22,987 matches
-
model pentru că el poate constitui un instrument relevant, după cum voi argumenta ulterior, în analiza dimensiunii de gen a excluziunii sociale. Ceea ce Akerlof reproșează este ignorarea, în cadrul individualismului metodologic, a externalităților sociale produse în urma interacțiunii dintre indivizi. Astfel, el afirmă că, exceptând puține cazuri, „nu a fost apreciat faptul că această metodă 1 poate sau, mai bine spus, ar trebui 2 extinsă pentru a descrie deciziile sociale menite să includă dependența utilității indivizilor de utilitatea sau acțiunile celorlalți” (Akerlof, 1997, p. 1005
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
identifice anumite caracteristici de bază ale excluziunii sociale și să construiască un concept de sine stătător, cu un nucleu tare de înțelesuri și definiții. Prima preocupare a acestor studii a fost stabilirea unei diferențe clare între excluziune și sărăcie. Tradițional (exceptând cazul francez), studiile cu privire la grupurile sociale și indivizii aflați într-o poziție precară în societate se refereau la săraci. Sărăcia, definită drept lipsa de resurse, constituia categoria principală de analiză. Cu timpul însă, această categorie a devenit insuficientă pentru investigarea
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
sunt tipărite în Steaua Sirius convertită definitiv la taoism. Rubricile permanente de tipul „ce faci dacă...” sunt defalcate pe ani. E puțin probabil că, dacă „și-a spart capul” între doi și trei ani, vei face cum scrie la revistă, exceptând ideea de bun-simț de a chema Salvarea. În schimb „dacă și-a pierdut jucăria”, caz tratat pe două pagini ample în revista Mami, ilustrate cu „bebei” triști, eu aș proceda după exemplul părinților mei: i-aș cumpăra alta. „Fii mai
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
amortizate) urmată de o revenire la valoarea de sincronism. Așadar, mașina funcționează stabil la viteză constantă în regim de motor subsincron. În fig. 6.79 și 6.80 se redau variațiile în timp ale curenților în stator, respectiv în rotor. Exceptând situațiile tranzitorii, când formele de undă ale acestora sunt nesinusoidale, în regim staționar-la sarcină ridicată, curenții devin armonici având frecvențele de 50Hz, respectiv 5Hz, iar amplitudinile lor sunt situate în jurul valorii de 30A. Se remarcă valorile ridicate ale acestora la
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
astfel că fetele se tem mai mult decât băieții. Dar din ce cauză? Oare pentru că ele cad mai des victime unor acte de violență? Cifrele din diferite anchete sau rezultatele obținute în urma a nenumărate cercetări contrazic acest lucru. Tocmai invers, exceptând violul, bărbații sunt mai des ținta actelor celor mai violente 1. Dacă fetele se tem mai mult decât băieții este vorba de un paradox (fear-victimization paradox, Hale, 1996). Este acesta legat de părinți? Studiul arată că nu sau că în
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
sau dozele scăzute, divizate de Propranolol (30-80 mg/zi) și alte droguri beta blocante (ex. Nadolol) eficiente în tratamentul akatiziei indusă de antipsihotice fără interacțiuni adverse cu drogurile antipsihotice sau antiparkinsoniene. Propranolul poate fi dat profilactic sau după ce apare akatizia exceptând pacienții cu astm bronșic, tulburări de conducere cardiace (blocuri) sau diabet zaharat insulino-dependent. în doze scăzute, Propranololul nu afectează TA sau frecvența cardiacă. Din cauza efectului neplăcut acuzat în mod expres de către pacienți, intenția psihiatrilor practicieni a fost dintotdeuna să prevină
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
tòn Teón (temători de Dumnezeu) întrucât renunțau la idolatrie, observau legea morală iudaică și un minim necesar de precepte rituale. Existența acestei duble clientele a iudaismului avea să fie ulterior de o importanță majoră pentru răspândirea creștinismului. Deși izvoarele literare, exceptând opera voluminoasă a filozofului Filon din Alexandria (20 a.Chr.-45 p.Chr.), sunt rare în acest sens, ideile sale nu-i aparțin în totalitate, fiind rezultatul atitudinilor teologice și filozofice ale elitei intelectuale a iudaismului alexandrin, căreia îi sunt
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
punctul de vedere al fiecărui autor este determinat dintru început de evoluția politico-religioasă. Ne surprinde faptul că nici pe durata persecuțiilor, nici pe cea a perioadei de formare a Bisericii de stat, nu au apărut interpretări polemice grosolane, dacă se exceptează cazul lui Eunapius (347-414), care, în Viețile sofiștilor, exprimase o critică agresivă împotriva lui Constantin, a fiilor săi și a monahismului creștin. Baza aserțiunilor sale a rămas orizontul și terminologia religiozității trădate, plecând de la acuzația de superstiție până la critica adusă
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
susținută și de alți scriitori păgâni, care au început să-i acuze pe creștini de inerție și indiferență, batjocorindu-i și considerându-i dușmanii ordinii stabilite. Neputând tolera această stare de lucruri, care era cu totul în dezavantajul ei, Biserica, exceptând perioadele neobișnuite de persecuție, se bucura de mulți ani de pace, amenințați spontan de comportamentul antimilitariștilor, s-a văzut constrânsă să intervină pentru a clarifica autorităților diferențele de acțiune și ideologie, pentru ca vinovăția unora să nu se reverse în întregime
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
indivizi vinovați sau în război, nu mai este în măsură să gestioneze corect și după cuviință raporturile cu ceilalți oameni. 3.2. Literatura creștină din secolele IV-V Scriitorii creștini care au tratat problema serviciului militar și a războiului drept, exceptându-i pe Tertulian, Origene, Arnobius și Lactanțiu, au susținut admiterea unuia și legitimitatea celeilalte, definind obediența cetățeanului față de statul roman în care se aflau, o îndatorire creștină. Acești scriitori au trăit după domnia lui Dioclețian (284-305), când încetaseră persecuțiile și
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Sfântul Augustin, citând exemple din Vechiul Testament, ne spune că, pentru a extirpa păcatul, Dumnezeu însuși i-a inspirat și i-a îndemnat uneori pe stăpânitorii popoarelor să facă războaie,: Autoritatea divină însăși a stabilit câteva restricții în uciderea unui om. Exceptându-i pe cei pe care Dumnezeu poruncește să fie uciși, fie printr-o lege, fie printr-o poruncă dată pe moment unei persoane, cel care are datoria față de cel care poruncește nu ucide, așa cum sabia este ajutor pentru cel care
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
delict numai ceea ce se uneltea contra statului, ci și ceea ce se putea face și nu se făcea în favoarea Imperiului. Prin urmare, Domițian i-a inclus în lista sa pe toți cei care refuzau să colaboreze cu el, fără a-l excepta pe Clement, considerat, datorită inerției sale, dușmanul său personal și al guvernării sale, situându-l pe același plan cu senatorii pe care i-a eliminat pentru a putea domni mai liniștit. Foarte probabil, Clement, la sfârșitul consulatului său, în care
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
planul lor de restaurare generală a Imperiului, rezumând totul la o simplă utopie. În final, au fost uciși soldați creștini atât în prima cât și în a doua epurare. Dacă ar fi fost luat în considerație întru totul decretul imperial, exceptând licențierea și pedeapsa capitală, numărul martirilor ar fi fost mult mai ridicat. Nu era în obiceiul roman ca cei atinși de o lege să fie pedepsiți diferit, aflându-se în vigoare anumite dispoziții precise care prevedeau ca pedepsele să fie
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
împărat, dacă nu ar fi ajuns vreodată. Deși cei mai mulți istorici preferă tăcerea lui Eusebiu (265-340) drept opinie contra masacrului petrecut, cu certitudine istoricul cezareean nu ar fi ezitat să noteze un episod de o asemenea anvergură în istoria martirologiului Bisericii. Exceptând cazul lui Marinus, episcopul cezareean nu s-a ocupat de soldații creștini uciși în afara persecuțiilor declarate, nemenționând astfel martiriul lui Maximilianus, Marcellus și al altor soldați martiri citați acum, probabil fiind convins că aceștia erau uciși mai mult din motive
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
sfântului Iulius este prezent într-un fragment latin, de mici dimensiuni. Aici ni se vorbește despre disputa dintre veteranul Iulius și guvernatorul Maximus. Cel dintâi este înfățișat ca fiind onest în declarațiile sale de soldat creștin, iar cel din urmă, exceptând partea religioasă, prin atitudinea funcționarului care face tot posibilul să respecte ordinele și să salveze o viață. Dialogul este rapid și prezintă aspectele unui proces-verbal din care nu lipsesc unele cuvinte introductive, la care a fost adăugat și un scurt
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
succesive au cunoscut o serie de formulări și soluții diferite cauzate de împrejurările politice și ecleziastice ale momentului, independente de amploarea cantitativă a fenomenului, iar influența acestora, cât privește luarea unor decizii teoretice sau practice, a fost parțială sau absentă. Exceptând atitudinea înflăcărată a lui Tertulian, motivată de migrația sa religioasă periodică, nu cunoaștem vreo altă sursă referitoare la aceste formulări doctrinare și nici la teoriile aduse în fața obiectorilor africani de la sfârșitul sec. III. Reflexia despre acceptarea serviciului militar în creștinismul
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
dificultăți de concentrare a atenției, vocabular sărac, imaturitate afectivă, slabă motivație școlară, temperament extrovert predominant coleric, voință slabă, aptitudini practice, prezintă manifestări comportamentale dezadaptative. Dacă În clasele primare nu a ieșit În evidență printr-un comportament care să deranjeze constant, exceptând acte specifice vârstei, Începând din clasa a V-a, odată cu schimbarea mediului școlar, a Început să se contureze și să se accentueze un comportament dezadaptativ, care nu se Înscrie În tiparul vârstei. Acest comportament a dus la scăderea randamentului școlar
TULBURĂRILE DE COMPORTAMENT ŞI EVOLUȚIA ŞCOLARĂ ŞI SOCIALĂ A COPILULUI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela ZAHARIA, Maria CORNEA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2188]
-
stadii ce apar într-o anumită ordine; b) căutarea legilor schimbării industrializarea duce la apariția familiei nucleare; c) determinarea formelor schimbării continuă, ciclică, discontinuuă ș.a.; d) identificarea cauzelor schimbării valorile, modurile de producție ș.a. Toate teoriile sistemice de derivație evoluționistă exceptându-le pe cele ciclice și, dintre cei pe care i-am mai menționat până aici, pe Tönnies, pentru care trecerea de la comunitate la societate înseamnă deteriorare se bazează pe o teleologie progresistă: schimbare = progres. Mai mult decât atât, se poate
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
9 miliarde de dolari 30. În tot acest interval, cel mai mare "inamic" al românilor, în afară de șomaj sau sărăcie extinsă vezi și Mărginean și Bălașa (2002), Dan (2003), Stănculescu & Berevoescu (2004), Preda (2002) -, a fost inflația. Din 1970 până în 1989 (exceptând anii 1981 3,1 %, 1982 17,8 % și 1983 4,1 %) inflația a fost un fenomen străin românilor (prețurile fiind total controlate de stat), indicele său anual fiind de maxim 2,1 %. Atât câștigurile, cât și economiile omului de rând
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
am calculat o medie anuală (pe cele două anchete) a fiecărui tip de optimism sau pesimism; apoi am verificat corelația între acestea și fiecare indicator macroeconomic (PIB per capita în USD la PPP, indicele câștigului salarial real și șomajul înregistrat). Exceptând optimismul și pesimismul depline, nici unul din celelalte tipuri nu este corelat semnificativ cu acești indicatori. Analiza indică faptul că cei care sunt deplin pesimiști sunt mai sensibili la schimbările economice decât cei care sunt deplin optimiști 61 (Tabelul 8). De
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
modelului lui Schwartz (vezi anexa). În versiunea originală a lui Schwartz, măsurarea valorilor se face pe baza combinării răspunsurilor la 21 de întrebări. Indicii care desemnează cele zece valori fundamentale sunt construiți fiecare pe baza a câte doi indicatori individuali, exceptând universalismul, care e construit pe baza a trei indicatori. Chestionarul WVS/EVS din 2005 include doar 10 itemi (din cei 21), câte unul corespunzător fiecărei valori. În continuare vom încerca așadar să surprindem pe aceeași axă teoretică tradiționalism (conservatorism) deschidere
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
exemplu The interpretation of cultures, 1975. 27 În sens de asociere / vecinătate spațială și temporală. 28 Reliable (eng.). 29 Concepție derivată din cea a lui Ratzel: atributele culturale își au sursa în topografia și geografia locului de naștere. 30 Evident, exceptându-l pe Isaac. 31 Eng.: cultural dope. 32 Această critică este respinsă de Grosby (1994) pe baza argumentului că emoțiile acompaniază percepția cognitivă a obiectului, fiind în fapt cauzate de cogniția unui obiect, în acest caz cogniția rudeniei. 33 Idee
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
la alți pacienți la care camera pulpară păstrează un aspect juvenil (documentat prin radiografia dentară). Avantajele coroanelor telescopate -asigură o stabilizare optimală a protezelor parțiale mobilizabile în toate sensurile, concomitent cu protecția substructurii organice împotriva leziunilor carioase; -de cele mai multe ori (exceptând coroana telescopată vecină cu edentația terminală) asigură transmisia axială a presiunilor ocluzale, deci solicită fiziologic parodonțiul; -prin însumarea acțiunii, coroanele telescopate asigură "imobilizarea activă" secundară a dinților acoperiți; -aplicate în regiunea frontală, sunt în același timp și fizionomice (zona cervicală
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
însă, în vedere faptul că multe din obiectele de inventar găsite în urne sau în gropi, au urme de puternice arderi, uneori până la topirea unor obiecte din metal sau sticlă, putem admite că erau adunate toate rămășițele de la arderea cadavrelor. Exceptând faptul că majoritatea urnelor au fost distruse la partea superioară de lucrările agricole, trebuie să consemnăm existența situațiilor în care recipientele folosite ca urne erau fragmentare chiar din momentul punerii lor în mormânt. Acest lucru nu este o noutate la
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
gâtul relativ lung-cilindric și buza rotunjită și evazată. Toarta, în bandă, cu șa longitudinală, pornea din buza vasului și se oprea pe umăr. După felul cum pornește toarta, se apropie mai mult de cele din perioada clasică a culturii dacice, exceptând gâtul, care este în cazul de față mai lung. Pe lângă această cană, ca inventar am mai descoperit, în zona pieptului, două fibule de bronz-151/3,4-227/3,4, din care una este ruptă în zona resortului (Pl. 151/2-5; 227
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]