2,843 matches
-
Lui B. îi aparține și o gramatică (scrisă în germană) a limbii române, Theoretisch-praktische Grammatik der Dacoromanischen, imprimată la Lvov și Cernăuți, în 1844, manual care a cunoscut mai multe ediții. În anexa gramaticii, B. adaugă o Culegere de anecdote, fabule și „istoricele”, traduceri de proverbe, idiotisme și texte literare românești. Pentru necesitățile învățământului teologic, a redactat alte trei manuale, tipărite la Viena, în 1865. La deschiderea mormintelor domnești de la Putna, în 1856, el glorifică într-o scurtă descriere, în limba
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285756_a_287085]
-
va ieși, puțin mai târziu, ... în calitate de consilier cultural și artistic nr. 1 al conducătorului. Sistemul, care depășește chiar și pe conducător, poate deci totul. El distruge, manipulează, încadrează și folosește, pentru scopurile sale, tot și toate. Aceasta este și morala fabulei: amară, sfâșietoare, pesimistă, depresivă. O foarte vagă speranță apare totuși spre sfârșitul romanului. Dacă primul mesager al libertății ratează și, vai, cât de lamentabil al doilea ajunge totuși, chiar cu întârziere. Și poate că el într-o zi... dar nimic
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
un număr cât mai mare de colaboratori și, mai ales, de abonați. Cititorilor li se ofereau, săptămânal, un roman străin, francez cel mai adesea, publicat în foileton, poezii, însemnări de călătorie și amintiri, povești, basme, legende (culte sau populare), snoave, fabule, parabole. O rubrică de „Convorbiri săptămânale” (mici articole plecând de la un caz particular pentru a ajunge la semnificații generale, de obicei cu caracter moralizator), articole educative și de pedagogie, jocuri distractive, o pagină deschisă debutanților și o atentă „Poștă a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287045_a_288374]
-
doi generali, București, 1955; Gorki-Cehov, Scrisori, articole, extrase, București, 1954 (în colaborare); Karlludwig Opitz, Generalul meu. Raportul nereglementar al unui plutonier, București, 1961 (în colaborare); S. An-Sky, Dybuck, București, [f.a.]; Theodor Herzl, Statul iudeu, București, [f.a.]. Repere bibliografice: F. Aderca, Fabula. Cu prilejul unei cărți rare, „Lumea evree”, 1919, 15-16; G. Spina, Scrisoare prietenului I. Ludo, „Avântul”, 1930, 45; Mircea Eliade, Ajutați pe domnul Ludo!, VRA, 1934, 364; S. Sanin, În loc de recenzie la „Domnișoara Africa”, „Hasmonaea”, 1935, 11-12; Călinescu, Ist. lit.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287879_a_289208]
-
Îndrumar, Iconar. Publică versuri de factură simbolistă și volumele Confesiuni adolescentine (1937) și Alge (1938). 26. I. Delabaia-Constantinescu (?-?), publicist, poet, traducător, redactor la Neamul românesc pentru popor este colaborator la Cuget Clar, Societatea de Mâine, autor al unui volum de fabule publicat în Cuget Clar. 27. Erast Costea (1890-1963), poet, publicist, absolvent al liceului la Suceava și licențiat în teologie la Cernăuți, culege folclor în timpul școlii și publică în Tudor Pamfile. Este autor al volumelor Istoricul fostei mănăstiri de maici din
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
așa, ciclul de parodii simboliste (Cameleon-femeie, sonet decadent, simbolist-vizual-colorist ș.a.). În afara câtorva epigrame și a unor atacuri la adresa spiritismului hasdeian, C. va reveni, ca autor de versuri, cu niște strofe antidinastice (Mare farsor, mari gogomani) și, în „Convorbiri critice”, cu fabule inspirate de răscoalele țărănești din 1907. Cu tot elogiul pe care, în 1909, îl face implicării politice a omului de condei, C. nu are vocație în acest domeniu. E adevărat și că disprețuia prea mult politicianismul pentru a se înregimenta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
materie. Se valorifică ideea că orice materialitate este potrivită pentru poveștile lumii, că narațiunea poate fi comunicată deopotrivă în limbajul scris sau vorbit, în imagini fixe sau mobile sau prin amestecul ordonat al tuturor acestor substanțe, prezente în mit, legendă, fabulă, povestire, nuvelă, tragedie, dramă, comedie, pantomimă, pictură, vitraliu, film, benzi desenate, știri sau conversație. Susținută de faptul că citim cuvinte, vedem imagini, descifrăm gesturi și avem sentimentul, că dincolo de ele, urmărim o poveste, lucrarea pleacă de la premisa că într-un
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
că orice materialitate e potrivită pentru a-i încredința poveștile sale. Ca și cum povestea ar putea fi comunicată deopotrivă în limbajul vorbit sau scris, în imagini fixe sau mobile sau prin amestecul ordonat al tuturor acestor substanțe prezente în mit, legendă, fabulă, povestire, nuvelă, tragedie, dramă, comedie, pantomimă, pictură, vitraliu, film, benzi desenate, știri sau conversație. În asemenea forme, povestea apare în toate timpurile pentru că nu este și nici nu a fost undeva vreun popor lipsit de narațiune și pentru că fiecare comunitate
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
în relație cu ceea ce spun sau nu spun narațiunile, cu modul în care sunt prezentate, cu motivul pentru care sunt comunicate și cu modul în care este trăită experiența narativă. Aceste exigențe narative sunt conectate cu semantica, atentă la studiul fabulei, sintaxa, preocupată de analiza discursului și pragmatica, centrată pe studiul utilizării narațiunii. La nivel semantic, diferite media favorizează diferit, diferite tipare cognitive. Filmul preferă narațiunile dramatice, televiziunea pe cele episodice care construiesc intrigi complexe, jocurile pe calculator preferă narațiuni multinivelare
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
o scenă de teatru sau film. Citim cuvinte, vedem imagini, descifrăm gesturi și dincolo de ele urmărim o poveste, de fiecare dată aceeași. Chatman mai observă însă că în etapa postclasică a naratologiei, teoreticieni precum Barbara Herrnstein Smith contestă ideea că fabula / story ar fi mereu aceeași, blocată în mereu aceeași structură narativă autonomă, pentru că fiecare respunere, chiar și în același mediu, generează o altă versiune, un alt construct mental. Din acest motiv, Chatman consideră că una din responsabilitățile majore ale naratologiei
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
în Principatele Române în deosebite timpuri. Poezia publicată (Mihail Zamphirescu, C.D. Aricescu, Gr.H. Grandea, I.C. Fundescu, G.G. Meitani, Gr. Serrurie) e angajată, direct legată de imperativele epocii, dar adesea deficitară sub raport artistic. N. T. Orășanu și Gh. Sion cultivă fabula, D. Bolintineanu tipărește aici relatarea călătoriei în Bulgaria, câteva legende istorice (Dumbrava Roșie, Dragomir și cetatea lui Radu Negru), dialogul în versuri Apa Dâmboviței către apa Oltului și romanul Doritorii nebuni, rămas neterminat, Radu Ionescu (semna Radion sau Quineva), balada
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286660_a_287989]
-
a infinitului, pe care Rahimi o moște nește din Iran și din India, unde poveștile se fugăresc și se ascund, neoferindu-se niciodată direct și complet, se află la antipodul viziunii occidentale, care ține morțiș la o morală, precum în fabulele lui La Fontaine. Cuvîntul final nu se află acolo unde îl aștepți, pentru că nu există sfîrșit, în concepția scriitorului oriental, există cel mult un "gîtlej" spațio-temporal care se deschide din nou către o altă lume. A accepta cu seninătate o
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
îndeosebi pentru textele scurte, dar în marea lor majoritate, oamenii, de indiferent ce vîrstă, preferă încă să trăiască întreg complexul de senzații, de la cele fizice atingerea filelor, mirosul cărții, plăcerea estetică trezită de organizarea vizuală și pînă la pătrunderea în fabulă, căci romanul pretinde să-i creezi niște condiții, are nevoie de un spațiu al lui, de o ambianță specială, pe care privirea impersonală a unui ecran nu o poate nicicum oferi. Dar, pînă la urmă, ce e un roman? Ce
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
vreme, care și-a atins apogeul în epoca Renașterii și care constă în elaborarea unei noi versiuni a unui text deja existent. În vremea sa, Racine, de pildă, reluase Ifigenia lui Euripide, La Fontaine se inspirase adînc din Esop pentru fabulele sale, Antigona lui Sofocle a tot fost rescrisă, pînă la Anouilh și Bauchau, iar mitul lui Don Juan continuă să bîntuie imaginarul creatorilor, ca să nu luăm decît cîteva din exemplele cele mai familiare. Sau poate că o ilustrare și mai
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
la Sissinnghurst și de la Alcazar în China, învăluind în demnitate și legitimitate legen dare senzualitatea fierbinte și inventivă a amanților, i-au asigurat de la bun început o vastă paletă de cititori veniți din toate orizonturile să se adape din farmecele fabulei, cu o neostoită și reconfortantă nevoie de absolut și de transgresiune. Totuși, ceea ce i se întîmplă nu e mai puțin tulburător, nici mai puțin simptomatic pentru ciudata confuzie și suprapunere de planuri pe care o trăim actualmente, din cauza discursului dominant
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
fie erudiția autoarei, jocurile de limbaj și de idei care trimit spre mari autori și mituri universale (ea însăși declarînd că i-ar fi plăcut să scrie Biblia și că referințele ei supreme sunt Biblia, Tintin și Victor Hugo!...), spre fabule și povești revizuite și reinterpretate, fie ironia explozivă și umorul devia(n)t, fie construcția perfectă a unei fraze simple care crucifică un destin în cîteva cuvinte. Multe sunt registrele pe care cîntă Amélie Nothomb și pe care criticii se
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
pentru profan, neinteligibil. Este îndoielnic că, printre erorile pe care am fi sperat că Bastiat le-a ucis o dată pentru totdeauna, există vruna care să nu fi cunoscut o înviere. Voi oferi doar un exemplu. La o relatare a binecunoscutei fabule economice a lui Bastiat, Petiția Lumânărarilor împotriva Concurenței Soarelui, în care se cere ca ferestrele să fie interzise datorită beneficiilor pe care prosperitatea lumânărarilor ar conferi-o tuturor, un binecunoscut text francez de istorie a ideilor economice adaugă în ultima
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Anadol și ia căzuse în robia creștinilor când au bătut pre turci și i-au scos din țara ungurească, din Buda capitala țării, unde lăcuisă Pașa turcesc mulți ani, apoi fu botezată Hristina în Pariz și făcută grofiță. D. ȚICHINDEAL Fabulele, în proză, ale bănățeanului Dimitrie Țichindeal (1775- 1818), de care s-a făcut un caz nemeritat (traduceri de altfel după fabulele sârbești ale lui Dositei Obradovici), n-au nici o însemnătate literară. IOAN BUDAI-DELEANU Ioan Budai-Deleanu (c. 1760-1820) din Cigmău, sat
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
capitala țării, unde lăcuisă Pașa turcesc mulți ani, apoi fu botezată Hristina în Pariz și făcută grofiță. D. ȚICHINDEAL Fabulele, în proză, ale bănățeanului Dimitrie Țichindeal (1775- 1818), de care s-a făcut un caz nemeritat (traduceri de altfel după fabulele sârbești ale lui Dositei Obradovici), n-au nici o însemnătate literară. IOAN BUDAI-DELEANU Ioan Budai-Deleanu (c. 1760-1820) din Cigmău, sat pe valea Mureșului, e adevăratul poet al latiniștilor. Crescut în școlile de la Blaj și Viena, el avea o desăvârșită cunoștință a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mai mare trec cu un repede pas. Satira spiritului meu e o mică comedie de badinaj aproape mussetian, O profesiune de credință, un monolog al unui personagiu onctuos și inconștient vodevilesc, care se retrage de pe scenă cu comice reverențe. În fabule ( Toporul și pădurea, de pildă), dizertația molierescă ce taie răsuflarea formează substanța. Alecsandrescu era în fond un monologist. A. HRISOVERGHI A. Hrisoverghi (1811-1837) e romantic mai mult în imaginea pecare și-au făcut-o contemporanii despre el. "Educația sa fu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Ecbatana, unde Babilonul? Unde este Cesar și Napoleon? Unde este Brutus, unde e Caton? Unde e Platone, unde e Socrat? Und-Epaminonda, unde Ipocrat? IOAN SÎRBU Nu se poate vorbi esteticește de o poezie a basarabeanului Ioan Sîrbu (1830-1868), autor de Fabule și al unor Alcătuiri (Chișinău, 1852). Însă în condițiile de stânjenire culturală în care scria, gestul lui e merituos și se cade să-i cităm o descripție a carnavalului: Cu-a carnavalului sosire, Să-i de blini unse tare În
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Să-i de nouă gînditură; Sunt cu beția-ncurcate. Pe la multe făgădăi, Vezi veselii și bătăi, În care dă rusu strigare Deci intră și moldovanul, Căutând în pungă banul, Dar găsind el mărunțele, Strigă să-i de plăcințele. AL. DONICI Fabula a înflorit în această vreme, mai ales că permitea aluziile politice. Dar vreun fabulist care să atingă limitele artei nu întîlnim, și basarabeanul Al. Donici (1806-1866) face figură onorabilă doar printr-o cadență mai sprintenă, ca în această fabulă unionistă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
DONICI Fabula a înflorit în această vreme, mai ales că permitea aluziile politice. Dar vreun fabulist care să atingă limitele artei nu întîlnim, și basarabeanul Al. Donici (1806-1866) face figură onorabilă doar printr-o cadență mai sprintenă, ca în această fabulă unionistă: Racul, broasca și o știucă Racul înapoi se da, Într-o zi s-au apucat Broasca tot în sus sălta, De pe mal în iaz s-aducă Știuca foarte se izbea Un sac cu grâu încărcat. Și nimic nu folosea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
-n pod Și prin cărțile în vravuri Și ascult cum învălișul Umblă șoarecii furiș De la cărți ei mi le rod. Se trage în concavitatea odăii, reintră în cursul propriei existențe și de aci în mitul nației, încît, pierdut departe în fabula fără fund, abia simte mâinile reci ale femeii. Se-ntunecă. Apoi cade într-o mândră indiferență: Piară-mi ochii turburători din cale, Vino iar în sân, nepăsare tristă; Ca să pot muri liniștit, pe mine Mie redă-mă!... îndreptățită de conștiința
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ora 5 jum. dimineața, rătăcind în zigzag pe strada Arionoaiei, însoțit fiind de un viezure de care se află strâns legat cu odgon de vapor și pe care în timpul nopții îl mănâncă crud și viu..." Urmuz a făcut și o fabulă pură, condusă după canonul clasic, dar fără sens. REVISTE DE AVANGARDĂ Revistele slujind cultului dadaisto-suprarealist au fost numeroase: Contimporanul, 75 H. P., Punct, Integral, Urmuz, unu. Cea din urmă, condusă de Sașa Pană (colaboratori: Moldov, Stéphane Roll, Virgil Gheorghiu, pictorii
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]