRII, IMN AL GLORIEI RE-TRĂIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAŢIEI PRIN IUBIRE DIVINĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342099_a_343428]
-
stângăciile copilului crescut la oraș, neobișnuit cu viața la țară. Jurnalul are un rol esențial în reținerea detaliului.El este scris în clipele de tihnă, este mai așezat și mai atent alcătuit. Autorul folosește prilejul de a relata unele realități dureroase și asupritoare chiar, din viața sătenilor de la începutul anilor ’60, când, presiunea exercitată de autorități se concretiza în cote uriașe, ca să descurajeze țăranii cu gospodării individuale să intre în GAC. Prozator de forță și de largă respirație, Ioan Gh. Tofan
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
imposibil! - explodă Fane detonând tăcerea. Unda de șoc a “exploziei” verbale îl luă pe Sile prin surprindere și căzu pe spate prin gesticularea mâinilor ce căutau un punct de sprijin. Nu se lovi rău, dar simți că victoria e uneori dureroasă. - Ce ai bă, de țipi? - își reveni Sile frecânduși cotul ușor avariat. - Nu mă pot concerta ... ăăă ... contesta ... Ptiu! Nici concentra nu pot zic neconcentrat ... Băă, Ronțăilă! Numai mutra ta o văd. Dă-te mai încolo! - Așa? - Mai încolo!... - Păi
ŞAH – PAT de LICĂ BARBU în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/342140_a_343469]
-
dai kix** la furat. Doar Sticlă Goală ducea cu el o sticlă goală ca pradă a unui război pierdut. Bună și asta la ceva. Un tablou trist și jalnic. Din pix îmi picură o lacrimă peste scrisul cutremurat de sfârșitul dureros al speranțelor celor trei, năruite de soarta potrivnică și nemiloasă pe altarul sacrificiului de supraviețuire. Ce dur am scris ! Rămas singur, omul în pijama, care nu mai era în pijama deoarece s-a dezbrăcat, dar nu să rămână în chiloți
TREI DINTR-O LOVITURA de LICĂ BARBU în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/342132_a_343461]
-
elibera de servituțile dedublării. Puritatea, curăția, sinceritatea, spontaneitatea și curajul tinerilor în analizarea, cu multă obiectivitate și imparțialitate, a problemelor lumii post - moderne pot veni în sprijinul maturilor și al vârstnicilor - care sunt generații rănite de atâtea experiențe negative și dureroase. Aceștia, la rândul lor, i-ar putea apăra pe tineri de a mai trece din nou prin astfel de experiențe!... Tinerii trebuie să fie chemați să facă parte din viața de zi cu zi a slujirii Bisericii, căci fără ei
DESPRE MISIUNEA TÂNĂRULUI ÎN SOCIETATEA CONTEMPORANĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342175_a_343504]
-
care pe unii îi poate speria foarte mult, dar nu și pe acest deosebit fel de privitor care este artistul. Uneori, poveștile de dragoste par că se rup brusc, se retează. Din diverse cauze, fără importanță poate, dar cu consecințe dureroase. Dincolo de căutarea febrilă a urmelor lăsate prin casa lor de o femeie, de nevoia vitală a jumătății de ființă, se simte acel ceva care poate fi numit dăruire de sine pentru dobândire de sine. Ar fi dragostea, dar cum să
PATRUZECI DE SECUNDE de CONSTANTIN POPESCU în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341750_a_343079]
-
autorului, povești de viață inedite, foarte interesante, aproape emblematice, despre viața și experiența celor care se hotărăsc să plece în exil și să-și făurească alt destin. Desprinderea de «grădina dulce» în care a văzut lumina, este pentru fiecare, destul de dureroasă. Ca element comun pentru cei din diaspora (nici nu se putea altfel!) - este dorul măcinător de suflet, care provoacă arșițe mai usturătoare decât sulițele de pe cer. Dar rănile lăuntrice nu se văd. Ele transpar însă, uneori, în chip neașteptat, de
REPORTER ÎN PATRIA DIN SUFLET ŞI CUVINTE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 307 din 03 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341761_a_343090]