3,956 matches
-
care îndătinează românii din Dacia traiană a se căsători este pentru partea femeiască, în genere, de la 15-20 de ani, iar pentru cea bărbătească de la 18-30 ani. De la 20, respectiv de la 30 de ani, începând înainte, fetele devin fete bătrâne, iar feciorii burlaci, sau feciori tomnatici." Basmul Călugăraș [Săncescu] deapănă istoria unei fete de împărat care și-a aflat ursit într-un mort. Un împărat și o împărăteasă aveau "o fată minune de vrednică", care aude un glas în vis spunându-i
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
din Dacia traiană a se căsători este pentru partea femeiască, în genere, de la 15-20 de ani, iar pentru cea bărbătească de la 18-30 ani. De la 20, respectiv de la 30 de ani, începând înainte, fetele devin fete bătrâne, iar feciorii burlaci, sau feciori tomnatici." Basmul Călugăraș [Săncescu] deapănă istoria unei fete de împărat care și-a aflat ursit într-un mort. Un împărat și o împărăteasă aveau "o fată minune de vrednică", care aude un glas în vis spunându-i că bărbatul ei
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
pe care o boci și îi citi timp de 9 ani, 9 luni și 9 săptămâni. În ultimele nopți de veghere, cumpără o roabă țigancă și se odihniră cu rândul; țiganca se îmbrăcă însă cu hainele fetei și deveni mireasa feciorului de împărat, deși "lui îi da brânci inima spre cealaltă." Călugărașul face să apară peste noapte un palat mult mai frumos, are loc recunoașterea fetei deghizate, apoi pedepsirea arăpoaicei și căsătoria celor doi sortiți. Basmul cu "păpușica licărea" [Teodorescu] are
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
așteptară, zicându-și că poate nu i-a sosit ceasul". Se întâlnește c-un călugăr bătrân; a doua zi călugărul îi spune: "Nu te mira de mine, ci mir'te de tine/că ai să iei de bărbat/ p-un fecior de împărat/astăzi mort și ne-ngropat!" A treia zi, călugărul adaugă la cele spuse cu o zi în urmă: "Și mulți ai o să-l veghezi/până când să-l înviiezi!" Roaba o asigură că "unde s-a mai pomenit fată
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
vânătoarea pentru îmbelșugarea nunții; regăsim implicații ale actului vânătorii în muncile agricole sau pastorale (pornitul plugului, tânjaua, sâmbra oilor), ori în marile sărbători solstițiale (Crăciunul, Anul Nou) sau echinocțiale (Lăsatul Secului, Sânt Andrei). În Basmul cu Fata din Dafin [Teodorescu], feciorul de împărat pornește la vânătoare, pentru a prinde vânatul de nuntă, după legea domnilor ș-a-mpăraților. Eroul, ajuns într-o pajiște minunată, poruncește bucătarului să-i pregătească masa, iar el pleacă cu slujitorii la vânat. În mijlocul pădurii, rotindu-se
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
cu părul de aur. "Masa singură li se punea, singură li se rădica, și niciodată piciorul pe pământ nu puseseră." Ele plănuiesc să iasă din Dafinul-Verde ("cât aș dori să calc și io pe pământul oamenilor!"), fiind atrase de tabăra feciorului de împărat. Fata cea mare rostește o incantație, iese din Dafin, sărează bucatele feciorului de împărat și revine în palat, după ce se roagă de trei ori: "-Deschide-te,/ Dafin-verde,/ să intre/ fată curată, /de soare/ văzută,/ de vânt/ bătută, /pe pământ
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
niciodată piciorul pe pământ nu puseseră." Ele plănuiesc să iasă din Dafinul-Verde ("cât aș dori să calc și io pe pământul oamenilor!"), fiind atrase de tabăra feciorului de împărat. Fata cea mare rostește o incantație, iese din Dafin, sărează bucatele feciorului de împărat și revine în palat, după ce se roagă de trei ori: "-Deschide-te,/ Dafin-verde,/ să intre/ fată curată, /de soare/ văzută,/ de vânt/ bătută, /pe pământ/umblată, /de voinici nesărutată!" Același lucru se-ntâmplă și cu sora cea mijlocie. Flăcăul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
prinde pe zâna cea mică tocmai când ea se pregătea să pună sare în bucate, o ia în brațe o sărută, iar fata, tremurând, se făcu roșie ca trandafirul (roza este sinonimul frumuseții, al dragostei ardente și al vieții). Deși feciorul de-mpărat o roagă să rămână, fata rostește incantația plângând, schimbând numai finalul, care nu mai corespundea realității, pe pământ umblată, / și de voinici/ sărutată. Dafinul însă nu se mai deschide, iar fata se-ntoarce la cortul feciorului de-mpărat
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
vieții). Deși feciorul de-mpărat o roagă să rămână, fata rostește incantația plângând, schimbând numai finalul, care nu mai corespundea realității, pe pământ umblată, / și de voinici/ sărutată. Dafinul însă nu se mai deschide, iar fata se-ntoarce la cortul feciorului de-mpărat. Vremea trece și slujitorii îi aduc aminte feciorului de-mpărat că e ziua Sfintei Vineri, când trebuia să plece cu vânatul, întrucât îl așteaptă părinții și logodnica. Feciorul de-mpărat se-ntristează la gândul plecării, dar...logodna era
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
rostește incantația plângând, schimbând numai finalul, care nu mai corespundea realității, pe pământ umblată, / și de voinici/ sărutată. Dafinul însă nu se mai deschide, iar fata se-ntoarce la cortul feciorului de-mpărat. Vremea trece și slujitorii îi aduc aminte feciorului de-mpărat că e ziua Sfintei Vineri, când trebuia să plece cu vânatul, întrucât îl așteaptă părinții și logodnica. Feciorul de-mpărat se-ntristează la gândul plecării, dar...logodna era logodnă, și nu putea să rămâie de rușine. Părăsește fata
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
nu se mai deschide, iar fata se-ntoarce la cortul feciorului de-mpărat. Vremea trece și slujitorii îi aduc aminte feciorului de-mpărat că e ziua Sfintei Vineri, când trebuia să plece cu vânatul, întrucât îl așteaptă părinții și logodnica. Feciorul de-mpărat se-ntristează la gândul plecării, dar...logodna era logodnă, și nu putea să rămâie de rușine. Părăsește fata, lăsând-o în brațe cu o pernă umplută cu tot felul de flori mirositoare, mai ales cu rozmarin și cu
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
și cântă, merge prin pădure, se întâlnește cu un călugăr bătrân, își schimbă hainele cu ale lui și pornește spre curtea-mpărătească (Simțea ea că parc-o trăgea ața). Călugărașul se odihnește la "o fântână cu apă limpede", sub "un paltin". Feciorul de-mpărat se plimba printre jucători, uitându-se mereu spre partea unde fusese la vânătoare și pe el parcă-l trăgea ața! Notăm două reacții similare din partea celor doi tineri, transpuse cu ajutorul sintagmei: parcă-l (-o) trăgea ața. Tânărul care
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
se mai poate despărți de călugăraș. Când se isprăvi cununia, se-ntoarseră toți acasă, după obiceiul nunților; iar când fu la masă să mănânce mirele și mireasa dintr-un ou (obicei consemnat în monografia lui Sim. FI. Marian despre nuntă), feciorul de-mpărat nu vrea să-ntingă, până n-o mai cânta un cântecel moș călugăraș." Reacția celorlalți nuntași este previzibilă. Dezbrăcarea de straiele călugărești ("iar pe umeri și pe spate i se resfiră, ca o leasă, păru-i cu totul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
adjuvant; el conduce eroul dintr-o lume într-alta, îl ajută în lupta cu zmeul, îl învață cum să-și recapete vederea pierdută sau cum să dobândească diferite obiecte fermecate. Un vânător vede o fată frumoasă și îi spune întâmplarea feciorului de împărat. Fata nu vrea să coboare din pom. Împăratul cere sfatul unei babe, care procedează la ispitirea fetei cu lucruri femeiești; împăratul o ia de nevastă. O țigancă i se substituie fetei. Se instalează echilibrul doar când împăratul își
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
se urmărește ilustrarea unei zicale vechi de când lumea. O văduvă de negustor avea o fată deosebită, "că cine-o vedea, stă-n loc s-o privească și nu-și mai lua ochii de la dânsa." Într-o dimineață, venise vestea că feciorul împăratului, mergând la vânătoare, va trece pe acolo. Un nucleu narativ recognoscibil: feciorul împăratului, "umbla el după vânat, dar gându-i era la-nsurătoare" și "ținea morțiș să-și aleagă singur ursita", o fată crescută la țară, blândă "ca o
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
o fată deosebită, "că cine-o vedea, stă-n loc s-o privească și nu-și mai lua ochii de la dânsa." Într-o dimineață, venise vestea că feciorul împăratului, mergând la vânătoare, va trece pe acolo. Un nucleu narativ recognoscibil: feciorul împăratului, "umbla el după vânat, dar gându-i era la-nsurătoare" și "ținea morțiș să-și aleagă singur ursita", o fată crescută la țară, blândă "ca o mielușea" și frumoasă ca Viorica, "fără viclenia și rățoielile celor de la orașe". Se
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
să-și aleagă singur ursita", o fată crescută la țară, blândă "ca o mielușea" și frumoasă ca Viorica, "fără viclenia și rățoielile celor de la orașe". Se conturează aici un adevărat cod comportamental: "că mai bine e așa: el să-i feciorilor mai înstăriți. Alegerea propriu-zisă a partenerei decurge astfel: eroul merge la biserică, la horă, se consultă cu babele și uncheșii, apoi poruncește începerea jocului. "Ai fi zis că flăcăii erau călușari și fetele niște veverițe." Limbajul utilizat aparține sferei semantice
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
înstăriți. Alegerea propriu-zisă a partenerei decurge astfel: eroul merge la biserică, la horă, se consultă cu babele și uncheșii, apoi poruncește începerea jocului. "Ai fi zis că flăcăii erau călușari și fetele niște veverițe." Limbajul utilizat aparține sferei semantice vânătorești. Feciorul de-mpărat o ochise pe fata văduvei ca șoimul și, făcând semn pârcălabului, "îi intrase la inimă și pace! c-așa e cu-nsurătoarea. Când îți sună ceasul, îți iese-nainte a de ți-a fost ursită și ți se
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
să tragă cu cele trei arcuri pentru a vedea dacă "aveți noroc de mine să mă moșteniți!" Săgeata celui mare a picat la o fată de împărat; cea a băiatului mijlociu, la o fată de zmeu și, în sfârșit, cea feciorului mic a picat "într-un paltin dat jos". Cei trei sunt îndemnați să plece "pentru a-și găsi soarta". Acțiunea se precipită; primii doi își găsesc repede rostul și sunt acceptați. Cel mai mic își face o colibă și rămâne
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
doi reușesc să rămână împreună după o serie de încercări miraculoase. Într-o altă narațiune, ursitoarele - sub numele de zodii - primesc în fiecare zi poruncile lui Dumnezeu pentru cei ce se nasc. Un împărat își împarte averea la cei trei feciori. Cel mai mic dintre feciori pornește să-și caute singur partea, "dacă pustiul de noroc n-a știut să-l găsească pe dânsul". Pe drum se întâlnește cu un moș (Dumnezeu) care făcea "haragi pentru vie". Află că s-a
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
după o serie de încercări miraculoase. Într-o altă narațiune, ursitoarele - sub numele de zodii - primesc în fiecare zi poruncile lui Dumnezeu pentru cei ce se nasc. Un împărat își împarte averea la cei trei feciori. Cel mai mic dintre feciori pornește să-și caute singur partea, "dacă pustiul de noroc n-a știut să-l găsească pe dânsul". Pe drum se întâlnește cu un moș (Dumnezeu) care făcea "haragi pentru vie". Află că s-a născut în ziua "celor ce
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
bordei" și nu a celor care să trăiască în curțile împărătești. "De asta n-avea noroc". Se întoarce la tatăl său și, după ce-i istorisește povestea întâlnirii cu Dumnezeu, acesta i-a dat "o treabă de făcut pe la țarcul oilor". Feciorul se căsătorește cu Tunsâlica (fata găinăresei de la curțile craiului); ea îl învață să spună tuturor că nu știe nimic de averea dobândită ("nu știu, nu-s ale mele; Tunsâlica știe, Tunsâlica are"), deoarece nevasta lui "avea altă zodie" decât el
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
acesta reprezintă o constantă, un gest simbolic cu funcție rituală. În basmul Frumoasa-Pământului-din-măr [Nișcov], fetele ies din mere, iar în Cele trei rodii aurite [Ispirescu], fetele ies din rodii. În cel de-al doilea basm, o babă îl blestemă pe feciorul de împărat care aruncase în ea cu piatră: "Până nu vei găsi cele trei rodii aurite, să nu te însori!" În primul basm, lui Făt-Frumos, dacă-i veni vremea să se-nsoare, "își citi în stele și i se spuse
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
în stană de piatră, urmând să rămână așa până ce-l va învinge cineva. Se găsește un salvator. Acesta îl închide pe drac prin șiretlic într-un butoi cu vin. În basmul Fata cu trei pețitori [Ispirescu], un împărat cu trei feciori ia de suflet o fată, sărmană de părinți. Se făcu fata înțeleaptă și frumoasă, iar toți trei feciorii, fără să știe unul de celălalt, au cerut-o de nevastă. Împăratul le spune să plece și cine se va întoarce cu
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
îl închide pe drac prin șiretlic într-un butoi cu vin. În basmul Fata cu trei pețitori [Ispirescu], un împărat cu trei feciori ia de suflet o fată, sărmană de părinți. Se făcu fata înțeleaptă și frumoasă, iar toți trei feciorii, fără să știe unul de celălalt, au cerut-o de nevastă. Împăratul le spune să plece și cine se va întoarce cu lucrul cel mai rar, acela să ia fata. Cel mai mare cumpără un covor, ce te ducea într-
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]