4,069 matches
-
Petruța Spânu”, Fides, 2000. Este o carte actuală scoasă cu prilejul „Anului Eminescu” și cităm, în traducerea editoarei, ce spune Septime Gorceix despre elaborarea ei în anul 1919: „Fiind prizonier de război framncez /de/ pe frontul de la Verdun, după două evadări spre Elveția nu reușii altceva decât să devin prizonier austriac. Atunci mi a venit ideea să caut o salvare spre Răsărit. După ce am străbătut, împreună cu un prieten, Austria și Ungaria, am ajuns, în luna mai 1918, la granița românească dinspre
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Constantinescu Decemvirii: 1. Ion Caratănase 2. Iosif Bozântan 3. Ștefan Curcă 4. Ion Pele 5. Ion Grigore State 6. Ion Atanasiu 7. Gavril Bogdan 8. Radu Vlad 9. Ștefan Georgescu 10. Ion Trandafir Vizitarea acestui subteran altar a fost o evadare sufletească și am putut rosti un Tatăl Nostru și aprinde o lumânare, dorință împlinită acum. Eram singur, ceilalți vizitatori s-au dus în grup la locul unde a fost executat Ion Antonescu și cei trei. Tristețe. Totul învăluit în uitare
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
om în care s-a întrupat Hristos și a plecat la Dumnezeu din trup de om. Nu spune nimic uciderea lui Corneliu Zelea Codreanu, a Nicadorilor, a Decemvirilor, strangularea lor prin spate, apoi un glonte în ceafă pentru a simula evadarea și aruncarea „cadavrelor” în adânca groapă peste care s-au turnat multe damigene de vitriol, apoi vagoane de beton, straniu ascunziș? Dar legionarii sunt nemuritori și rămân lancea de fier în lupta cu dușmanul Crucii și al Neamului nostru. Legionarii
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Cezar Săvescu, Gh. Nădejde (cu pseudonimul Leon Gârbea), Sever Moschuna, Ana Ciupagea. În T.r. Mircea Demetriade, Al. Obedenaru și Iuliu Cezar Săvescu își tipăresc versurile cu ecouri din simbolismul francez, dominate de nostalgii inexplicabile, de obsesia morții, de dorința evadării. O cronică literară și dramatică atent alcătuită, cu observații pătrunzătoare și obiective, întreține Sever Moschuna (pseudonimele lui sunt Reves și Din stal). Tot el traduce din Guy de Maupassant. Mai apar tălmăciri din Edgar Allan Poe, Alfred de Vigny, Gerard
TELEGRAFUL ROMAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290122_a_291451]
-
ambianțe corupte, lipsite de armonie și frumusețe. Ridiculizarea sloganelor politice, ironia, afirmarea „dreptului de a gândi liber” sunt emblematice. Regăsirea sinelui, recuperarea identității, refuzul de a face parte dintr-o masă amorfă și dorința de afirmare a individului duc la evadarea din real, din cotidian, în favoarea unei „armonii a nuanțelor”. Cel ce ne scapă, roman scris în 1983 și publicat în 1992, se apropie mult de reportaj, deși subiectul pare și acum desprins din fantastic: la o fabrică de lactate se
TARZIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290092_a_291421]
-
și anchetatorul (Teatrul „Constantin I. Nottara”), Cine a fost Adam? (Teatrul Național din București), Fortul (Teatrul „Ion Vasilescu”) ș.a. E un teatru de atmosferă, întrucâtva în genul teatrului absurdului, scris în stil poetic. Volumul Podul fără felinar (1974) cuprinde piesele Evadarea, Dialog nocturn, Alex, Podul fără felinar, altă culegere, masivă, Excelsior (1981), include piese noi, între care Cabana, Excelsior, Cina cea de taină. În 1980 i se acordă Premiul Academiei pentru piesa Ploaia și anchetatorul. În drame precum Flacăra de seară
TEODORESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290141_a_291470]
-
de poeme pline de dramatism, autorul recurge la un stil insolit, la versuri-refren sau la repetiții ce subliniază credințele și trăirile proprii. SCRIERI: Frunze galbene pe acoperișul ud, București, 1969; Dramaturgia lui Cehov, București, 1972; Podul fără felinar, București, 1974; Evadarea, București, 1977; Cântece barbare, București, 1980; Motelul, Iași, 1980; Catharsis, Cluj-Napoca, 1981; Echinox, București, 1981; Excelsior, București, 1981; Povești despre Irina, București, 1985. Traduceri: A.P. Cehov, Piesă fără titlu, în Teatru, pref. trad., București, 1970; F.M. Dostoievski, Opere, vol. XI
TEODORESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290141_a_291470]
-
30; Bogdan Ulmu, „Dramaturgia lui Cehov”, TTR, 1973, 4; Antoaneta C. Iordache, Un anume fel de a face teatru, O, 1975, 17; Dan C. Mihăilescu, Un teatru al interferențelor, RL, 1975, 45; Valentin Tașcu, „Fortul”, CRC, 1977, 3; Virgil Munteanu, „Evadarea”, TTR, 1976, 4; Ion Horea, „Cine a fost Adam?”, RL, 1977, 39; Aurel Bădescu, „Ploaia și anchetatorul”, CNT, 1980, 44; Mircea Bențea, „Cântece barbare”, TR, 1980, 10; Val Condurache, „Motelul”, CL, 1980, 10; Valentin Tașcu, Un poet, un prozator, un
TEODORESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290141_a_291470]
-
Principiul socratic „cunoaște-te pe tine însuți” este întâlnit și în cazul lui Buddha, pasajele scrierilor buddhiste care îndeamnă la autoreflecție fiind nenumărate. Între buddhism și creștinism există, de asemenea, numeroase asemănări. Conceptul de păcat, original în creștinism, și idealul evadării din robia acestuia, la fel ca și calea buddhistă care caută eliberarea omului din imperiul dorinței, exprimă intensitatea aspirației individului spre izbăvire. Ambele sunt strâns legate de idealurile umanității și de strădania de a da un sens vieții. De mai
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
perioadă de vreo două săptămâni de liniște, sunt chemat la anchetă. Și mă Întreabă anchetatoru’: „Ce faci toată ziua?”. Zic: „Domne, stau și mă gândesc”. „Și desenezi?” „Da, mai desenez.” Ce știu eu ce credeau, că Îmi fac planuri de evadare sau ce Dumnezeu... Într-o zi, când am fost scos la plimbare, că ne scotea câte o dată În fiecare zi, pe pervazele ferestrei am văzut vreo zece ace cu gămălie și le-am luat și le-am dus În celulă. Voiam
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
o prelegere d-asta extraordinară, pe câte o temă d-asta... Ori că era vreo sărbătoare, vreo slujbă din asta religioasă, că erau mulți preoți... Ne scoteau la muncă și pe ploaie, dar când era potop mare era pericol de evadare, că nu se vedea la doi pași, și atunci te ținea „pe cracă”... Și ce să facem și noi? Atunci țineam prelegerile... Pe câte niveluri erau „crăcile”? Craca avea trei nivele. Eu am nimerit În pat cu unu’, Korpas, frontierist
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Brăilei? Da’, io am făcut izolare În Balta Brăilei de mi s-a urât... Am stat o lună de zile legat cu mâinile la spate și cu lanțuri bătute În nituri la picioare, pentru că așa a zâs ei... tentativă de evadare. Datorită mâncării care ne-o dădea acolo, eram În continuu deranjați la stomac și ne făceam nevoile acolo, În câte o groapă, la punctu’ de lucru de la dig, pentru că acolo am muncit cel mai mult... Dimineața, acolo fugeam prima dată
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
lui viitoare, de îndată ce se va elibera. Într-o zi se răspândește vorba că Pantazescu, evadând de la Cozia, a fost ucis de o santinelă. În același timp s-a răspândit și zvonul că Pantazescu a fost, în realitate, asasinat. În adevăr, evadarea lui Pantazescu era o absurditate întrucât el nu mai avea decât foarte puține zile de stat în temniță până ce să-și sfârșească termenul. Pentru care folos ar fi încercat o evadare? Bineînțeles, ancheta oficială a conchis la o evadare, oricât
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
că Pantazescu a fost, în realitate, asasinat. În adevăr, evadarea lui Pantazescu era o absurditate întrucât el nu mai avea decât foarte puține zile de stat în temniță până ce să-și sfârșească termenul. Pentru care folos ar fi încercat o evadare? Bineînțeles, ancheta oficială a conchis la o evadare, oricât de absurdă era versiunea, însă faptele, cât și convingerea generală a fost că Pantazescu fusese asasinat din ordin superior. Asupra acestui asasinat au circulat două versiuni. Întâia: Pantazescu, atât prin furtul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
adevăr, evadarea lui Pantazescu era o absurditate întrucât el nu mai avea decât foarte puține zile de stat în temniță până ce să-și sfârșească termenul. Pentru care folos ar fi încercat o evadare? Bineînțeles, ancheta oficială a conchis la o evadare, oricât de absurdă era versiunea, însă faptele, cât și convingerea generală a fost că Pantazescu fusese asasinat din ordin superior. Asupra acestui asasinat au circulat două versiuni. Întâia: Pantazescu, atât prin furtul de la Muzeu, cât mai ales prin dibăciile dovedite
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de idei noi în sensul unui program. Pentru mine, concediul nu înseamnă o fractură: chiar cînd sînt plecat, continui, cu mici modificări, programul de acasă. De pildă, la Govora, unde mă aflu acum (30 septembrie 1980), nu mă tentează o evadare în exteriorul stațiunii. Nu caut (dimpotrivă, refuz) să mă asociez unor grupuri. Mă abțin să intru în vorbă cu necunoscuții și sînt cît se poate de expeditiv în răspunsurile care mi se cer. Vreau să fiu un punct obscur în
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
perspectivei care ne așteaptă”. Apoi, direct, mie: „Cel puțin nu mai zîmbi!...” *Privesc zbaterea unei viespi în geam. Încearcă să se elibereze, dar numai pe o porțiune îngustă. Geamul de alături e deschis. Viespea nu bănuiește însă această posibilitate de evadare. Uneori - „filosofez” - sîntem ca și ea: nu întrevedem decît o singură soluție, limitată, pășim pe o cale căreia îi zicem „rezonabilă”, cea a geamului închis. *Încă o „pompă” exagerată! Funeraliile unui director de IAS, bărbat tînăr, au luat proporții de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Despre Carol I; Carol II; Aurel Popovici 8) Curs de Istorie economică 9) Despre fericire 10) De toate 11) Adevărat tratat de vânătoare 12) Călătoriile mele 801 13) Despre carte 14) Sp. C. Haret 15) Țărănimea 16) Economia leg. 17) Evadări În lumea gândurilor 18) Profesori și economiști 19) C. Stere și N. Iorga 20) Ziarul și ziariștii 21) Despre cooperație 22) Colaborarea mea la un studiu tipărit În limba franceză pentru expoziția din America 23) Colaborarea cu Virgil Madgearu 24
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
încercări de trecere a frontierei. Cea de a opta, și ultima, l-a adus în lumea liberă. Cert este că toate reușitele n-ar fi fost posibile fără ajutorul tacit al localnicilor, care, într-un fel sau altul, mijlocesc aceste evadări, pentru că altfel n-ar trece nici pasărea în zbor pe acolo. Atunci când m-am referit la riscuri, m-am gândit la o întâmplare semnificativă pentru starea de încordare din zona de graniță petrecută ceva mai în urmă. Două tinere plecate
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
tratamentelor și apoi a intervențiilor chirurgicale ulterioare, viața prietenului meu n-a mai putut fi salvată. Adeseori, familii întregi încearcă să treacă peste graniță ignorând pur și simplu pericolele. În asemenea situații s-a întâmplat ca soților să le reușească evadarea, iar soțiilor lor nu. Dar și acest risc este conștient asumat pentru că, așa cum îmi mărturisea unul din cei în cauză și a cărui soție a fost condamnată la luni de detenție în România, mai rămâne totuși o speranță de viață
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
brutalitate, somație, cruzime, infatuare, ar bloca „sensurile mai adânci” ale operei. Generoasă În sugestii asupra prozei (dar și asupra existenței) sale se dovedește distincția Între tirania timpului, cu temerile și apăsătoarea sa captivitate, comparativ cu „reveria” spațiului, ca șansă de evadare compensatoare. Într-adevăr: clipa este, la Sorin Titel, „repede”, iar țara, ca tărâm de situare afectivă, ideală și onirică, este „Îndepărtată”. Călătoria face din neliniștitul ei protagonist un prizonier, dar harta peisajelor ei potențiale este „lungă” nostalgie. Zăpada este efemerul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Înalta cădere din Grădină” (Există mecanismul funcționând). Cauza nu este translată În afara omenescului, ci scrutată În ciclurile și cicloanele interiorității, deopotrivă sacră și profană. În căutarea vieții, a „adevărului”, expediția este un exod și un exil. Ea debutează printr-o evadare, dacă nu cumva printr-o izgonire din rutina somnolențelor. Exilatul taie nu doar aerul, strada, zidul, câmpul, apa, piatra, lumina, ci și „iarba grădinii”. Grădina Ghetsemani succedă Grădinii Paradisului, Gan-Edenul, din care cuplul primordial se trezise catapultat În aventura cunoașterii
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
peu... Celebrul citat și-a pierdut azi, pentru multă lume, accentul melancolic. Călătoriile au devenit, cel puțin Într-o parte a planetei noastre, o posibilitate curentă și chiar o modă. Partir, c’est changer un peu... O firească nevoie de evadare din obișnuit, de regenerare, de contact cu noul. Nostalgia exoticului și a necunoscutului. Un fel de terapie Înșelătoare. Partir, c’est tricher un peu... Standardele occidentale nu sunt totuși valabile peste tot. N-ar trebui uitate contrastele și contradicțiile lumii
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
probabil, interesul și respectul pentru Istorie. L-am avut, vreodată, cu adevărat? În copilărie, nimeni nu mi-a spus poveștile care se spun, de obicei, copiilor, n-am apucat să le Îndrăgesc. Mă plictisesc, nu am deprins la timp această evadare. Basmele nu mă atrag, istoria mi-e indiferentă. Aș fi mulțumit dacă și eu i-aș fi, dacă m-ar lăsa În pace, după ce prea multă vreme n-a vrut deloc să mă lase În pace. M-am dus, totuși
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
lui Musil, ca și viziunea sa, este radical diferită de realismul, nu o dată sarcastic, din capodopera lui Flaubert. Eroina lui Musil nu este o nefericită mic-burgheză sufocată de strâmtoarea unei căsătorii de conveniență cu un soț oarecare, visând la marile evadări idilice ale amorului. Claudine este o femeie cu un trecut pre-marital aventuros, care și-a găsit Împlinirea În asocierea cu soțul pe care Îl admiră și Îl iubește. Ea nu visează la escapade senzaționale, doldora de clișeele feminismului provincial al
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]