2,988 matches
-
scăpăm de ea de martoră / nopții în care mințile noastre au văzut / orgasme și sexele noastre idei." În fabula spectacolului, recuzitera-bufon e asuprita de regizorul-ubicuu (Vlad Vasiliu cu o echilibrată sobrietate), simultan actor-clown și travestită-balerină. Suava dansatoare se visează și eroina la capătul cosmarului-musical pe care-l are odată adormita în cosciug și purtată într-o veselă înmormîntare a falselor pudori, într-o descătușare de senzualitate debordanta și totuși atent direcționată. Asemeni unei veritabile psihodrame vizînd să dinamiteze tare și prejudecăți
Lirismul conflictului dintre sexe by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17629_a_18954]
-
fericirii. Felicity e detectiv particular, angajată de excentricul ei unchi să rezolve misterioasă dispariție a unei femei care ar putea fi salvatoarea omenirii, un fel de Mesia aflat în pericol în zarva de sfîrșit de secol. Dar numele sub care eroina pătrunde cel mai adesea în lumea virtuală a Internetului este, care altul, tot Mesia. Dezamăgită de toți și de toate încă de mic copil, Felicity speră în salvarea omenirii, ca ultimă nădejde că în felul acesta își va găsi propria
Milenarisme by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17669_a_18994]
-
jumătate din ea, cum declara de cîteva ori personajul. Felicity e un fel de Șam Spade feminin, singura observa, ceea ce o protejează cumva de ridicol și de parodic, chiar dacă ea însăși declanșează parodicul, prin intermediul sesiunilor de amor pe Internet. Cealaltă eroina a cărții, Andrea, trăiește și ea într-o paradigmă a multiplicității tumultoase, bîntuita de conflicte surde și resentimente greu suprimate. La Ierusalim aflîndu-se, ea trăiește de fapt între zidurile unei mănăstiri catolice unde se întîlnesc cei mai mari înțelepți ai
Milenarisme by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17669_a_18994]
-
lipsește din ea, dar cu toate acestea pricepe de îndată ce o vede pe rebela din New Orleans că e jumătatea ei. Interesant este că întîlnirea nu se petrece pe neașteptate, ci treptat: firele narative le trag din ce in ce mai aproape, pe cele două eroine, una de cealaltă. Andrea fuge cu iubitul ei în New Orleans, în vreme ce Felicity ajunge, pe urmă subiectului investigat de ea, în Ierusalim. Undeva la mijloc, un mijloc simbolic, nu neapărat delimitat spațial, cele două se întîlnesc. Ce mi se pare
Milenarisme by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17669_a_18994]
-
rotund, cărnos (mă refer la ceea ce s-a auzit pe loc și nu la retransmisia TV, care a sunat cu totul altfel), cu linie și filaje bine conduse dar cu un vibrato jenant de larg. Ea a întruchipat pe rând eroine pucciniene faimoase, Țoșca, Mimi, Laureta, Liu, fără a reuși să dea eroinelor diversitatea de caracter (cu excepția unei mimici elementare), de unde impresia de monotonie. Cantul ei este muzical, îngrijit dar prezența ei artistică nu este semnificativă și nu ridică temperatura ambianța
Un pact cu diavolul publicitătii by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17684_a_19009]
-
nu la retransmisia TV, care a sunat cu totul altfel), cu linie și filaje bine conduse dar cu un vibrato jenant de larg. Ea a întruchipat pe rând eroine pucciniene faimoase, Țoșca, Mimi, Laureta, Liu, fără a reuși să dea eroinelor diversitatea de caracter (cu excepția unei mimici elementare), de unde impresia de monotonie. Cantul ei este muzical, îngrijit dar prezența ei artistică nu este semnificativă și nu ridică temperatura ambianța. Aceasta poate ajunge la incandescenta când apare "Îl Tenorissimo". S-a spus
Un pact cu diavolul publicitătii by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17684_a_19009]
-
Constantin Țoiu O mică eroina prezentîndu-se cu umilință, ținînd capul în jos. Undeva pe la poalele munților Apuseni, măi la sud: - Știu să înșir tutun, să torc lină, să țes și să duc gîștele la păscut, fără să le pierd. (Fără să le pierd, - multă inspirație
Lupta pentru existentă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18172_a_19497]
-
Constantin. Titel Petrescu - nr. 2 - 4 Str. Constantin Titel Petrescu - nr. 6 - 16 Str. Constantin Titel Petrescu - nr. 1 - 9 Str. Cpt. Vasile Moangă Str. Crinul de Pădure Int. Depășirii*(D) Int. Drumul Taberei Ale. Dumbrăvița Str. Dumitru Pera Str. Eroina de la Jiu Str. Frt. Gheorghe Rostogolea Str. Frt. Mihail Anghel Str. Gârleni - nr. 9 - 13 Str. Gârleni - nr. 2 - 8 Str. Gârleni - nr. 1 - 7 Ale. Gen Ioan Culcer Str. Gen. George V. Macarovici Str. Gen. Ioan Culcer Bl. D.
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
de acest hit al anului 1983, de toate poeziile cu „mama” pe care le-am învățat, de cântecele pe care le-am cântat la serbări, de felicitările de opt martie pe care le făceam cu tovarășa învățătoare. Pentru mama. Mama eroină, aptă în fiecare secundă de sacrificiu, mama încorsetată în frici și neliniști care strâng tare, mama-chestionar de frumusețe și atractivitate, mama-robot care-și antrenează răbdarea mecanizată, mama-dicționar care face slalomuri printre cuvinte inventate și silabe încolăcite, mama care uneori plânge
De ce tații merg în rai și mamele în bucătărie? () [Corola-website/Science/295795_a_297124]
-
opteze pentru una decât în puține situații (cele pe care le-a și publicat fragmentar în reviste de dinainte de 1948). Definitoriu din acest punct de vedere este sfîrșitul romanului (deznodământul), pentru care autoarea a gîndit două variante: una în care eroina se sublimează în moarte, alta în care Ina - sau Străina - descoperă bucuria de a trăi; editoarea alege, optimist, a doua soluție, fără a avea garanții în această direcție. Povestea Romanul nu aduce mari noutăți față de celelalte, în privința temelor și motivelor
Hortensia Papadat-Bengescu: 400 de lovituri () [Corola-website/Science/295735_a_297064]
-
ci și din Logodnicul, considerat pînă acum un roman nespecific, marginal, o paranteză în opera Hortensiei Papadat-Bengescu, apărut în 1935, după <b>Drumul ascuns</b><i> </i>(1932) și înainte de <b>Rătăciri</b><i> </i>(1938). În Străina, Nory Baldovin, eroina din romanul Rădăcini (1938), este victima hazardului; convinsă femenistă, se căsătorește însă cu un boiernaș de provincie, Grecu de la Gârlele, de la un joc de cuvinte luat în serios: „a-și uni singurătățile“ cu ocazia unui Crăciun este înțeles ca o
Hortensia Papadat-Bengescu: 400 de lovituri () [Corola-website/Science/295735_a_297064]
-
sau ardoarea, un capitol în care este descris un spectacol de teatru despre care autorul ne spune că este „dramatizarea americană a unui celebru roman de dragoste rusesc, realizată de un condeier de duzină.” Într-una dintre scenele acestui spectacol, eroina „a scris cu o pană de gâscă, pe o noptieră cu picioare curbate și sculptate, stând pe marginea patului, o scrisoare de dragoste pe care a citit-o în cinci minute cu o voce languroasă, dar puternică, însă nu se
Scrisoare către Andriy Zholdak () [Corola-website/Science/295749_a_297078]
-
mână și să-și asume consecințele propriilor decizii. Avortul în producțiile recente de la Hollywood Dacă în 2007, anul în care se lansează 4, 3, 2, se vorbea despre posibilitatea unui avort în comedii ca Juno sau Knocked Up, nici una din eroine nu îndrăznea să ia o astfel de decizie. Juno e o adolescentă de 16 ani care rămâne gravidă după ce l-a sedus pe prietenul ei cel mai bun. Cum spunea și el: „E clar că ai premeditat să faci sex
Nu sunt niște domnițe in distress () [Corola-website/Science/296075_a_297404]
-
ce i s-a întâmplat, dar criticii reproșau acestor filme și scenariștilor lor, că nu pot să vadă mai departe de clasicul: „s-a întâmplat să rămân însărcinată și voi naște copilul pentru că asta e...”. Orice motivație personală a acestor eroine ar fi reprezentat o încercare de ieșire din paradigma destinului în fața căruia nu ai nicio putere și nicio părere. În Knocked Up - o situație și mai absurdă. Ai alege să ai un copil și să-ți întemeiezi o familie cu
Nu sunt niște domnițe in distress () [Corola-website/Science/296075_a_297404]
-
să-i aducă în poveste și pe bărbații din jurul lor. Tatăl copilului nu este nici măcar amintit, iar părinții, care urmează să vină în vizită, nu apar în nici un cadru. Cele două fac toată treaba. Mai cu seamă Otilia. Ea este eroina filmului, cea care deține puterea să rezolve această situație neplăcută. Nu vine niciun cavaler pe cal alb să o salveze pe Găbița. Chiar prietenului Otiliei i se refuză acest rol: când el se oferă să ajute, dar cere prea multe
Nu sunt niște domnițe in distress () [Corola-website/Science/296075_a_297404]
-
explicații, i se răspunde că banii lui pot fi procurați din altă parte. Otilia are un iubit, dar iubitul ei nu-i rezolvă problemele cu care ea se confruntă, chiar dacă el este fiul unui medic, are bani și cunoaște oameni. Eroina alege soluția mai dificilă, care îi aduce libertate și independență. Mai târziu, când își face un bilanț al evenimentelor, ajunge la concluzia că și violul se putea evita. Era în puterea ei să-și gândească mai bine opțiunile. O camaraderie
Nu sunt niște domnițe in distress () [Corola-website/Science/296075_a_297404]
-
care se echilibrează totul. De o deosebită forță de sugestie, sub raportul invenției verbale, este "Domnișoara Hus" a cărei valoare stă aproape în întregime în expresie. Poezia vorbește despre povestea unei iubiri pătimașe cândva și nefericite și a unei tragicomice eroine, cadână "pezevenche" ce-și cheamă de pe lumea cealaltă, prin descântece, iubitul care a uitat-o. Dar farmecul ei nu stă în ineditul pitoresc al întâmplării ci în extraordinara incantație a versurilor și în sugestia de fantastic a descântecului. Substratul simbolic
Ion Barbu () [Corola-website/Science/296811_a_298140]
-
antichitate. Puritatea liniilor desenului și economia elementelor decorative, rochia cu talie ridicată și coafura înaltă, liberă, naturală și nepudrată nasc impresia că doamna de la sfârșitul secolului al XVIII-lea reprezintă idealul frumuseții antice. David a portretizat-o ca pe o eroină a Republicii sau ca pe o protagonistă a Imperiului, pe când ea era opusă ideologic ambelor forme de organizare. Ea este întinsă pe o parte, partea superioară a corpului fiind răsucită. Juliette Récamier este îmbrăcată cu o lungă rochie albă în
Portretul doamnei Récamier () [Corola-website/Science/300192_a_301521]
-
alb" începea cu poezia „Думали, нищие мы...” („Am crezut, săraca de mine...”) compusă în 1915, în perioada primelor bătălii și a primelor pierderi de vieți omenești din perioada războiului. Încleștările lipsite de succes de pe front au dat naștere în sufletul eroinei nu la disperare, ci la o resemnare. Ca epigraf al volumului, Ahmatova a utilizat versul din poezia "Mилая" a lui Innokenti Annenski - "„Горю и ночью дорога светла”" ("„Durerea care mă arde, îmi luminează drumul și în bezna nopții”"). Noul volum
Anna Ahmatova () [Corola-website/Science/300473_a_301802]
-
Țara Oltului, ca o grădină măreață, întinsă, țărmuită de Carpații Fagarașului și de malul ardelean, formând râpă dreapta a Oltului la Măgura Regia (Crihalma) până la Tamum (Tălmaciu). Satul e pomenit și de Radu Mihnea în românul sau „Șoimii Carpaților” unde, eroina Contesă Cordelia de Saros-Patek (fiica contelui Cristian de Saros - Patek și nepoata de sora a fo- ișpanului de Brașov) cere, de la Ecaterina ( întreținută călâului din Brașov- Martin Hender), documente despre boeria lui Vlad Tudor, oferindu-i că răsplată „moșia ei
Crihalma, Brașov () [Corola-website/Science/300938_a_302267]
-
major în planul Kaguyei. Ca și majoritatea lucrărilor lui Takahashi, InuYasha combină elemente din genuri diferite. Începe cu o poveste bazată pe călătoria în timp - Kagome este adusă într-o lume cu un timp alternat unde devine personaj central, asemeni eroinelor anime din "Fushigi Yugi", "The Vision of Escaflowne". Totuși, Kagome poate călători înainte și înapoi, între prezent și trecut oricând dorește, înlăturând astfel dorința disperată de a ajunge acasă. În afară de momentele când Fântâna este blocată temporar, eliminând astfel accesul dintre
InuYasha () [Corola-website/Science/298706_a_300035]
-
luptau în dueluri pentru a-și apăra reputația. Francezii aveau un gust mai rafinat, pentru observații minuțioase ale motivelor și comportamentului uman. Povestea era cu adevărat un roman și nu o “romanță”: o poveste a virtuții feminine incomparabile, cu o eroină care a avut șansa de a risca o iubire ilicită și nu doar că a rezistat tentației, dar a devenit și mai nefericită mărturisindu-și sentimentele soțului. Mâhnirea pe care o crea povestea ei era cu totul nouă și senzațională
Istoria romanului european () [Corola-website/Science/299178_a_300507]
-
publicul sau să scrie de dragul artei, urma să se declanșeze. Romanul [sentimentalist] al mijlocului si sfârșitului de secol 18 a produs un cu totul nou tip de individ, unul cu o atitudine diferită asupra vieții lui private și a societății. Eroina începutului de secol 18 era îndrăzneață și gata să-și protejeze reputația dacă era necesar pe când descendenta ei de la mijlocul secolului 18 era mult prea modestă și timidă pentru a face la fel. Eroinele timpurii ale secolului 18 aveau secretele
Istoria romanului european () [Corola-website/Science/299178_a_300507]
-
vieții lui private și a societății. Eroina începutului de secol 18 era îndrăzneață și gata să-și protejeze reputația dacă era necesar pe când descendenta ei de la mijlocul secolului 18 era mult prea modestă și timidă pentru a face la fel. Eroinele timpurii ale secolului 18 aveau secretele lor, iubeau intrigile eficace și încercau orice considerau că este necesar pentru a-și atinge scopul.Eroinele mijlocului de secol 18 au dezvoltat un sentiment de modestie. Sufereau dacă trebuiau să păstreze secrete și
Istoria romanului european () [Corola-website/Science/299178_a_300507]
-
descendenta ei de la mijlocul secolului 18 era mult prea modestă și timidă pentru a face la fel. Eroinele timpurii ale secolului 18 aveau secretele lor, iubeau intrigile eficace și încercau orice considerau că este necesar pentru a-și atinge scopul.Eroinele mijlocului de secol 18 au dezvoltat un sentiment de modestie. Sufereau dacă trebuiau să păstreze secrete și simțeau nevoia de a se confesa. Ele căutau prieteni, intimitate, situații în care puteau să-și deschidă inima și să-și împărtășească cele
Istoria romanului european () [Corola-website/Science/299178_a_300507]