11,327 matches
-
angajarea se poate face pe termen nelimitat) și conține o nuanță de lucru în domeniu afacerist. Bătrânul „serviciu”, care de multe ori era loc de muncă pe viață (mă rog, până la pensionare) sau cel puțin avea perspectiva unui termen lung, evocă o ocupație așezată. Iar pentru obținerea unui job (serviciul mai mult se ocupa, decât se obținea...), nu-ți mai depui actele sau cererea, nu te mai înscrii la un concurs, ci „aplici”. Sună tare rău verbul în contextul amintit, dar
ROMGLEZĂ? – NICIODATĂ de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367132_a_368461]
-
OTV, DDTV, Național TV, Cosmos TV, etc. ca specialist în psihologie. Hobby-urile sale sunt filosofia, literatura, muzica, teatrul, net-ul, etc. “Furtuna se pornește, seninul iar dispare” Departe de a cultiva o lirică a liniștii, a fericirii, Ilie Marinescu evocă „tristeți și bucurii,/ Topite-n soarele amiezii,/ Ascunse-n nopțile târzii” (“Lacrima”). Astfel, poetul desenează în alb și negru “ore și secunde” ce “în prafuri se destramă” (“Moartea clepsidrei”), “pe-o cale veșnic grea și lungă” (“Lacrima”). Tabloul dezolant al
RASPUNSURI SI INTREBARI PE CALEA VIETII de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367138_a_368467]
-
Canberra, Australia. Neamul bălcăneștilor Roman cu valoare istorică și documentară, dar și artistică, „Baia Balkan” semnat de Ileana Cudalb, prinde în țesătura sa fire din memoria neamului bălcăneștilor, preluând influențe din folclor, precum și motive din mitologia creștină și păgână. Romanul evocă traseul celor din neamul bălcăneștilor, ai căror pași au pornit din „mohorâtul ținut al Histriei, și de acolo până la Întorsura, refăcând astfel drumul transhumanței străbătut... din Terra Blachorum. Așa se face că neamul bălcăneștilor trăiește de la descălecarea lui pe aceste
BAIA BALKAN , O CRONICA SOCIALA SEMNATA ILEANA ANDREI-CUDALB (CANBERRA, AUSTRALIA) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367136_a_368465]
-
vot aprobarea fondurilor pentru proiectul Baia Balkan... Templul Sfântului Baia va fi zăvorul care închide și deschide cutia Pandorei balcanice. A venit vremea ca lumea să audă de noi.” O lume arhaică Roman de o reală valoare literară, „Baia Balkan” evocă o lume arhaică, în care întâmplări de demult își fac locul în prezent. Eroii sunt dominați de un profund sentiment patriotic și au vocația lucrului bine împlinit. Ei se conduc după rânduieli nescrise, după legi și credințe strămoșești și își
BAIA BALKAN , O CRONICA SOCIALA SEMNATA ILEANA ANDREI-CUDALB (CANBERRA, AUSTRALIA) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367136_a_368465]
-
construit o societate după aceste trăsături” (Krishnamurti) Mai întâi a fost Femeia, eterna iubire, apoi Ispita... De data aceasta, Marian Malciu vine răscolitor de dur, declanșând un film social real pe care puțini autori de romane au îndrăzneala să-l evoce. Își asumă riscul și este prezent la scene de o intensitate maximă, cu rezonanță dramatică și revoltătoare, dar știe să aducă în toată această fărădelege socială frânturi de bucurie, firave raze de soare. Cu multă măiestrie, autorul ne poartă într-
CHEMAREA DESTINULUI – UN ROMAN SOCIO-PSIHOLOGIC CU FINAL DRAMATIC de GABRIELA PETCU în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367145_a_368474]
-
a construit o societate după aceste trăsături” Mai întâi a fost Femeia, eterna iubire, apoi Ispita... De data aceasta, Marian Malciu vine răscolitor de dur, declanșând un film social real pe care puțini autori de romane au îndrăzneala să-l evoce. Își asumă riscul și este prezent la scene de o intensitate maximă, cu rezonanță dramatică și revoltătoare, dar știe să aducă în toată această fărădelege socială frânturi de bucurie, firave raze de soare.Cu multă măiestrie, autorul ne poartă într-
CHEMAREA DESTINULUI – UN ROMAN SOCIO-PSIHOLOGIC CU FINAL DRAMATIC de GABRIELA PETCU în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367145_a_368474]
-
demis prin pensionare și exilat cu domiciliu forțat la mănăstirea Cheia unde a trăit până în 20 octombrie 1960, când a trecut la cele veșnice. Episcopul Antim Nica și poziția sa față de relațiile stat-Biserică în România comunistă. Cazul episcopului Antim Nica, evocat de autor, este reprezentativ pentru lămurirea relațiilor Biserică-Stat, așa cum le vedea un ierarh din interiorul Bisericii. Este prezentat ca un om inteligent și rafinat care a reușit să urce rapid, după perioada de studii în străinătate, în funcții clericale, până la
GEORGE ENACHE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367149_a_368478]
-
relației ei cu Adrian, cu Jean Dumbravă, cu Matei ori cu Octav Niculescu. Platonia este legată de acești patru bărbați prin legături puternice, nevăzute. Tot astfel după cum în „Nuntă în cer”, romanul lui Mircea Eliade, Andrei Mavrodin și Brabu Hasnaș evocă imaginea celei pe care o iubiseră - Ileana - fără a mai ști nimic despre ea, Jean, Adrian Morariu și Matei o cred pe Platonia moartă. Chiar și așa, dragostea pentru ea răzbate din fiecare cuvânt și gând al lor, iar dorința
O CARTE DESPRE INTREBARI SI MOMENTE HOTARATOARE, SEMNATA DE MIRELA ROZNOVEA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367180_a_368509]
-
mă dor/și mă întreb de ele cu tot decorul/mai lasă-mă trei zile cât o înviere/apoi fă să scârțâie zăvorul Tău/ca să știu cum să trec prin icoană nerănind-o.” Expresia lirică este dominată de imaginar. Poetul evocă realitatea de aici, dar și o realitate de dincolo, imposibil de văzut altfel decât cu ochii spirituali. Umbra este simbol al universului reflexiv, vorbind despre o deconectare de la concret. Frontiera dintre teluric și paradisiac este marcată de această umbră, “importantă
POEZII DE IONATAN PIROSCA DESPRE IZVORUL ADEVARATEI IUBIRI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 158 din 07 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367191_a_368520]
-
de mister, inedită și specifică în contextul civilizației moderne. Culorile în care poetul își zugrăvește sinele sunt cenușii, dezolante. Totuși, elementul religios creștin vine să restaureze această tristețe, să aducă speranță, să salveze. Deși aflat într-o situație limită, poetul evocă în versurile sale curcubeul, a cărui frumusețe contrastează cu accentele terne și sumbre de până acum. “cutremurele vin din/adânc eu nu le văd/ori plâng ori mă bucur plutesc/sus în lacrima Lui de acolo șoptesc/cutremurele nu strâmbă
POEZII DE IONATAN PIROSCA DESPRE IZVORUL ADEVARATEI IUBIRI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 158 din 07 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367191_a_368520]
-
doritor de noi posibilități”, dar și „introvertit - gânditor, introspectiv, reflexiv”, dovedind „adâncime și intensitate în gândire, calm, sentimente intense sub masca indiferenței.” Păcală e „anormal” Viziunea caleidoscopică a Angelei-Monica Jucan asupra lui Păcală reiese și din faptul că eroul este evocat într-un context larg, ce presupune schimbări complete, pe care acesta le realizează prin perseverență. Indiferent de situație, fie că „stă sau acționează, egocentricul Păcală e numai afirmare de sine. El e ca el și e un geniu, în fața căruia
PATOLOGIA LUI PACALA SAU SIMPTOMATOLOGIA SANATATII de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 163 din 12 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367230_a_368559]
-
cu precădere sufletești, filozofice, existențiale. „Viața pe fugă” este romanul acestui sfârșit de mileniu”, spune Ion Țugui. La fel ca și în “Platonia”, Mirela Roznoveanu se dovedește a fi și în “Viața pe fugă”, un subtil analist al sufletului feminin, evocând încă o dată cu talentu-i caracteristic, viața, frământările, dorințele, preocupările unei femei. “Doamne, ce este viața?” “Doamne, ce este viața?”, se pune la un moment dat, întrebarea, în cartea Mirelei Roznoveanu, „Viața pe fugă”. Sau altfel spus, parafrazând titlul volumului, ce fel
VIATA PE FUGA SAU EXPERIENTA AMERICANA IN VIZIUNEA MIRELEI ROZNOVEANU (NEW YORK) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 162 din 11 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367227_a_368556]
-
joacă un rol important. “Apoi, inima zvâcni din nou, ca biciuită. Desigur, era din nou vorba de țara ei și de anul 1990. Trecuseră de atunci aproape doi ani...” Aceste amintiri revin asemenea unor flash-uri pe tot parcursul cărții, evocând un moment de cotitură în existența personajului, o ruptură în legătura ancestrală, dintotdeauna, dintre ea și lumea de acasă. Deși este o femeie energică și curajoasă, Angela încă mai are nevoie de un univers al ei, în care se retrage
VIATA PE FUGA SAU EXPERIENTA AMERICANA IN VIZIUNEA MIRELEI ROZNOVEANU (NEW YORK) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 162 din 11 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367227_a_368556]
-
de șoapte./ Le păstrez căci ele poartă/ Vis ceresc descris nedemn/ Când Te-au răstignit pe lemn/ Preoții și lumea toată.” (M-am îndrăgostit) „Iubirea înlăcrimată” Poemul ce dă titlul cărții debutează sub semnul iubirii și al jertfei. Golgota este evocată metaforic, în centrul tabloului aflându-se agonia prin care a trecut Fiul lui Dumnezeu. Un nevinovat este dus la locul execuției și singurele cuvintele rostite de El erau: „Iartă-i, căci nu știu ce fac.” „ Iubirea Ta stropită e de sânge;/ Un
VERSURI DE CRISTINA FRANCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 152 din 01 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367201_a_368530]
-
o ușoară autoironie. Un element distinctiv în poezia sa este și alternanța răsărit-apus, care ne trimite cu gândul la actul închinării. Soarele, astrul zilei, este simbolul binelui, al vieții, al puterii creatoare, al mântuirii, al spiritualității. Noaptea, cu tenebrele ei, evocă răul, spaimele, bucuriile deșarte, absența forței morale. Victorița Duțu conștientizează lupta care se dă chiar în sufletul ei între bine și rău, atunci când afirmă : « apare gândul/cuprins într-o umbră/ce se pune/între soarele răsărit/și noaptea ce/vrea
VERSURI SEMNATE VICTORITA DUTU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 163 din 12 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367231_a_368560]
-
Cuvintele”, motivul golului, care se regăsește și în poezia lui George Bacovia, “Plumb”. Golul, la fel ca și umbra din versurile anterior menționate, sugerează ceva misterios, indefinit, o stare de neliniște, de așteptare, de tensiune. De fapt, “umbra” și “golul” evocă intensitatea trăirilor sufletești ale poetei și sporesc sentimentul de tristețe. “Golul acesta/cuprinde/doar obiectul/ce nu mai este./obiectul acesta/și-a pierdut forma,/se strivește acum/pe el insuși/în două goluri/ce se intersectează/în ochiul meu
VERSURI SEMNATE VICTORITA DUTU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 163 din 12 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367231_a_368560]
-
dang, dang,/ Cântă prin zăpadă/ Clopotul./ Cântare veche/ Înveșmântată în alb./ O carte uitată/ În deal la izvor./ Și mă-nvârt,/ Și dansez/ În cântec de clopot.” („Ceva”) Natura, oamenii și sacrul dau mărturie despre armonia desăvârșită a căutării și evocă patimile și năzuințele unui suflet însetat de lumină și mântuire. „Trebuie/ Să ajung/ La/ Gândul pur,/ La/ Gândul pur.../ Cuvintele mele/ Au încetat să mai fie./ Totul îmi cântă/ În privire și glas./ Eu plutesc în muzica din mine,/ Și
ATUNCI CAND GANDUL PUR IA FORMA DE STIH de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367236_a_368565]
-
conduită din care face parte și rugăciunea. „Rugăciune/ Clopot/ Rugăciune/ Dangăt/ Bate clopotul/ Sună clopotul/ Rugăciune/ Rugăciune.” Sacrificiul dureros și sfânt al Celui din Veșnicii, simbol al forței morale și fizice, se regăsește în dangătul clopotului în fața cerului. Sunetul clopotului evocă ispita înfrântă, doborârea păcatului, conferind versurilor un sens special, o semnificație morală deosebită. Asemenea unui cântec solemn ce trimite în sufletul cititorului emoții tulburătoare, dangătul de clopot evocă moartea pe cruce a Mântuitorului, care devine astfel, prototipul crezului creștin. „Totul
ATUNCI CAND GANDUL PUR IA FORMA DE STIH de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367236_a_368565]
-
morale și fizice, se regăsește în dangătul clopotului în fața cerului. Sunetul clopotului evocă ispita înfrântă, doborârea păcatului, conferind versurilor un sens special, o semnificație morală deosebită. Asemenea unui cântec solemn ce trimite în sufletul cititorului emoții tulburătoare, dangătul de clopot evocă moartea pe cruce a Mântuitorului, care devine astfel, prototipul crezului creștin. „Totul cântă și tace/ Ca-n vis,/ Dang, dang, dang,/ Cântă prin zăpadă/ Clopotul./ Cântare veche/ Înveșmântată în alb./ O carte uitată/ În deal la izvor./ Și mă-nvârt
ATUNCI CAND GANDUL PUR IA FORMA DE STIH de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367236_a_368565]
-
Totul cântă și tace/ Ca-n vis,/ Dang, dang, dang,/ Cântă prin zăpadă/ Clopotul./ Cântare veche/ Înveșmântată în alb./ O carte uitată/ În deal la izvor./ Și mă-nvârt,/ Și dansez/ În cântec de clopot.” (“Ceva”) De asemenea, lumânarea este evocată ca simbol al iluminării, al avansării sub îndrumarea divină pe calea la capătul căreia sufletul dobândește liniștea absolută. „Lumânare/ Călăuză de drum/ Lumânarea/ Ce lumină/ Drumul...” („Cerc”) „Totul trece./ Totul rămâne...” Dispoziția sufletească a poetei, imposibilitatea de a trăi indiferența
ATUNCI CAND GANDUL PUR IA FORMA DE STIH de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367236_a_368565]
-
ne invită să pătrundem într-un nou univers, romantic prin esență, în care elementele cosmice și terestre se află într-o perfectă armonie. În „Instantaneu”, antiteza dintre imaginile calme din debutul poemului, menite să sugereze veșnicia naturii, și versul final evocă din nou, neliniștea, anxietatea, imposibilitatea de a accepta stereotipiile. „Stele galbene/ se odihnesc pe umărul nopții,/ frunze sfioase întârziate în muguri,/ fluture în petale de magnolia,/ apus de soare în oglinda fântânii,/ vaietul mării tânjind dimineți,/ o muzică rebelă învăluie
MEDITATII LIRICE IN STIL MODERN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 170 din 19 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367240_a_368569]
-
înaltul cerului, dorind să afle taina zborului... În fotografie am surprins imaginea, ca dintr-o poveste, a Păsării și a Luceafărului... și mi-am imaginat-o de cum am intrat în sală... Încerc să-mi temperez emoțiile, întrucât acest maestru îmi evocă amintirea locului unde mi-am petrecut o parte din copilărie, printre flori, fluturi și dragoste... Apoi, vremea trecând, împodobind casa, tot cu fluturi, cu flori și dragoste... Mă așez pe o băncuță și recit în gând, ca pe-o rugăciune
MUZEUL METROPOLITAN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/368435_a_369764]
-
atare prin proză”. (Iulian Chivu) „Dar, ceea ce singularizează cartea (Mirela-Ioana Borchin, Apa, Editura Mirton, Timișoara, 2016), ceea ce o impune, cu deosebire, ceea ce o face memorabilă, inepuizabilă, sub raport ideatic, semantic, compozițional și stilistic, este statutul ei de autodialog erotico-agapaic. Apa evocă, prin această surprinzătoare sinteză, și deliciul așteptării, al dăruirii, și beatitudinea, și extazul contopirilor (în privire, în gând, în duh, în trup), și magia desprinderii nirvanice de prozaica ambianță, și dezastrul incertitudinii și al absenței.” (Eugen Dorcescu) „Punctul interior se
MIRELA-IOANA BORCHIN, BIOBIBLIOGRAFIE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368602_a_369931]
-
mare onoare pentru mine să pot citi și acest nou volum ,,ARMONII MAJORE" pe care domnia sa îl pregătește, cu aceeași dăruire cu care ne-a obișnuit. ,,NOROC BUN" domnule Mihai LEONTE, NOROC BUN maestre, pentru tot ce ai reușit să evoci în scrierile domniei tale și pentru tot ce va mai fi. Cu sincera prețuire și stimă, Maria CUPȘA designer Baia Mare Referință Bibliografică: NOROC BUN DOMNULE MIHAI LEONTE / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1908, Anul VI, 22 martie
NOROC BUN DOMNULE MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363668_a_364997]
-
și îngenunchiază într-o clipită un fel de ceață prefăcută-n nori elan congelat în niște litere banale din care se făurește cuvântul magic din biblie singurul stâlp în secreta plasă a timpului de dincolo dragostea încă mai poate vorbi evocând cuvântul din cântarea cântărilor iubirea e oarbă ea citește în ochi în astre în forme și câteodată și în inimi un fel de căsătorie a amintirii cu presentimentul riscând eroarea pentru a găsi alt drum pe care ne vom rătăci
FLUX ŞI REFLUX de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363681_a_365010]