3,954 matches
-
și se produce în același mod, indiferent dacă este vorba despre o relație satisfăcătoare sau despre un conflict: de exemplu, adolescentul nu suportă nici cea mai mică remarcă sau glumă; glumele familiale frecvente care îl făceau înainte să râdă, îl enervează de acum înainte. Adolescentul „se enervează din nimic”, când se agită, amenință, sparge uneori obiecte, când începe să plângă și se izolează apoi în camera sa. Impulsivitatea are surse diferite, fiind legată mai mult de intoleranță la limite, la frustrări
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
indiferent dacă este vorba despre o relație satisfăcătoare sau despre un conflict: de exemplu, adolescentul nu suportă nici cea mai mică remarcă sau glumă; glumele familiale frecvente care îl făceau înainte să râdă, îl enervează de acum înainte. Adolescentul „se enervează din nimic”, când se agită, amenință, sparge uneori obiecte, când începe să plângă și se izolează apoi în camera sa. Impulsivitatea are surse diferite, fiind legată mai mult de intoleranță la limite, la frustrări. Este un simptom care se înscrie
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
când se întorcea de la liceu și în toate diminețile înainte de a pleca la școală, Thomas plângea, incapabil să-și controleze amplificarea anxietății. Într-o zi, mama, ea însăși speriată de starea jalnică în care se afla fiul său, s-a enervat și a început să-l lovească, să-l pălmuiască, „pentru a-l face să reacționeze”, spune ea. Această manifestare pulsională stă la originea consultației. Thomas este un adolescent înalt și solid, ușor supraponderal. El se exprimă cu delicatețe, dorind să
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
cu care adolescentul se vede confruntat au justificat această comparație cu procesul de doliu. Aceste pierderi se situează pe paliere diferite. Pierderea liniștii corpului Apariția adolescenței face să apară o tensiune extremă chiar în interiorul corpului adolescentului. Acesta se declară frecvent „enervat”; invers, el poate nega această enervare sau poate încerca s-o controleze prin repliere sau inerție pasivă. Oricum s-ar petrece lucrurile, corpul adolescentului a pierdut acea liniște, acea capacitate de a fi satisfăcut și mulțumit așa cum era în copilărie
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Gaétan de treceri la act violente care alimentează o parte din fantasmele sale. El va explica foarte bine cum anume putea înainte „să-și controleze” fanteziile și cum, din momentul în care a început acest tratament, s-a simțit din ce în ce mai „enervat”, din ce în ce mai puțin capabil să „controleze” această excitație. Tentativa de suicid s-a produs în momentul în care Gaétan s-a temut că va fi astfel depășit de situație. În acest ultim exemplu, interiorizarea și inhibiția nu erau cauzate de un
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
tot. Încă unul, ca să lovească. În cap, firește. Poate că două lovituri erau de-ajuns. Ori una singură, dacă avea noroc. Nu avea intenția să-l omoare, nici să anunțe apoi poliția. În realitate, n-avea nici o intenție. Era doar enervat și voia să-i facă rău. - Se zice că ea era fotograf de modă și artă, a spus Markovic. Că ai scos-o din lumea ei și ai dus-o cu dumneata. Că ați devenit colegi și... Cum se zice
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
dintre personaje în fiecare dintre etapele delimitate, argumentând cu elemente din text. EL: Bună... Nu ne-am cunoscut la seminarul de comunicare? EA: Ba da. Mă mir că mă ții minte. Am chiulit cât am putut. EL: Și eu. Mă enerva profesorul. EA: De aia am chiulit și eu. Te cheamă Radu, nu-i așa? EL: Da. Tu ești Cristina, nu? EA: De ce ai venit la cursul ăsta? EL: Lucrez în publicitate și am nevoie de un curs de comunicare interpersonală
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
cum îl iau să-l conving” reflectă preocuparea vorbitorului pentru relație, nu pentru dezbaterea lucidă a problemei. În narativizări conținând relatarea unui dialog cu interlocutorul apar adeseori comentarii ale vorbitorului de tipul să vezi ce simpatic a fost, m-a enervat foarte tare, era prost dispus, n-am înțeles nimic de la el, reflectând încărcătura emoțională pe care vorbitorul o atașează interacțiunii evocate (simpatie, enervare, disconfort, frustrare). Uneori, apelative desemantizate în diferite grade sintetizează relațiile dintre interlocutori: fată!, gagiule (intimitatea exprimată argotic
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
și mai succint. Mărcile în limbă ale emoției sunt preponderent nonverbale și paraverbale. Există două structuri sintactice tipice pentru exprimarea emoției, în care experimentatorul nu apare ca subiect sintactic, ci în poziția de complement direct sau indirect: Mă înspăimântă, Mă enervează, Mă stresează, Mă plictisește, Mă bucură, Mă uimește și Mi-e dor, Mi-e urât, Mi-e frică, Mi-e teamă, Mi-e lene, Mi-e drag de/să (cu realizarea eliptică mi-e, Mi-e să nu zică ceva
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
frică, Mi-e teamă, Mi-e lene, Mi-e drag de/să (cu realizarea eliptică mi-e, Mi-e să nu zică ceva) sau Îmi pare bine, îmi pare rău. Interesantă este raportarea la emoție prin intermediul altui agent declanșator (Mă enervează înseamnă „El face ca eu să mă enervez”) sau la un agent indeterminat (Mi-e frică înseamnă „Există starea de frică la care mă raportez”). Transferarea răspunderii pentru declanșarea emoției unui agent extern este explicită în structuri de tipul Turcii
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
e drag de/să (cu realizarea eliptică mi-e, Mi-e să nu zică ceva) sau Îmi pare bine, îmi pare rău. Interesantă este raportarea la emoție prin intermediul altui agent declanșator (Mă enervează înseamnă „El face ca eu să mă enervez”) sau la un agent indeterminat (Mi-e frică înseamnă „Există starea de frică la care mă raportez”). Transferarea răspunderii pentru declanșarea emoției unui agent extern este explicită în structuri de tipul Turcii au adus cu ei multă jale în Țara
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
se antrena; antrenează; aport; aprindea; aprindere; ascensiune; atingere; atletism; bandă; bani; bine; cade; campion; cărare; căști; a căuta; căzătură; chiuli; pe cîmp; concurs; cultură; cursă; de cîini; dealuri; deplasare; descărcare; detașare; dinamică; distanță; dorință; drept; pe drum; echilibrat; elevul; eliberare; enerva; exercițiu; există; face; faleză; femei; după fete; frică; frige; frumos; fruntaș; fufe; fug; la fuga; fugar; gambă; gînduri; a se grăbi; grădiniță; greu; greutate; iepure; ca iepurele; după iubire; împiedicat; înainte; încrezător; îndelete; a întrece timpul; întreceri; joacă; joc; jumătate
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
foc (2); lumini (2); lumînări (2); nervi (2); pasiune (2); speranță (2); a stinge (2); țigară (2); aer; albastru; aprind; apucă; ațîța; cald; camera; cameră; car; ceartă; a face ceva; cuptor; declanșa; a deschide; distrugere; dorință de realizare; a se enerva; euforia; Eugen; exploda; fac; faptă; felinar; forță; furie; galben; gaz; grav; idee; iluminare; influență; inima; intrigă; a iubi; izbucnește; izbucni; a izbucni; început; încet; înflăcăra; întrerupător; jar; joc; lampă; lansare; lemn; lemne; luminat; lună; motivație; necăjit; a fi nervos; necesitate
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ceas; ceasul; ceva la schimb; chin; un copil; copilul; cozi; cu răbdare; da cum să nu; de mult; des; destin; deșteaptă; dezamăgire; din; disperare; distanță; pe dînsul; a dori; dragoste; drum; dubiu; a se duce; se ducea; durată; durează; el; enerva; eternitate; femei; fericire; fericirea; așteptați fericirea; frămînta; fugi; furie; greu; iar; idol; imediat; iubit; asta; iubita; în drum; în gară; încă; îndelung; întîmpina; ce întîrzia; înțelege; înțelegere; liniște; liniștit; întîlniri; loc; lumini; pe mama; meditează; merge; metrou; pe mine; minune
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cămașa; cățelul la plimbare; căuta; ceapă; cheile; ciorapii; coase; cui; cutie; da; darnic; dă la o parte; de toate; deget; descărca; descoperire; descurcă; destupa; deține; a dezvălui; a diminua; din; dorință; dulciuri; editează; ediție; elibera; eliberare; a elimina; eliminare; emite; enerva; evacuare; evidențiază; a face cunoscut; fără; fierbinte; fițe; flăcări; foarfecă; frînghie; fum; funie; gaură; găsește; găsi; geaca; geanta; glumă; golește; goli; gunoiul; hoț; iarna; iasă; idei; iepure; ilumina; impas; informația; interes; interviu; introdu; introducere; inventează; a ieși la iveală; ivește
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
sus; soi; speranță; stai; stațiune montană; steaua; stîncă; succes; supă; numai sus; trage; traseu; treapta; turn; țipa; unde?; se urcă; urcă-te; urcuș; urs; ușor; ușurință; vechi; vesel; zero (1); 798/170/55/115/0 supăra: trist (63); tristețe (57); enerva (44); întrista (41); nervi (21); necăji (16); durere (14); lacrimi (13); rău (12); plîns (11); dezamăgire (9); dezamăgi (8); mama (8); necaz (8); prieten (8); ceartă (7); pe cineva (7); greși (7); plînge (7); tare (7); copil (6); deranja (6
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
întrista (41); nervi (21); necăji (16); durere (14); lacrimi (13); rău (12); plîns (11); dezamăgire (9); dezamăgi (8); mama (8); necaz (8); prieten (8); ceartă (7); pe cineva (7); greși (7); plînge (7); tare (7); copil (6); deranja (6); a enerva (6); certa (5); încruntare (5); a întrista (5); jigni (5); mîhni (5); necăjește (5); neliniște (5); nervos (5); ofensa (5); persoană (5); suferință (5); bătaie (4); enervează (4); jignire (4); necăjit (4); prieteni (4); ură (4); bucura (3); furie (3
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cineva (7); greși (7); plînge (7); tare (7); copil (6); deranja (6); a enerva (6); certa (5); încruntare (5); a întrista (5); jigni (5); mîhni (5); necăjește (5); neliniște (5); nervos (5); ofensa (5); persoană (5); suferință (5); bătaie (4); enervează (4); jignire (4); necăjit (4); prieteni (4); ură (4); bucura (3); furie (3); greșeală (3); greșeli (3); ierta (3); înfuria (3); minciună (3); nefericire (3); nervozitate (3); răutate (3); a jigni (2); a se bucura (2); afectat (2); amar (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
bani; bolnav; bosumflat; botos; calm; cazino; de ce?; certare; certat; certuri; chin; ciocolată; cîine; cînd; conflict; creativitate; cursuri; cuvînt; depărtare; deplină; depresii; deranj; prea des; desfătare; dezamăgit; deznădejde; dispoziție rea; rea dispoziție; dor; dușman; durată; de scurtă durată; durere de cap; enerva; eu; examen; examen picat; exces de furie; faptă; fată tristă; foc; frică; gîndire; gol; greșeală; greu; greutăți; groaznică; iaurt; ignoranță; indiferență; indispoziție; indispunere; inimă; invidie; îmbrățișare; îmbufnare; îmbufnare; încetare; încruntare; încruntat; îngîmfare; îngrijire; jenă; jignire; limba italiană; limită; îi lucru
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nu știu ce vreau pentru mine. 86 Chiar dacă nu îmi place cineva, tot vreau ca el (ea) să mă placă. 87 Dacă oamenii se entuziasmează de ceva, mă simt inconfortabil și simt nevoia să îi avertizez că se va întâmpla ceva rău. 88 Mă enervez când oamenii se scuză și îi învinuiesc pe ceilalți pentru problemele lor. 89 Întotdeauna am fost genul om care ascultă problemele altora. 90 Mă controlez atât de mult, încât oamenii cred ca nu am emoții. 91 Simt că există o presiune constantă asupra
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
din nou. Și, desigur, atunci când se repetă, abuzul verbal este de obicei mai virulent și mai neplăcut (decât înainte). Un sondaj realizat de Gallup în 2005 a scos la iveală faptul că unul din șase angajați se simte atât de enervat de colegi, încât îi vine să îi agreseze fizic. Linia dintre abuzul verbal și cel fizic este într-adevăr extrem de subțire. Și este extrem de clar că abuzul verbal și mânia pe care ne-o stârnește nu pot fi ignorate ca
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
Așadar, este vorba despre părul meu? Superiorul: Desigur că nu. Îți dădeam numai un sfat care te-ar ajuta să te integrezi mai bine aici. Angajatul: Domnule Wilson, vreau să vă asigur că nu îmi aranjez părul așa pentru a enerva pe cineva anume - și nici pe dumneavoastră. Motivul pentru care am adoptat această tunsoare este acesta și vă pot da exemple de persoane cunoscute ce au adoptat și ele aceeași modă (și se continuă prin informarea superiorului cu privire la frizura adoptată
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
viața lor socială va trebui amânată câteva zile. Trebuie să meargă la Houston. Tom: Nu ar putea să meargă John și Richard în locul lor? Șefa (nervoasă): Ce naiba se întâmplă? Chiar trebuie să trimit eu emailul? Tom: Nu vreau să vă enervez. Știu doar cum se vor simți Barbara și Jill când vor citi emailul. Șefa (fermă): Trimite emailul. Dacă au vreo problemă, spune-le să vină la mine! Iese trântind cu putere ușa de la birou.) Iată o confruntare verbală plină de
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
e nevoie de mai mult decât o muștruluială întâmplătore sau o bătaie cu pumnul în masă pentru a da fiori acestui tip de angajat. Din perspectiva șefului lui Evelyn, incidentul nu are absolut nici o importanță. „Pur și simplu m-am enervat”, a spus el. „Angajații mei știu că sunt temperamental și, de obicei, nu mă pun la încercare. Însă greșeala lui Evelyn m-a făcut să pălesc”. Cu siguranță șeful lui Evelyn nu înțelege tirada sa ca fiind o agresiune verbală
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
pentru toate birourile din aripa de sud. Phillip: Poate că te-ai fi gândit la 16, însă mie mi-ai spus 18, și pe acesta l-am instalat. Chiar mă întrebam atunci dacă nu cumva ai făcut o greșeală. Cal (enervându-se): Te-ai mirat, însă nu m-ai întrebat? Cât ți-ar fi luat, zece secunde să verifici dacă o muncă de patru zile e făcută cum trebuie? Phillip: Uite ce e, păreai destul de sigur cu privire la cablul de 18, așa că
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]