3,053 matches
-
iresponsabil ca un medium spiritist, e de proveniență păgână. Oracolele antice, sibylele, poeții cum îi concepe Platon, profeții cum îi concepe Philon din Alexandria își pierd cu desăvârșire stăpânirea asupra facultăților superioare ale sufletului și devin, prin entuziasmul divin, prin extaz, iresponsabili, iraționali. „în noi, inteligența e alungată de invazia spiritului divin; cînd acesta se retrage, ea revine”, zice Philon(Citat de Delacroix: La religion et la foi, p. 292). Extazul conceput în afară de creștinism presupune, deci, o absență totală a inteligenței
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
facultăților superioare ale sufletului și devin, prin entuziasmul divin, prin extaz, iresponsabili, iraționali. „în noi, inteligența e alungată de invazia spiritului divin; cînd acesta se retrage, ea revine”, zice Philon(Citat de Delacroix: La religion et la foi, p. 292). Extazul conceput în afară de creștinism presupune, deci, o absență totală a inteligenței. El se consumă în domeniul irațional al sufletului, adică așa cum îl înțeleg psihologii de azi ai inconștientului. Modul acesta de inspirație este exclus din teoria teologică a inspirației scripturistice. Un
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ce i se revelează. Revelația e dată pepotriva minții noastre și ar fi absurd să admitem că tocmai scriitorul, prin care ea ni se dă, e în stare de inconștiență, neînțelegere când o primește pentru omenirea întregă. Eliminând deci ideca extazului irațional, hagiograful nu e un copist pasiv, care transcrie cuvânt cu cuvânt dictatul Duhului Sfânt, ldeea acestei copii pasive, observă Lusscau, e protestantă. Într-adevăr, ea concordă cu concepția despre natura iremediabil distrusă de păcat și devenită incapabilă să adauge
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
darul profeției (I. Cor. XIV). Atât glossolalia cât și profeția sunt harisme ale Duhului Sfânt; dar profeția e mai mare decât glossolalia, zice apostolul. Care e cauza acestei diferențe? Foarte frecventă în era primară a creștinismului, glossolalia e un adevărat extaz la care mintea nu participă. Surprins de efluviul harului dumnezeiesc, extaticul grăiește în limbi, dar nimeni nu-1 înțelege. El are nevoie de interpret. Harisma glossolaliei, lămurește Pavel, e dată nu pentru credincioși, ci pentru necredincioșii care, neînțelegând ce vorbește extaticul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
fost răpit până într al treilea cer, cunoaște mai bine ca oricine gradele manifestării lăuntrice a Duhului dumnezeiesc. După propria-i mărturisire, el grăiește în limbi și profețește. Și, cu darul deosebit al „discernământului spiritelor”, ne face să înțelegem că extazul glossolaliei, neimplicând participarea inteligenței, e inferior profeției în care inteligența participă iluminată de har. în mistica creștină se pot deosebi două curente de contemplație: unul extatic, iar celălalt caracterizat printr-o intuiție intelectuală supranaturalizată sau spiritualizată de lumina inspirației dumnezeiești
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de contemplație: unul extatic, iar celălalt caracterizat printr-o intuiție intelectuală supranaturalizată sau spiritualizată de lumina inspirației dumnezeiești. Psihologul modern, adept al teoriei inconștientului creator, are în vedere numai fenomenele extatice a căror transă o identifică nu numai cu transa extazului artistic, dar chiar cu transele fenomenelor psihiatrice, după cum am văzut când am discutat această chestiune. Obsedați de ideea inconștientului, care a devenit o pacoste a științei actuale, o superstiție ca atâtea altele, ce bântuie în mod epocal domeniul științific, psihologii
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
greu, ba chiar cu neputință să te împotrivești”. Căci „sublimul, când izbucnește la timpul potrivit, sfarmă totul ca un trăsnet și arată dintr-o dată toată puterea oratorului”. Natura lui e dincolo de sfera inteligenței logice și puterea lui te ridică în extaz. Cu propriile-i cuvinte: „Sublimul nu convinge pe ascultători, ci i duce în extaz, căci miraculosul, cu uimirea ce o trezește, e mai presus întotdeauna de ceea ce e convingător și plăcut; convingerea depinde de obicei de noi, în timp ce sublimul, adăugând
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
potrivit, sfarmă totul ca un trăsnet și arată dintr-o dată toată puterea oratorului”. Natura lui e dincolo de sfera inteligenței logice și puterea lui te ridică în extaz. Cu propriile-i cuvinte: „Sublimul nu convinge pe ascultători, ci i duce în extaz, căci miraculosul, cu uimirea ce o trezește, e mai presus întotdeauna de ceea ce e convingător și plăcut; convingerea depinde de obicei de noi, în timp ce sublimul, adăugând cuvintelor o vigoare și o putere nebiruită, copleșește sufletul oricărui ascultător”. Extazul e limita
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
duce în extaz, căci miraculosul, cu uimirea ce o trezește, e mai presus întotdeauna de ceea ce e convingător și plăcut; convingerea depinde de obicei de noi, în timp ce sublimul, adăugând cuvintelor o vigoare și o putere nebiruită, copleșește sufletul oricărui ascultător”. Extazul e limita supremă la care te ridică vraja estetică și dat fiind acest caracter al sublimului, se înțelege de ce el a chemat atenția cercetătorilor încă din antichitate și de ce ne interesează îndeosebi în raport cu extazul religios. Arthur Schopenhauer, pentru care răul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
putere nebiruită, copleșește sufletul oricărui ascultător”. Extazul e limita supremă la care te ridică vraja estetică și dat fiind acest caracter al sublimului, se înțelege de ce el a chemat atenția cercetătorilor încă din antichitate și de ce ne interesează îndeosebi în raport cu extazul religios. Arthur Schopenhauer, pentru care răul existenței ar sta în voința oarbă a individuației, atribuie artei și în special muzicii puteri care mântuie de această voință. Sublimul, pe care îl deosebește de frumos în felul schițat mai sus, e învestit
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Deși vorbește de „cunoașterea pură” a sublimului. Schopenhauer adaugă că nu e vorba de o conștiință reflexivă în această trăire ci de o „conștiință simțită”(Artur Schopenhauer: Die Welt als Wille and Vorstellung, I, p. 275-283 ),expresie care aduce cu extazul, de care ne vorbește Tratatul despre sublim. Un amănunt vrednic de reținut din paginile pe care le-am rezumat este că Schopenhauer vorbește de o căldură a voinței și de o lumină a cunoașterii în revelația frumuseții. „Lumina, zice el
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
subiect se transformă într-o proporționare a subiectului la obiect, într-o asimilare a lui de către puterea sublimă, ceea ce dă un sentiment de dezmărginire, de trăire a infinitului. Fenomenul seamănă cu o răpire mistică, iar Tratatul despre sublim îl numește extaz. Această experiență sau trăire estetică e înrudită cu trăirea religioasă din contemplația mistică. Cum am văzut și altă dată, apropierea o fac mulți cercetători, interpretând-o în felurite chipuri. În capitolul înrudirea extazului religios cu extazul artistic, Henri Delacroix scrie
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
mistică, iar Tratatul despre sublim îl numește extaz. Această experiență sau trăire estetică e înrudită cu trăirea religioasă din contemplația mistică. Cum am văzut și altă dată, apropierea o fac mulți cercetători, interpretând-o în felurite chipuri. În capitolul înrudirea extazului religios cu extazul artistic, Henri Delacroix scrie: „în extaz se înfruntă sentimentul că ești în inima lucrurilor, că ești totul, cu evidența că nu ești nimic. De unde, urmând dozajul acestor elemente, groaza de sublim sau calmul seninătății. Astfel, nimicirea conștiinței
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
despre sublim îl numește extaz. Această experiență sau trăire estetică e înrudită cu trăirea religioasă din contemplația mistică. Cum am văzut și altă dată, apropierea o fac mulți cercetători, interpretând-o în felurite chipuri. În capitolul înrudirea extazului religios cu extazul artistic, Henri Delacroix scrie: „în extaz se înfruntă sentimentul că ești în inima lucrurilor, că ești totul, cu evidența că nu ești nimic. De unde, urmând dozajul acestor elemente, groaza de sublim sau calmul seninătății. Astfel, nimicirea conștiinței personale și conștiința
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
experiență sau trăire estetică e înrudită cu trăirea religioasă din contemplația mistică. Cum am văzut și altă dată, apropierea o fac mulți cercetători, interpretând-o în felurite chipuri. În capitolul înrudirea extazului religios cu extazul artistic, Henri Delacroix scrie: „în extaz se înfruntă sentimentul că ești în inima lucrurilor, că ești totul, cu evidența că nu ești nimic. De unde, urmând dozajul acestor elemente, groaza de sublim sau calmul seninătății. Astfel, nimicirea conștiinței personale și conștiința că intri într-o realitate superioară
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
realitate superioară și după grad și după individ, o răpire mai repede și mai violentă, momente de paroxism, o destindere mai bruscă sau mai dulce înainte de a reveni la tine însuți. Aceasta e substanța comună din care sunt făcute diferitele extaze(Henri Delacroix: Psychologie de l’art, p. 338 ). Aceasta nu înseamnă totuși că cele două feluri de trăiri, estetică și religioasă, sunt identice. Dar tocmai în stabilirea acestei neidentități stă enorma dificultate, pe care o întâmpină atât teoreticienii misticii religioase
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
în felul cum judecă realitatea credinciosul și artistul. Mai departe, deosebirea stă în orientarea sufletească a fiecăruia. Credinciosul e orientat spre dogmă și spre rit; artistul sau contemplativul estetic „spre lumea plastică, sau verbală sau sonoră, la care se referă extazul estetic”(HenriDelacroix: Psychologie de l’art, p. 339). Fără îndoială, explicația lui Delacroix e justă, dar trebuie să observăm că ea e numai de ordin psihologic și nu satisface întru totul exigențele gândirii teologice. Aceasta cu atât mai puțin cu
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
și nu satisface întru totul exigențele gândirii teologice. Aceasta cu atât mai puțin cu cât învățatul francez își întunecă oarecum punctul de vedere, când afirmă mai departe că sunt contemplativi estetici care, dând numele de Dumnezeu absolutului experimentat în artă, extazul lor devine religios și tot astfel că sunt mistici religioși, care trăiesc în mod muzical absolutul divin. Metoda psihologică dedicată unor asemenea probleme, care, prin esența lor, depășesc sfera omenească, e foarte bună, dar e insuficientă. Ea are nevoie să
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Ea e nedesăvârșită sau desăvârșită, după cum sufletul e dominat parțial sau integral de puterea divină, ce i se descoperă. Contemplația supranaturală nedesăvârșită e de trei grade: reculegerea, liniștea și somnul puterilor. Contemplația desăvârșită e și ea de trei grade: unirea, extazul și căsătoria duhovnicească(P.E.Lamballe: Die Beschauung, o bună sinteză a doctrinei contemplației supranaturale ). Din această schemă ierarhică a doctrinei teologice despre contemplație, se poate vedea că fenomenele cu aspect mistic din domeniul esteticii se orânduiesc în prima categorie și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Die Beschauung, o bună sinteză a doctrinei contemplației supranaturale ). Din această schemă ierarhică a doctrinei teologice despre contemplație, se poate vedea că fenomenele cu aspect mistic din domeniul esteticii se orânduiesc în prima categorie și anume în categoria contemplației naturale. Extazul artistic e una din culminațiile contemplației naturale, în vreme ce extazul mistic e una din culminațiile contemplației supranaturale. Dacă din punct de vedere psihologic, efectul sublimului se manifestă punând în mișcare același mecanism sufletesc, între extazul artistic și cel religios există, din
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Din această schemă ierarhică a doctrinei teologice despre contemplație, se poate vedea că fenomenele cu aspect mistic din domeniul esteticii se orânduiesc în prima categorie și anume în categoria contemplației naturale. Extazul artistic e una din culminațiile contemplației naturale, în vreme ce extazul mistic e una din culminațiile contemplației supranaturale. Dacă din punct de vedere psihologic, efectul sublimului se manifestă punând în mișcare același mecanism sufletesc, între extazul artistic și cel religios există, din punct de vedere teologic, distanța care există între natura
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
și anume în categoria contemplației naturale. Extazul artistic e una din culminațiile contemplației naturale, în vreme ce extazul mistic e una din culminațiile contemplației supranaturale. Dacă din punct de vedere psihologic, efectul sublimului se manifestă punând în mișcare același mecanism sufletesc, între extazul artistic și cel religios există, din punct de vedere teologic, distanța care există între natura omenească și între harul dumnezeiesc. Domeniul de înrâurire al harului mistic, dăruit prin Iisus Hristos, e contemplația supranaturală. Mai mult decât atât, contemplația supranaturală, după cum
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
există între natura omenească și între harul dumnezeiesc. Domeniul de înrâurire al harului mistic, dăruit prin Iisus Hristos, e contemplația supranaturală. Mai mult decât atât, contemplația supranaturală, după cum se poate vedea din schema de mai sus, nu se confundă cu extazul, fiindcă ea are mai multe moduri de realizare, dintre care extazul e numai unul. Ceea ce se numește extaz în unirea mistică e constituit din anume semne fizice și fiziologice, pe care le suferă corpul celui rămas în contemplație. Dar contemplația
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
al harului mistic, dăruit prin Iisus Hristos, e contemplația supranaturală. Mai mult decât atât, contemplația supranaturală, după cum se poate vedea din schema de mai sus, nu se confundă cu extazul, fiindcă ea are mai multe moduri de realizare, dintre care extazul e numai unul. Ceea ce se numește extaz în unirea mistică e constituit din anume semne fizice și fiziologice, pe care le suferă corpul celui rămas în contemplație. Dar contemplația supranaturală poate să fie desăvârșită chiar dacă trupul nu e supus fenomenelor
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
e contemplația supranaturală. Mai mult decât atât, contemplația supranaturală, după cum se poate vedea din schema de mai sus, nu se confundă cu extazul, fiindcă ea are mai multe moduri de realizare, dintre care extazul e numai unul. Ceea ce se numește extaz în unirea mistică e constituit din anume semne fizice și fiziologice, pe care le suferă corpul celui rămas în contemplație. Dar contemplația supranaturală poate să fie desăvârșită chiar dacă trupul nu e supus fenomenelor extatice. Sunt mistici care consideră aceste fenomene
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]