3,332 matches
-
trăi fără femeia lor; dacă din nenorocire ea dispărea, se puneau pe băut și mureau rapid, de obicei În câteva luni. Cât despre copii, ei asigurau transmiterea unui rang, a unor cutume și-a unui patrimoniu. Era, desigur, cazul păturii feudale, dar lucrurile stăteau la fel la comercianți, la țărani, la meseriași, de fapt la toate clasele societății. Azi, toate astea nu mai există: sunt salariat, sunt chiriaș, nu am nimic să-i transmit fiului meu. N-am nici o meserie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
drumul Inițierii, urmează treapta experienței și, de aceea, apropierea și apoi cufundarea în concret este mult mai pregnantă acum, estompându-se din ce în ce mai mult prezența iluzoriului, fie contemplând lumea, într-un ungher, fie trăind, mult mai implicat, în real: Liniștit și feudal arde focul în cămin. Un imediat, cu ecouri bacoviene - transgresând măhălălile lui noiembrie, către necunoscut (calea ce-o urmăm se pierde-n ceață), un jalon orientativ putând fi numai bruma sânului tău -, este suportabil grație iubirii care estompează disconfortul contiguității
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
insultau sacra mișcare ritmică a dansului. Autoarea atrasă de astfel de făpturi care prin contrast lasă dezvăluirii frumosul pe care-l caută și pe care îl dorește. Pentru prima dată în carte Manuela este portretizată în ipostaza ei de “baroniță feudală, pudrată ca o marchiză, gătită ca un portret”. Chipul ei nu poate fi identificat, este o imagine plină de trufie, de vanitate, rece și lipsită de chemare. Asemeni statuetei așezată pe un piedestal cu mult mai înalt decât al celorlalte
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
poate să existe, nu e nici un inconvenient în asta, problema mea e alta. Am pe cap o delegație din Marile State care cine știe de ce țin morțiș să pună mâna pe acest paloș, probabil ca pe un soi de omagiu feudal, ca de la vasal la rege. Noi l-am da, numai că de unde să-l luăm, vorba poveștii, dacă n-are ființă pe lumea aceasta? ─ Hmm... ─ Îndrăznesc așadar să te caut, să-ți cer o părere, un sfat chiar... Unde s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
urmă în istorie au fost guvernate în două moduri diferite: fie de un principe avînd alături de el numai slugi plecate care, fiind miniștri prin bunătatea și îngăduința lui, îl ajută la conducerea statului, fie de un principe și de către nobilii feudali, baroni, care posedă acest rang, nu prin bunătatea stăpînului lor, ci prin vechimea neamului din care descind. Acești feudali își au statele și supușii lor proprii care îi recunosc drept stăpîni și care au față de ei un sentiment firesc de
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
plecate care, fiind miniștri prin bunătatea și îngăduința lui, îl ajută la conducerea statului, fie de un principe și de către nobilii feudali, baroni, care posedă acest rang, nu prin bunătatea stăpînului lor, ci prin vechimea neamului din care descind. Acești feudali își au statele și supușii lor proprii care îi recunosc drept stăpîni și care au față de ei un sentiment firesc de afecțiune, în statele care sînt guvernate de un principe și de slujitorii lui, autoritatea acestuia este mai mare, deoarece
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
-și pună nădejdea în ei, tot astfel după victorie, el nu trebuie să teamă de ei. În statele guvernate după exemplul Franței se întîmplă contrariul: adevăr, este ușor să pătrunzi în această țară, cîștigînd de partea ta pe un mare feudal, deoarece există oricînd atît oameni nemulțumiți, cît și din aceia care vor schimbări în țara lor. Aceștia, pentru motivele arătate, îți vor deschide drumul liber în țara lor și-ți vor ușura victoria; dar dacă pe urmă vei voi să
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
cum se face că biserica a dobîndit, ca putere temporală, autoritatea foarte mare pe care o are astăzi, știut fiind că înainte de Alexandru 34, principii cei mai puternici din Italia, și nu numai cei care erau socotiți astfel, ci oricare feudal și orice senior oricît de neînsemnat, prețuiau prea puțin biserica, în ce privește puterea temporală 35, în timp ce astăzi chiar un rege al Franței tremură în fața ei, pentru că ea a fost în stare și să-l alunge pe el din Italia, și să
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
mărirea bisericii; căci la moartea lui și cînd ducele, fiul lui, și-a pierdut puterea, ea a moștenit rodul ostenelilor lui. A urmat apoi papa luliu II, care a găsit o biserică puternică, stăpînă peste întreaga Romagna, în timp ce puterea nobililor feudali ai Romei fusese lichidată iar facțiunile lor desființate prin persecuțiile violente ale lui Alexandru; în sfirșit, el găsi de asemenea calea deschisă pentru a strînge bani printr-un mijloc care nu fusese încă niciodată întrebuințat pînă la Aledandru. luliu II
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
grave care se iveau între ei. Într-adevăr aceste două partide nu vor ajunge niciodată la o înțelegere, atîta vreme cît vor avea cardinali; deoarece ei sînt aceia care la Roma și în celelalte părți întrețin partidele adverse, iar ei, feudalii aceștia, sînt nevoiți să le apere; astfel se nasc din ambiția prelaților discordiile și tulburările dintre feudali. Sfinția sa papa Leon a găsit, așadar, un stat pontifical foarte puternic și se poate nădăjdui că, dacă ceilalți l-au făcut mare prin
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
înțelegere, atîta vreme cît vor avea cardinali; deoarece ei sînt aceia care la Roma și în celelalte părți întrețin partidele adverse, iar ei, feudalii aceștia, sînt nevoiți să le apere; astfel se nasc din ambiția prelaților discordiile și tulburările dintre feudali. Sfinția sa papa Leon a găsit, așadar, un stat pontifical foarte puternic și se poate nădăjdui că, dacă ceilalți l-au făcut mare prin puterea armelor, el îl va face glorios și demn de respectul tuturor, prin bunătatea și prin celelalte
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
acțiune a pus temelia statului său. La început el a purtat războiul fără a fi angajat în alte lupte și fără a se teme că ar putea întîmpina vreo piedică din partea cuiva. Prin acest război el a reușit să dea feudalilor din Castilia o preocupare, căci, gîndindu-se la lupte, ei nu mai aveau vreme să se gîndească la alte schimbări în stat, iar el cîștiga pe aceeași cale autoritate și putere asupra lor, fără ca ei să-și dea seama de aceasta
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
ca și cum ar fi vrut să ascundă urma epoleților. Dar Pantelimon știa acum că pelerinele cu epoleți nu făcuseră parte din uniformele armatei române; cel puțin nu în secolul nostru, îl asigurase Ulieru. Se vor fi purtat altădată, poate în epoca feudală. Și, dacă s-ar putea dovedi că peticele ascund cu adevărat urmele epoleților, adăogase Ulieru, după o pauză, vreau să spun: dacă s-ar putea dovedi, cu mijloace moderne, științifice, atunci ar fi grav!... Se întrerupse și-l privise lung
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
două, trei ori, și m-au frapat peticele de la pelerină: parcă ar fi fost cârpite pe locul epoleților. Dar, cum spune directorul nostru, tovarășul Ulieru, armata română n-a cunoscut pelerine cu epoleți. De aceea e suspect... Poate, în epoca feudală... - Lasă epoca feudală, îl întrerupse celălalt. De ce spuneai că e suspect? - Pentru că, așa cum spune tovarășul Ulieru, dacă s-ar putea dovedi cu certitudine, prin mijloace științifice, vreau să spun, dacă s-ar putea dovedi că peticele au fost cârpite pe
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
și m-au frapat peticele de la pelerină: parcă ar fi fost cârpite pe locul epoleților. Dar, cum spune directorul nostru, tovarășul Ulieru, armata română n-a cunoscut pelerine cu epoleți. De aceea e suspect... Poate, în epoca feudală... - Lasă epoca feudală, îl întrerupse celălalt. De ce spuneai că e suspect? - Pentru că, așa cum spune tovarășul Ulieru, dacă s-ar putea dovedi cu certitudine, prin mijloace științifice, vreau să spun, dacă s-ar putea dovedi că peticele au fost cârpite pe locul epoleților, atunci
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
și nu vezi fazanul Înfoiat de alături, din spinarea căruia iese un cap de drac; iată și o lebădă albă Înotând pe o suprafață vineție, din aripile căreia cresc două capete de absidă; Încolo, tu stai pe puterea ta de feudal, nu te sinchisești de nimeni și de nimic, chiar dacă acum te-ar mușca o limbă veninoasă; te uiți imperial la păsările acelea fantastice de parcă nici nu le-ai vedea“. (noiembrie) Trăim mai intens atunci când În jurul nostru se face prezentă violența
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Niciodată nu mi-a spus că mă iubește. Niciodată, Înțelegi... — Ei, nu mai spune! Nu-l credeam chiar atât de ingrat! În mine, Însă, nu o credeam pe ea chiar atât de naivă. Doru și dragostea! El, cel mai autentic feudal În ale vieții! — Mă poseda. Eram nebună. Se Întâlnea cu mine fix două ore pe zi. În rest, spunea că are treabă. Sufeream, dar când eram lângă el venea fericirea. Nu ne prea potriveam la pat, la Început nu mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
acțiune fizică, hârtia otrăvitoare este Întoarsă cu o mână catifelată sau este aproape smulsă prin gestul brusc, Îndoită la colțuri, frământată, apăsată, desfoiată; ea, foaia, nu se poate apăra (otrava, ca formă de rezistență și apărare, se folosea În epoca feudală contra unor regi prea Îndrăgostiți de această plăcere a cititului: a citi este un mare lux - arta perversă a regilor; ei citeau cu atâta patimă, că mulți s-au lăsat sărutați de cărți ca de o iubită supremă, un sărut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
social, ca o "schemă asupra reglementării impulsurilor instinctuale", după cum arăta sociologul Norbert Elias (1939/2002, 279) în celebra lucrare asupra transformării conduitelor în straturile superioare ale Europei Occidentale. Sociogeneza manierelor care reglementa conduita civilizată reprezintă, de fapt, sociogeneza marilor curți feudale. Reglementarea strictă a conduitelor prin controlul asupra afectelor era un instrument de prestigiu și un mijloc de dominare a indivizilor din straturile inferioare ale societății (idem, 284). Dar întrebarea pertinentă asupra evoluției manierelor nu vizează neapărat cauzele schimbării acestora, ci
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
fusaiole și greutăți pentru războiul de țesut.7 Circulația mărfurilor și monedelor Odată cu sfârșitul secolului al VII-lea, în Europa de sud-est, se produc mari schimbări politice și adânci prefaceri sociale, constituirea primului stat (țarat) bulgar (679-681) și cristalizarea relațiilor feudale în Imperiul bizantin. Schimbările și prefacerile din zona danubiano-pontică au avut o înrâurire puternică și asupra societății românești din vatra vechii Dacii. Constituirea statului bulgar a ridicat o stavilă în calea legăturilor directe, seculare dintre locuitorii din nordul Dunării și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
prezintă ca o instituție comună celor mai multe obști din Europa medievală. Dar, la români, ea a fost atât de puternică încât juriul alcătuit din elemente locale a putut constitui o apărare (pavăză) eficace a drepturilor obștilor libere împotriva încercărilor de aservire feudală până la mijlocul secolului al XVII-lea. Unii cercetători au pus originea dreptului nescris (consuetudinar) în moștenirea dacilor sau romanilor. Însă Panaitescu consideră dreptul consuetudinar românesc ca fiind de origine gentilică, deci mai vechi. Predominarea organizării satelor de moșneni și răzeși
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
păstrat, din dreptul obștilor, ancheta prealabilă a oamenilor locului, "oamenii buni și bătrâni", precum și sistemul stăpânirii colective a pământului. Stăpânirea boierească era tot o stăpânire gentilică, a ginții boierești cu frați, fii și nepoți, așezată deasupra celei țărănești. Statul medieval (feudal) a mai păstrat și dreptul de preemțiune rezervat, în caz de vânzare a pământului, membrilor obștii și ai obștilor înrudite. Apoi s-a mai păstrat responsabilitatea penală colectivă (dușegubina) pentru ucideri și responsabilitatea fiscală a satului.16 Conducerea obștilor era
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
39. 2. Istoria Românilor, vol. III, op. cit., p. 42. 3. Ibidem; G. Coman, Cercetări arheologice cu privire la secolele V-XI în sudul Moldovei, în AM 6, 1969, p. 277-315; M. Comșa, Cercetările de la Slon și importanța lor pentru studiul formării relațiilor feudale la sud de Carpați, în "Studii și materiale privitoare la trecutul istoric al jud. Prahova 2, 1969, p. 21-29. 4. Istoria Românilor, vol. III, p. 43-44; M. Comșa, Cultura materială veche românească (Așezările din secolele VIII-X de la Bucov-Ploiești), București, 1978
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Agricultura la est și sud de Carpați în secolele IX-XIV, în Muzeul Național, 1, 1974, p. 35-57. 9. Istoria Românilor, vol. III, p. 64-65. 10. Ibidem, p. 66-68. 11. P. P. Panaitescu, Obștea țărănească în Țara Românească și Moldova. Orânduirea feudală, București, 1964; H. H. Stahl, Contribuții la studiul satelor devălmașe românești, vol. I-III, București, 1958-1965; idem, Introducere la istoria culturii românești, București, Editura Științifică, 1969, p. 156-157. 12. P. P. Panaitescu, Introducere..., op. cit., p. 157-159. 13. Ibidem, p. 159
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
se explică nu prin superioritatea economică și culturală, ci prin numărul mare al elementului autohton și organizarea lor ca o "pânză" (Panaitescu) de comunități libere ce acoperea întreaga țară românească și care nu era supusă nici unei stăpâniri monarhice sau senioriale feudale. Aceasta avea să ducă la asimilarea slavilor și a altor populații de alogeni din nordul Dunării de către români. Două concluzii se impun: 1. Influența slavă în limba română-fenomen cultural și etnic, se datorește conviețuirii roimâno-slave care a durat mai multe
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]