3,004 matches
-
prin poezie sunt doar aparente arme de luptă. Realul trebuie și poate fi schimbat, prin cultură, dar fără să fie renegat, ci acceptat, ca pe ceva concret, existent, contra căruia poți doar să lupți. Lupta aceasta o va transforma în eroină. 3. Ana Blandiana. O poetică a deconstrucției 3.1. Deconstrucție și canon la Ana Blandiana O analiză pertinentă a poeziei, în general, impune, în mod necesar, o raportare atât la epoca/ generația/ curentul căruia îi aparține, precum și la coordonatele literaturii
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
de carton sau de fier au contribuit, prin gesturile energice cu care au despuiat literatura (reconstituite acum În decorul original) la dezvăluirea și Înțelegerea ei. Cartea lui Antoine Compagnon poate fi citită ca basmul Albei-ca-Zăpada și celor șapte pitici, unde eroina este teoria literară În ireductibilitatea frămîntărilor ei, iar Făt-Frumos, autorul cărții, venit s-o salveze nu atît pentru că o iubea ci pentru a face cu ochiul cititorului: uite, aici e tîlcul, fără mine basmul n-avea nici un sens. O surpriză
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
dar nici măcar atît: ei reprezintă generația societății de “hiper-consumație” (Gilles Lipovetsky), copiii excesului, dependenți de violență&drog&sex, a căror umanitate răzbate rar și parcimonios, ale căror acte “gratuite” venite din libertatea fără Dumnezeu și-au pierdut majestatea. Una dintre eroinele din Baise-moi ucide cu sînge rece un copil, dar crima comisă este relatată de un discurs ale cărui mize n-au nimic În comun cu cea a lui Gide În Pivnițele Vaticanului. și totuși, această literatură pentru care lumea cade
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
descarce : literatura, În lipsă de altceva... Romanul lui Martin Page face și el parte dintre cele care, la Început de secol XXI, reînvie legatul lui Boris Vian și se Înscrie În ceea ce Jean-Pierre Salgas numește, peiorativ, literatura Amélie Poulain. Povestea eroinei se termină prost. După ce Zora moare, În Japonia, pe cînd Încerca să distrugă una dintre eprubetele care păstrau sîngele lui Timothy Leary, Fio, devenită peste noapte vedetă artistică, fără voia ei, se sinucide. Într-un fel, Fio se lasă « să
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
moarte! Nu vă lăsați păcăliți, nici de bani, nici de succes - refuzați mondenitatea, combateți-o cu armele fanteziei, combateți-o cu umor, nu vă lăsați mințile colonizate de idei primite de-a gata! Ușor de zis, greu de scris. Ucigîndu-și eroina, tînărul scriitor vrea să apară mai grav decît În M-am hotărît..., iar prin felul În care descrie actul sinucigaș, tot atît de delicat. Arătînd cu degetul societatea criminală, Martin Page deresponsabilizează individul, Îl victimizează și Îl Îndeamnă să fugă
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Romanul a fost scris în numai 17 zile și are ca surse de inspirație balade populare de la care Sadoveanu preia idei și motive mitologice românești: "Salga" (preia setea de împlinire a actului justițiar, -de înfăptuirea dreptății ce domină toate faptele eroinei), "Doica" (preia ideea profundei legături a omului cu animalul credincios), "Miorița" (tema, motivul, conflictul, discursul epic simplu, concepția asupra morții sunt numai câteva dintre cele mai semnificative). Tema. Romanul ilustrează lumea arhaică a satului românesc, sufletul țăranului moldovean ca păstrător
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
ai săi pentru a-i lua oile, dar femeia acestuia, aprigă si inteligentă nu are liniște până nu află faptașii si nu-i pedepsește dupa legea nescrisa a comunității. Intriga, dupa modelul romanului polițist, pune în lumina vocația justițiara a eroinei, descoperirea asasinilor si demascarea acestora. Faptele din Baltagul se petrec spre sfarsitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, însă într-o societate patriarhală, arhaică, strapunsă de zorii unei civilizații, de noi relații sociale, capitaliste. Titlul. Mit
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
aspră a oamenilor de la munte. Figura reprezentativă de erou popular, Vitoria întrunește calitățile fundamentale ale omului simplu, care se înscriu în principiile etice dintotdeauna ale poporului român: cultul adevarului, al dreptății, al legii stramoșești si al datinei. Scriitorul dezvăluie neliniștea eroinei datorate întarzierii (șaptezeci și trei de zile) peste obicei, a lui Nechifor Lipan, “dragostea ei de douazeci si mai bine de ani”, plecat la Dorna să cumpere oi. Așteptarea se transforma în bănuială, bănuiala în neliniște, neliniștea în presimțire și
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
pentru feciorul ei. Înțelepciunea, inteligența și luciditatea îi dirijează comportamentul: cere bani marunti negustorului, să-i aibă “la îndemână”, îi leagă într-un colț de năframă. Cuvintele cheie în jurul cărora se concentrează discursul narativ al romanului au valoare simbolică, definind eroina: rânduiala, semn, întuneric, lumina. Îngroparea bărbatului după datină marchează momentul reintrării în liniștea și ordinea vieții de la început. “Descoperind adevărul, Vitoria verifică implicit armonia lumii: află ceva mai mult decat pe făptuitorii omorului și anume că lumea are o coerența
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
și ordinea vieții de la început. “Descoperind adevărul, Vitoria verifică implicit armonia lumii: află ceva mai mult decat pe făptuitorii omorului și anume că lumea are o coerența pe care moartea lui Lipan n-a distrus-o”.(N. Manolescu) În comportamentul eroinei se cuprinde o întreagă filozofie de viață (ca cea a banului din Miorița), un echilibru și o măsură în toate, fără nici o tânguire, moștenite din asprimea vieții din vremuri imemoriale. Caracterizarea personajelor 1. Vitoria Lipan Caracterizarea făcută de autor: * “Nevasta
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
strămoșești și a datinilor "ea nu e o individualitate, ci un exponent al speței" (George Călinescu). Ea este, așadar, un personaj mitic și un personaj simbol pentru țăranul român. Portretul moral reiese în mod indirect, din gândurile, faptele și vorbele eroinei, naratorul conturând, la început, trăsăturile din exterior spre interior. Gândindu-se la soțul său, plecat la Dorna să cumpere oi, Vitoria trece printr-un proces de interiorizare, întreaga sa viață devenind lăuntrică, "acei ochi aprigi și încă tineri căutau zări
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
întârzierea "peste obicei", de 73 de zile, a Iui Nechifor Lipan și ea încearcă să intuiască ce s-ar fi putut întâmpla cu bărbatul ei: "în singurătatea ei femeia cerca să pătrundă până la el. Nu putea să-i vadă chipul". Eroina se ghidează în presupunerile ei după știința semnelor și după experiența sa morală, intuitivă acționand în funcție de acestea. Primele semne răuprevestitoare sunt visele: unul care a "împuns-o în inimă", i-1 arată "pe Nechifor Lipan călare cu spatele întors cătră
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
moldovean, ci devine atât simbolul bătrânei care duce dorul celor plecați de acasă și neinițiați în tainele vieții, cât și simbolul mamei eteme sau așa cum remarca Liviu Rusu, "jalea eternului feminin". Ca și Fefeleaga lui Ion Agârbiceanu sau Vitoria Lipan, eroina din Baltagul" sadovenian, cu care are numeroase asemănări, măicuța bătrână stârnește admirația și prețuirea cititorului. Portretul baciului și cel al mamei sale sunt adevărate apariții de basm, fiind întruparea unui Făt-Frumos și a bătrânei grijulii, îndurerată după cei plecați de
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
ei urmând să îndeplinească rolul de „șefi ai familiei”, ceea ce implică asigurarea prosperității financiare a familiei, luarea de decizii și aplicațiile de ordin disciplinar. După Uma A. Segal (1999, p. 216) există trei modele ale femeii indiene: primul este „Sita, eroina Ramayanei - care furnizează profilul femeii ideale a castei, soția care se sacrifică pe sine - , iar al doilea este arhetipul puternic al Mamei - care poate fi gentilă sau agresivă, educatorul suprem” - și al treilea, femeia dependentă - aflată întotdeauna lângă soțul ei
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
face visătoare. într-una din Bucățile de noapte, personajul are alura de „doamnă distinsă”. O trădează însă felul exaltat, patetic în care povestește o dramă sentimentală citită într-un ziar, ce lasă să se vadă regretul că n-a fost eroina ei. Naratorul îi înțelege condiția și o compătimește: „O, sărmană prostituată... se face noapte în sus și în jos; pe cărările goale, ne-am plimbat destul, romanele au sfîrșitul lor”6). Prostituția era una dintre chestiunile viu dezbătute la începutul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
goale, ne-am plimbat destul, romanele au sfîrșitul lor”6). Prostituția era una dintre chestiunile viu dezbătute la începutul secolului trecut. O impuseseră atît anumite date din registrele serviciilor sanitare și ale poliției, cît și ecourile produse în conștiințe de eroinele lui Dostoievski, practicante ale acestei meserii, ori de Elisa lui Goncourt (la care se referă și Georgeta din Enigma Otiliei). De o parte cei care o condamnau, de cealaltă parte - cei care încercau s-o înțeleagă și s-o explice
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
bluza albă, care se va spăla cît de des, pentru a fi curată în permanență”.12) Preluate și amplificate de presă, discuțiile despre igienă aveau ecou însă doar la un public restrîns, în majoritate feminin, alcătuit din persoane sensibile, precum „eroina” poemului lui Bacovia: „Ea crede c-aș fi atacat... Și cînd o sărut se teme,/Dar sclavă plăcerii, ea geme/ Și cere un lung sărutat.// Pe urmă, cînd spasmul a dispărut,/își udă-n parfum o batistă - / O pune pe
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
vreme, poezia se vindea cu „douăzeci de lei una”8), la puținele reviste și ziare care îi plăteau pe colaboratori. în limbajul curent, leul mai era numit și franc: „La București - se miră madam Clipici, o gospodină preocupată de „economie”, eroina mai multor schițe ale aceluiași Ion Gorun - ouăle, 15 la un franc, că n-a mai fost de cînd țiu eu minte”9). întîlnită și la alți autori, sinonimia leu-franc e ceva obișnuit în epocă, și va mai dura cîteva
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
poezie. Unii dintre autorii de la în-ceputul secolului XX mizează pe impresia produsă de el. Naratorul din nuvela „în drumul spre păcat”, de Gala Galaction, „iubește în vid”, adică fără nici o atingere, pe nevasta unui coleg de breaslă; din cauza inactivității, Wanda, eroina din Babylon, de Radu Cosmin, trăiește cu senzația „plutirii în vid”; Mircea Trestian, arhitectul din Purgatoriul lui Corneliu Moldovanu, resimte, din motive sentimentale, izolarea, „vidul moral”, iar altă dată, „vidul descurajării” etc. Deși, cum am spus, îl folosește numai în
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
2, p. 316): „Ci de-i vedea p-acolo Adele ori Constanțe,/Amelii ori Elize, ori Zoe, ori Speranțe,/Marii, Ecaterine, să nu te-atingi de ele./ Jos în genunchi atuncea, că sînt muzele mele”. Zoe e numele unei tinere eroine tragice din nuvela romantică omonimă a lui Constantin Negruzzi. Mult mai cunoscută, Zoe Trahanache face și desface jocurile în „Scrisoarea pierdută” a lui I. L. Caragiale. Zoe se numea mama junimistului Vasile Pogor. O Zoe (cucoana Zoe) e soția boierului Mișu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
așa cum face ea, că femeile nu ar putea face obiectul marii literaturi în timp ce ea însăși dorea cu înfocare femei 3. O recentă evaluare menționează pe scurt acest punct de vedere: "nu este o scriitoare lesbiană, nu-și alege femeile drept eroine, nu proslăvește dragostea dintre persoane de același sex"4. Pentru acești critici Yourcenar își trădează sexul prin incapacitatea ei de a alege femei ca protagoniști ai operei sale. Hadrian, Zenon, Alexis și Nathanaël: toți sunt bărbați. Protagoniștii marilor sale eseuri
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
deja până în 1924, anul pe care îl menționează întâi ca perioada în care lucra la un soi de carte despre îndrăgostiți romani. Spre sfârșit Yourcenar a păstrat discreția despre legăturile ei literare cu marele romancier francez, referindu-se numai la eroina lui adulterină Emma Bovary, dar desigur că ea s-a văzut legată intim de el. Exact așa cum deseori ea se confundă cu Hadrian, tot așa credea că Flaubert și-a descris alter-ego-ul sexual dublul lui în Emma Bovary. Ea îi
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
mecanica în mâini decrepite", "paingii" care "trec năsălie în fiece colț de la casă"). Utilizarea frecventă a procedeului antropomorfizării (peretele "a-nceput să prindă sudoare (...)/ transpirație de-astmatic murind", "fum veninos" ș.a.) amplifică, în loc să anuleze, apăsătoarea certitudine a morții inerente a eroinei. Referințe critice (selectiv): Nicolae Turtureanu, în "Cronica", nr. 3-4, februarie 1997; Gabriela Gavril, în "Timpul", nr. 4 din 1997; Gellu Dorian, în "Convorbiri literare", nr. 6, iunie 1998; Carmelia Leonte, în "Cronica", nr. 11, noiembrie 1998; Nicolae Panaite, în "Convorbiri
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Discreția descripției, austeritatea reprezentării și tandrețea (bine ținută în frâu) a percepției sunt evidente atât în pastelurile deloc solare (prin ceața mahalalei (III), amiază (IV), amiază (VI), (primăvara...), măceșul din magazia de lemne), cât și în schițele de portret al eroinei lirice (criză, van gogh, poemul). În mod cert, cele mai bune poeme din volum sunt cele care îmbină desenul după un real în care se ghicesc semnele agresiunii cu schița unei confesiuni amare: "într-o parte,/ creierul fumegând.// în cealaltă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
sine se conjugă de obicei cu o nouă dezamăgire, a certitudinii că propria interioritate se lasă văzută ca un cocon imperfect, reflex al imperfecțiunii celeilalte, a exteriorității. Ultima patrie conotează, în primul rând, sinele uterin, din care și înspre care eroina dramaticei saga diurne și mai ales nocturne se mișcă, dar nu halucinant, ci lucid, obiectivându-și sau încercând să-și obiectiveze stările: "coconul în care zac mi s-a lipit de piele/ s-a făcut o altă piele/ strânsă și
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]