11,414 matches
-
În controlul și dirijarea diverselor segmente ale societății. Trebuie arătat că activitatea noii organizații În „sectorul evreiesc” avea să se dovedească mai complicată decât În cadrul altor naționalități. Principalul factor ce crea o situație deosebită, mai dificilă, era existența În lumea evreiască a unor structuri tradiționale, care ființau de secole și care prin Înseși principiile lor constitutive se opuneau tipului de mesaj propus de C.D.E. Existența acestor organisme se datora Însuși tipului de existență În risipire (diaspora) a poporului evreu, ce crea
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
a poporului evreu, ce crea necesitatea unor legături peste granițele În interiorul cărora se aflau diversele părți ale acestuia. Încă de la Început C.D.E. a avut un discurs politic contradictoriu. El se prezenta ca organismul menit să slujească ideea unității În lumea evreiască, dar chemarea sa era „Să smulgem colții veninoși ai reacțiunii!”5. Dacă la Începuturile activității sale Comitetul Democratic Evreiesc a pus accentul pe unitate - se poate spune că face risipă În folosirea acestui concept În Întreaga sa propagandă -, Într-o
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
de la Început C.D.E. a avut un discurs politic contradictoriu. El se prezenta ca organismul menit să slujească ideea unității În lumea evreiască, dar chemarea sa era „Să smulgem colții veninoși ai reacțiunii!”5. Dacă la Începuturile activității sale Comitetul Democratic Evreiesc a pus accentul pe unitate - se poate spune că face risipă În folosirea acestui concept În Întreaga sa propagandă -, Într-o etapă următoare, se pune accentul pe lupta de clasă În cadrul lumii evreiești, deci pe contrariul unității. Numărul celor declarați
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
Dacă la Începuturile activității sale Comitetul Democratic Evreiesc a pus accentul pe unitate - se poate spune că face risipă În folosirea acestui concept În Întreaga sa propagandă -, Într-o etapă următoare, se pune accentul pe lupta de clasă În cadrul lumii evreiești, deci pe contrariul unității. Numărul celor declarați adversari este În continuă creștere. C.D.E. va fi contra sioniștilor, contra lui xe "Fielderman"Fielderman, contra a tot felul de personalități din lumea evreiască ce erau considerate reacționare, contra propriilor tovarăși de drum
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
se pune accentul pe lupta de clasă În cadrul lumii evreiești, deci pe contrariul unității. Numărul celor declarați adversari este În continuă creștere. C.D.E. va fi contra sioniștilor, contra lui xe "Fielderman"Fielderman, contra a tot felul de personalități din lumea evreiască ce erau considerate reacționare, contra propriilor tovarăși de drum sau contra celor - mulți - ce se lăsau influențați de adversari politici. De aici o creștere continuă a agresivității discursului politic al Comitetului Democratic Evreiesc, cât și a sectarismului său În cadrul societății
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
a tot felul de personalități din lumea evreiască ce erau considerate reacționare, contra propriilor tovarăși de drum sau contra celor - mulți - ce se lăsau influențați de adversari politici. De aici o creștere continuă a agresivității discursului politic al Comitetului Democratic Evreiesc, cât și a sectarismului său În cadrul societății evreiești. În această etapă au fost folosiți din plin „tovarășii de drum”, care prin prestigiul lor legitimau organismul dominat de comuniști. Trebuie spus că diversele personalități, atât din cauza presiunilor, cât și din alte
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
ce erau considerate reacționare, contra propriilor tovarăși de drum sau contra celor - mulți - ce se lăsau influențați de adversari politici. De aici o creștere continuă a agresivității discursului politic al Comitetului Democratic Evreiesc, cât și a sectarismului său În cadrul societății evreiești. În această etapă au fost folosiți din plin „tovarășii de drum”, care prin prestigiul lor legitimau organismul dominat de comuniști. Trebuie spus că diversele personalități, atât din cauza presiunilor, cât și din alte motive, vor Încerca să adopte un mesaj de
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
egalității Între oameni și popoare, se realizează sub privirea de vultur a lui xe "Stalin"Stalin”1. Una dintre dificultățile activității C.D.E. a fost reprezentată de caracterul contradictoriu al indicațiilor primite de la Partidul Comunist, rezultat al ambiguității acestuia În problema evreiască. Un exemplu În acest sens este schimbarea conceptului de „organizație de masă”. La Început, aceasta este caracterizarea pe care comuniștii o dau organizației, dorind s-o prezinte ca pe o organizație largă, atotcuprinzătoare, În care există un dialog Între diverse
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
sens este schimbarea conceptului de „organizație de masă”. La Început, aceasta este caracterizarea pe care comuniștii o dau organizației, dorind s-o prezinte ca pe o organizație largă, atotcuprinzătoare, În care există un dialog Între diverse direcții politice ale vieții evreiești. Dar această fază a fost văzută de strategii Partidului ca o etapă tranzitorie. O dată cu consolidarea comuniștilor În viața evreiască, este abandonată orice coabitare politică, iar sioniștii În totalitatea lor, inclusiv cei de stânga, sunt caracterizați drept dușmani. Momentul coincide cu
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
dorind s-o prezinte ca pe o organizație largă, atotcuprinzătoare, În care există un dialog Între diverse direcții politice ale vieții evreiești. Dar această fază a fost văzută de strategii Partidului ca o etapă tranzitorie. O dată cu consolidarea comuniștilor În viața evreiască, este abandonată orice coabitare politică, iar sioniștii În totalitatea lor, inclusiv cei de stânga, sunt caracterizați drept dușmani. Momentul coincide cu lansarea de către Partid a rezoluției În problema națională, În care se proclamă intensificarea luptei de clasă În interiorul diverselor minorități
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
stânga, sunt caracterizați drept dușmani. Momentul coincide cu lansarea de către Partid a rezoluției În problema națională, În care se proclamă intensificarea luptei de clasă În interiorul diverselor minorități naționale. Unitatea atât de pomenită În perioada Începutului este considerată periculoasă. În lumea evreiască, rezoluția indică polul negativ În mișcarea sionistă, caracterizată drept fascistă. În aceste noi condiții, rolul C.D.E. este redefinit, ca „o organizație de Îndrumare politică a masei evreiești”2. Firește, când se vorbea de Îndrumare, se avea În vedere, de fapt
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
naționale. Unitatea atât de pomenită În perioada Începutului este considerată periculoasă. În lumea evreiască, rezoluția indică polul negativ În mișcarea sionistă, caracterizată drept fascistă. În aceste noi condiții, rolul C.D.E. este redefinit, ca „o organizație de Îndrumare politică a masei evreiești”2. Firește, când se vorbea de Îndrumare, se avea În vedere, de fapt, Îndoctrinarea comunistă. De altfel, dialogul nici nu mai era posibil, căcipartenerul de dialog - sau de Înfruntare - de ieri nu mai exista. Pe plan evreiesc, ca și pe
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
politică a masei evreiești”2. Firește, când se vorbea de Îndrumare, se avea În vedere, de fapt, Îndoctrinarea comunistă. De altfel, dialogul nici nu mai era posibil, căcipartenerul de dialog - sau de Înfruntare - de ieri nu mai exista. Pe plan evreiesc, ca și pe cel general-românesc, nu mai exista decât o singură voce, cea a Partidului Comunist. În acest context, Comitetul Democratic Evreiesc avea să se transforme Într-o piesă În angrenajul regimului totalitarist, Într-un soi de „curea de transmisie
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
nici nu mai era posibil, căcipartenerul de dialog - sau de Înfruntare - de ieri nu mai exista. Pe plan evreiesc, ca și pe cel general-românesc, nu mai exista decât o singură voce, cea a Partidului Comunist. În acest context, Comitetul Democratic Evreiesc avea să se transforme Într-o piesă În angrenajul regimului totalitarist, Într-un soi de „curea de transmisie”, după formula lui xe "Lenin"Lenin, ce trebuia să răspândească, să explice și să asigure politica Puterii În lumea evreiască. O astfel
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
Comitetul Democratic Evreiesc avea să se transforme Într-o piesă În angrenajul regimului totalitarist, Într-un soi de „curea de transmisie”, după formula lui xe "Lenin"Lenin, ce trebuia să răspândească, să explice și să asigure politica Puterii În lumea evreiască. O astfel de organizație nu a avut și nu putea avea o politicăproprie, ci se limita să transmită pentru publicul evreiesc politica Partidului Comunist. De altfel, și ca organizare, Comitetul Democratic Evreiesc prelua În Întregime modelul Partidului Comunist. Organizația avea
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
după formula lui xe "Lenin"Lenin, ce trebuia să răspândească, să explice și să asigure politica Puterii În lumea evreiască. O astfel de organizație nu a avut și nu putea avea o politicăproprie, ci se limita să transmită pentru publicul evreiesc politica Partidului Comunist. De altfel, și ca organizare, Comitetul Democratic Evreiesc prelua În Întregime modelul Partidului Comunist. Organizația avea o conducere pe țară, denumită, ca și În cazul „fratelui mai mare”, Comitetul Central, ce alegea un Birou Politic. De asemenea
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
explice și să asigure politica Puterii În lumea evreiască. O astfel de organizație nu a avut și nu putea avea o politicăproprie, ci se limita să transmită pentru publicul evreiesc politica Partidului Comunist. De altfel, și ca organizare, Comitetul Democratic Evreiesc prelua În Întregime modelul Partidului Comunist. Organizația avea o conducere pe țară, denumită, ca și În cazul „fratelui mai mare”, Comitetul Central, ce alegea un Birou Politic. De asemenea, C.D.E. avea În țară comitete regionale și orășenești. Care erau direcțiile
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
dubla pe președintele comunității -, un fel de „locțiitor politic” al acestuia ce controla toată activitatea comunității, politica de cadre, operațiunile financiare, activitățile religioase și culturale 1. Sfera de activitate a C.D.E. era restrânsă, din cauza reducerii funcțiilor comunitare prin „naționalizarea” instituțiilor evreiești, de Învățământ, sociale, sanitare. În aceste condiții, C.D.E. superviza o foarte redusă activitate culturală, patrona o Încercare de schimbare a structurii socioprofesionale a populației evreiești, ceea ce În epocă se numea restratificare, și ducea o activă - se poate spune chiar agresivă
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
1. Sfera de activitate a C.D.E. era restrânsă, din cauza reducerii funcțiilor comunitare prin „naționalizarea” instituțiilor evreiești, de Învățământ, sociale, sanitare. În aceste condiții, C.D.E. superviza o foarte redusă activitate culturală, patrona o Încercare de schimbare a structurii socioprofesionale a populației evreiești, ceea ce În epocă se numea restratificare, și ducea o activă - se poate spune chiar agresivă - activitate de propagandă. a) Activitatea culturală. C.D.E. a inițiat o activitate de caracter cultural, care trebuia să răspundă unor comandamente politice. Încercând să găsească o
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
caracter cultural, care trebuia să răspundă unor comandamente politice. Încercând să găsească o contrapondere limbii ebraice, C.D.E. a cultivat diversele forme de cultură idiș - considerată... „limbă progresistă”. În acest sens, statul a luat În seama sa organizarea a două teatre evreiești, la xe "București"București și xe "Iași"Iași, s-au constituit biblioteci și atenee populare În limba idiș. După naționalizarea școlilor evreiești, s-au organizat un număr de clase În care se Învăța limba idiș, „ca limbă străină”. De asemenea
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
cultură idiș - considerată... „limbă progresistă”. În acest sens, statul a luat În seama sa organizarea a două teatre evreiești, la xe "București"București și xe "Iași"Iași, s-au constituit biblioteci și atenee populare În limba idiș. După naționalizarea școlilor evreiești, s-au organizat un număr de clase În care se Învăța limba idiș, „ca limbă străină”. De asemenea, C.D.E. a patronat editarea unor lucrări În idiș. Sigur că toate creațiile literare erau selectate pentru a corespunde liniei politice a Partidului
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
culturale a C.D.E. Se creează biblioteci, atenee populare, se organizează documentații În legătură cu marii scriitori evrei. Un rol important i-a revenit organizației I.K.U.F. (Idische Kultur und Folklor), ce trebuia să cultive culturaidiș. b) Activitatea de restratificare. Comitetul Democratic Evreiesc a patronat activitatea de reorientare profesională a populației evreiești, prin Încurajarea Învățării unor meserii practice. Această activitate este mai veche În lumea evreiască. Încă la sfârșitul secolului al XIX-lea, organizații evreiești precum Alliance Israélite Universelle și mai ales Jewish
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
organizează documentații În legătură cu marii scriitori evrei. Un rol important i-a revenit organizației I.K.U.F. (Idische Kultur und Folklor), ce trebuia să cultive culturaidiș. b) Activitatea de restratificare. Comitetul Democratic Evreiesc a patronat activitatea de reorientare profesională a populației evreiești, prin Încurajarea Învățării unor meserii practice. Această activitate este mai veche În lumea evreiască. Încă la sfârșitul secolului al XIX-lea, organizații evreiești precum Alliance Israélite Universelle și mai ales Jewish Colonisation Association (J.C.A.) au dus o politică școlară
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
U.F. (Idische Kultur und Folklor), ce trebuia să cultive culturaidiș. b) Activitatea de restratificare. Comitetul Democratic Evreiesc a patronat activitatea de reorientare profesională a populației evreiești, prin Încurajarea Învățării unor meserii practice. Această activitate este mai veche În lumea evreiască. Încă la sfârșitul secolului al XIX-lea, organizații evreiești precum Alliance Israélite Universelle și mai ales Jewish Colonisation Association (J.C.A.) au dus o politică școlară ce Încuraja Învățarea de către evrei a unor meserii practice. Această politică a fost reluată
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
cultive culturaidiș. b) Activitatea de restratificare. Comitetul Democratic Evreiesc a patronat activitatea de reorientare profesională a populației evreiești, prin Încurajarea Învățării unor meserii practice. Această activitate este mai veche În lumea evreiască. Încă la sfârșitul secolului al XIX-lea, organizații evreiești precum Alliance Israélite Universelle și mai ales Jewish Colonisation Association (J.C.A.) au dus o politică școlară ce Încuraja Învățarea de către evrei a unor meserii practice. Această politică a fost reluată apoi de mișcarea sionistă, cu o aplecare specială pentru
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]