3,858 matches
-
București, 2001. Sală, Marius (coordonator), Enciclopedia limbilor romanice, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1989. Sală, Marius, Limbi în contact, Editura Enciclopedica, București, 1997. Sală, Marius; Vintilă-Rădulescu, Ioana, Limbile Europei, Univers Enciclopedic, București, 2001. Sală, Marius; Vintilă-Rădulescu, Ioana, Limbile lumii. Mică enciclopedie, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1981. Sandfeld, Kristian, Linguistique balkanique. Problèmes et résultats, Champion, Paris, 1930. Sapir, Edward, Language. An Introduction to the Study of Speech (în special cap. 6. Types of Linguistic Structure), Harcourt, Brace, New-York, 1921 (Trad. fr.
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
generală, Editura Pro Universitaria, București, 20062. Vintilă-Rădulescu, Ioana, Le rôle des facteurs linguistiques internes dans la formation des idiomes créoles, în Actes du 10e Congrès Internațional des Linguistes, vol. I, București, 1970, pp. 813-818. Vintilă-Rădulescu, Ioana, Limbile statelor lumii. Mică enciclopedie, Cuvînt-înainte: acad. Marius Sală, Editura Meronia, București, 2007. Vintilă-Rădulescu, Ioana, Sociolingvistica și globalizare, Editura Oscar Prinț, București, 2001. Vîrban, Floarea, Gramatică universală vs gramatică filosofica, în vol. Marius Sală (coordonator), Studii de gramatică și de formare a cuvintelor. În memoria
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
la sud, munții Urali la est și fluviul Volga la vest (ipotetica patrie primitivă a indo-europenilor) trăiesc și populații uralice și altaice și de aici ideea că limbile indo-europene și cele uralo-altaice au o origine comună. În Limbile lumii. Mică enciclopedie, volum apărut în 1981, Marius Sală și Ioana Vintilă-Rădulescu realizează o sinteză a caracteristicilor tipologice ale limbilor indo-europene despre care se vorbise pînă atunci: "Din punct de vedere tipologic, familia indo-europeană pare să constituie o verigă intermediară între limbile din
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
development of Romanian în a comparative Românce context, Românce Monographs, University of Mississippi, 2005. Sală, Marius; Munteanu, Dan; Neagu, Valeria; Șandru-Olteanu, Teodora, El léxico indígena del español de América. Apreciaciones sobre șu vitalidad, Editura Academiei, București, 1977. Sală, Marius (coordonator), Enciclopedia limbilor romanice, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1989. Sală, Marius (coordonator), Enciclopedia limbii române, Academia Română, Institutul de lingvistică "Iorgu Iordan", Editura Univers Enciclopedic, București, 2001. Sală, Marius, Introducere în etimologia limbii române, Univers Enciclopedic, București, 1999. Sală, Marius, Le judéo-espagnol
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Mississippi, 2005. Sală, Marius; Munteanu, Dan; Neagu, Valeria; Șandru-Olteanu, Teodora, El léxico indígena del español de América. Apreciaciones sobre șu vitalidad, Editura Academiei, București, 1977. Sală, Marius (coordonator), Enciclopedia limbilor romanice, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1989. Sală, Marius (coordonator), Enciclopedia limbii române, Academia Română, Institutul de lingvistică "Iorgu Iordan", Editura Univers Enciclopedic, București, 2001. Sală, Marius, Introducere în etimologia limbii române, Univers Enciclopedic, București, 1999. Sală, Marius, Le judéo-espagnol, Mouton, La Haye-Paris, 1976. Sală, Marius; Vintilă-Rădulescu, Ioana, Limbile Europei, Univers Enciclopedic
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
drept limbi papua, au trăsături structurale atît papuane, cît și austroneziene și au fost recatalogate recent în marea familie austroneziana. Cea mai vorbită limba papua este enga (250 de mii de vorbitori) din familia trans-Noua Guinee. Iată și descrierea din enciclopedia Limbile lumii: "Limbile papua prezintă o diversitate considerabilă de structură, dar unele trăsături sînt comune cel putin cîtorva ramuri. Astfel, în unele limbi există serii suplimentare de consoane - prenalizate (tip mb), labializate (tip bw), prenalizate și labializate (tip mbw), preglotalizate
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Kordofan din centrul Sudanului într-o subfamilie pe care o denumește kordofaniană și care ar constitui o ramură a mării familii nigero-kordofaniene. Majoritatea lingviștilor care s-au ocupat de limbile africane preferă însă mai vechea denumire de familie nigero-congoleză. În enciclopedia Limbile lumii (LL), apărută în 1981, această mare familie de limbi nu beneficia decît de cîteva rînduri, autorii motivînd că e vorba de limbi despre care "cunoștințele actuale sînt inca insuficiente". Iată caracterizarea generală a acestei familii: "Limbile din familia
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
sînt inca insuficiente pentru o clasificare definitivă (de exemplu grupul kwa, în special ramură de est, si Benue-Congo sînt insuficient diferențiate între ele; după unii ar exista și un grup central)". Care este situația după 35 de ani de la apariția enciclopediei Limbile lumii? Cei mai multi lingviști, specializați în lingvistică limbilor lumii, acceptă, uneori cu mici modificări, clasificarea lui Greenberg. După părerea acestuia, marea familie nigero-kordofaniană e compusă din familia nigero-congoleză și microfamilia kordofaniană. Familia nigero-congoleză e compusă din grupurile: atlantic de vest
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
2012. Sală, Marius, Vintilă-Rădulescu, Ioana, Leș langues du monde. Petite encyclopédie, Editura Științifică și Enciclopedica/Société d'Édition "Leș Belles Lettres", București/Paris, 1984. Sală, Marius, Limbi în contact, Editura Enciclopedica, București, 1997. Sală, Marius, Vintilă-Rădulescu, Ioana, Limbile lumii. Mică enciclopedie, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1981. Sapir, Edward, Le langage. Introduction à l'étude de la parole, Petite Bibliothèque Payot (nr. 104), Paris, 1953 (Titlul original: Language: an Introduction to the Study of Speech, 1921). Sapir, Edward, Linguistique, Éditions de Mînuit
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
reeditare Albin Michel, Paris, 1968). Vielle, C.; Swiggers, P.; Jucquois, G. (editori), Comparatisme, mythologies, langages. En hommage à Claude Lévi-Strauss, Peeters, Leuven, 1994. Vintilă-Rădulescu, Ioana, Introducere în lingvistică generală, Editura Pro Universitaria, București, 20062. Vintilă-Rădulescu, Ioana, Limbile statelor lumii. Mică enciclopedie, Cuvînt-înainte: acad. Marius Sală, Editura Meronia, București, 2007. Vintilă-Rădulescu, Ioana, Sociolingvistica și globalizare, Editura Oscar Prinț, București, 2001. Vîlcu, Dumitru Cornel, Orizontul problematic al integralismului (Integralism și fenomenologie - vol. I), Editura Argonaut&Scriptor, Cluj-Napoca, 2010. Voegelin, C. Charles Frederick; Voegelin
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
textului. O introducere în hermeneutica sensului, ediție îngrijita de Jörn Albrecht, versiune românească și index de Eugen Munteanu și Ana-Maria Prisacaru, cu o postfața de Eugen Munteanu, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2013, pp. 233-234. 192 Marius Sală (coordonator), Enciclopedia limbii române, Editura Univers Enciclopedic, București, 2001, p. 576. 193 Aceste observații, considerate în general truisme, sînt respinse de Katz (Jerrold J. Katz, Language and Other Abstract Objects, Rowman&Littlefield, Totowa, NJ, 1981, pp. 79-80), pe motiv că a recunoaște
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
p. 17. 244 Cf. Émile Benveniste, Probleme de lingvistică generală, vol. I, Editura Teora, București, 2000, pp. 102-104. 245 Lucia Wald; Dan Slușanschi, Introducere în studiul limbii și culturii indo-europene, p. 19. 246 Marius Sală; Ioana Vintilă-Rădulescu, Limbile lumii. Mică enciclopedie, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1981, pp. 115-116. 247 Aduse ca argument și de Lucia Wald în Introducere..., p. 22. 248 Am utilizat diverse surse bibliografice clasice, dar și electronice (v. și http://es.wikipedia.org/wiki/Lenguas indoeuropeas). 249 Cf.
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
volum Dicționar de limbi ale lumii. Listele de limbi enumerate aici au, în general, un caracter selectiv. 255 Cifrele sînt aproximative și, în general, reprezintă medii ale unor cifre din surse diferite. 256 Marius Sală, Ioana Vintilă-Rădulescu, Limbile lumii. Mică Enciclopedie, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1981, pp. 208-209. 257 Lorenzo Renzi, "Wie können die romanischen Sprachen typologisch charakterisiert werden? ", în Vox Romanica, nr. 48, 1989, p. 2. 258 Cf. Werner König, Atlas zur deutschen Sprache, Libri, München, 1974, p. 53
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
materialul on-line care îi are ca autori pe S. Starostin, G. Bronnikov și Phil Krylov, Search for dată în: Altaic etymology (http://starling.rinet.ru/cgi-bin/query.cgi?root= config&morpho=0&basename=\dată\alt\altet) 273 Limbile lumii. Mică enciclopedie, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1981, pp. 258-259. 274 Op. cît., pp. 21-22. 275 Ibidem, pp. 258-259. 276 V. Die Wurzelsuffixe în den ural-altaischen Sprachen (1857), Kessinger Legagy Reprints, 2010. 277 V., printre altele, Vergleichende Grammatik der altaischen Sprachen. Teil
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
2005; director STPNE, 2008-2011; asistent manager CREA, 2008-2011; manager E-NEED, 2008-2010. A publicat în țară și străinătate: Tompea, A. & Năstuță, S., 2009, capitol "Romania" în Statistics and Reality: concepts and measurement of migration in Europe, Anca Tompea, "Sărăcia", în Enciclopedia dezvoltării sociale, Zamfir Cătălin, Vonica Simona (coord.), 2007; Anca Tompea, "Grupuri de risc social", în Enciclopedia dezvoltării sociale, Zamfir Cătălin, Vonica Simona (coord.), 2007; "Sistemul de indicatori de incluziune socială la nivel județean", Pîslaru Emil (coordonator), 2004, CASPIS. Carmen Mihai
Ghid de incluziune socială by ANCA TOMPEA, CARMEN MIHAI () [Corola-publishinghouse/Science/950_a_2458]
-
și străinătate: Tompea, A. & Năstuță, S., 2009, capitol "Romania" în Statistics and Reality: concepts and measurement of migration in Europe, Anca Tompea, "Sărăcia", în Enciclopedia dezvoltării sociale, Zamfir Cătălin, Vonica Simona (coord.), 2007; Anca Tompea, "Grupuri de risc social", în Enciclopedia dezvoltării sociale, Zamfir Cătălin, Vonica Simona (coord.), 2007; "Sistemul de indicatori de incluziune socială la nivel județean", Pîslaru Emil (coordonator), 2004, CASPIS. Carmen Mihai este expert incluziune socială în cadrul proiectului Secretariatul Tehnic Permanent al Pactului Teritorial pentru Ocupare și Incluziunii
Ghid de incluziune socială by ANCA TOMPEA, CARMEN MIHAI () [Corola-publishinghouse/Science/950_a_2458]
-
și participarea la viața socială. A combate excluziunea socială presupune însă nu numai a dispune de resurse financiare, ci și a beneficia de o serie de oportunități care să-i permită individului sau categoriei sociale să perceapă BUNĂSTAREA. Conform dicționarului Enciclopedia dezvoltării sociale, excluziunea socială se referă cu precădere la o situație de eșec privind realizarea deplină a drepturilor cetățenești, atât datorită unor cauze structurale de natură socio-economică, cât și a unor cauze de natură individuală 1. 2.2 Scurt istoric
Ghid de incluziune socială by ANCA TOMPEA, CARMEN MIHAI () [Corola-publishinghouse/Science/950_a_2458]
-
Giddens, Anthony, A treia cale. Renașterea social-democrației, Editura Polirom, Iași, 2001. Pop, Luana Miruna (coord.), Dicționar de politici sociale, Editura Expert, București, 2002. Victor Badea, Laurențiu Mitrofan, Dimensiuni ale excluderii sociale, Editura Sper, București, 2004. Zamfir Cătălin, Stănescu Simona (coordonatori), Enciclopedia dezvoltării sociale, Editura Polirom, Iași, România, 2007. 2004, IILS, International Institute for Labour Studies, Social exclusion and anti-poverty strategy, ILO. 2008, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, Raport privind incluziunea socială în România. 2010, Anul European de luptă împotriva sărăciei și
Ghid de incluziune socială by ANCA TOMPEA, CARMEN MIHAI () [Corola-publishinghouse/Science/950_a_2458]
-
Format 21,00 × 15,00 cm Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13 Tel. Difuzare: 0788.319462; Fax: 0232/230197 editura ie@yahoo.com; www.euroinst.ro 1 Elena Zamfir, Marian Preda și Adrian Dan în Zamfir Cătălin, Stănescu Simona (coordonatori), Enciclopedia dezvoltării sociale, Editura Polirom, Iași, România, 2007, p. 241. 2 IILS, International Institute for Labour Studies, Social exclusion and anti-poverty strategy, 2004, ILO. 3 Marian Preda în Luana-Miruna Pop (coord), Dicționar de politici sociale, Ed. Expert, București, 2002, p. 328
Ghid de incluziune socială by ANCA TOMPEA, CARMEN MIHAI () [Corola-publishinghouse/Science/950_a_2458]
-
CASPIS (Comisia Anti-Sărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale), Sistemul de prezentare a indicatorilor privind sărăcia și excluziunea socială, http://www.caspis.ro/pagini/ro/indicatori.php, accesat la 15 mai 2007. 9 Anca Tompea în Zamfir Cătălin, Stănescu Simona (coord.), Enciclopedia dezvoltării sociale, Editura Polirom, Iași, România, 2007, p. 515. 10 Idem. 11 Anca Tompea în Cătălin Zamfir, Simona Stănescu (coord.), Enciclopedia dezvoltării sociale, Ed. Polirom, Iași, 2007, pp. 291 298. 12 Lindenberg, Marc și Bryan, Coralie, 2001, Going Global: Transforming
Ghid de incluziune socială by ANCA TOMPEA, CARMEN MIHAI () [Corola-publishinghouse/Science/950_a_2458]
-
ro/pagini/ro/indicatori.php, accesat la 15 mai 2007. 9 Anca Tompea în Zamfir Cătălin, Stănescu Simona (coord.), Enciclopedia dezvoltării sociale, Editura Polirom, Iași, România, 2007, p. 515. 10 Idem. 11 Anca Tompea în Cătălin Zamfir, Simona Stănescu (coord.), Enciclopedia dezvoltării sociale, Ed. Polirom, Iași, 2007, pp. 291 298. 12 Lindenberg, Marc și Bryan, Coralie, 2001, Going Global: Transforming Relief and Development NGO's, Kumarian Press, Bloomfiled, p. 122 apud Anca Tompea în Cătălin Zamfir, Simona Stănescu (coord.), Enciclopedia dezvoltării
Ghid de incluziune socială by ANCA TOMPEA, CARMEN MIHAI () [Corola-publishinghouse/Science/950_a_2458]
-
coord.), Enciclopedia dezvoltării sociale, Ed. Polirom, Iași, 2007, pp. 291 298. 12 Lindenberg, Marc și Bryan, Coralie, 2001, Going Global: Transforming Relief and Development NGO's, Kumarian Press, Bloomfiled, p. 122 apud Anca Tompea în Cătălin Zamfir, Simona Stănescu (coord.), Enciclopedia dezvoltării sociale, Ed. Polirom, Iași, 2007. 13 Raport de cercetare privind economia socială în România din perspectivă europeană comparată, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, 2010. 14 http://www.csnmeridian.ro/files/docs/Economia%20Sociala.pdf, accesat la data de 10
Ghid de incluziune socială by ANCA TOMPEA, CARMEN MIHAI () [Corola-publishinghouse/Science/950_a_2458]
-
vreo două decenii, s-a aflat în vârful piramidei cântăreților de operă din toată lumea. N-ar spune-o ea niciodată, așa că mă grăbesc să o spun eu, cu toată convingerea și proprietatea termenilor. La sfârșitul anului 1993, apărea Viorica Cortez. Enciclopedia unei cariere, încununarea acribiei de istoric și pasiunii de soț și de meloman ale lui Dolfi. Monumentala carte reprezintă sursa cea mai autoritară pentru oricine e curios sa vadă la ce altitudini a ajuns parcursul profesional al Vioricăi Cortez. Poate
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
citească ăaproape) toate cronicile care au acompaniat episoadele Vioricăi prin micile și marile teatre ale lumii. Toată cariera până în 1993 e acolo. Fie care producție, fiecare dirijor, fiecare debut, fiecare pas. Ar fi trebuit să existe, firește, și Viorica Cortez. Enciclopedia unei cariere - partea a II-a. Cariera a continuat, a cuprins alte figuri, alte locuri, o Viorica declinată în alte feluri. Nu a continuat însă drumul lui Dolfi, oprit brutal într-un accident de mașină pe un drum în apropiere
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
sa, în decembrie, Viorica revenea pe scenă în dublul rol al Contesei de Coigny și al lui Madelon din Andrea Chénier de Giordano, la Sevilla. Poate că nimeni nu ar mai putea pune cap la cap o lucrare de proporțiile Enciclopediei unei cariere. Nu mulți ar avea răbdarea și talentul lui Dolfi de a aduna piesele unui puzzle așa cum a fost călătoria Vioricăi Cortez, de a supune într-o ordine firească momente care par a sfida logica timpului și a spațiului
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]