2,770 matches
-
munteană a familiei. De asemenea, se întâlnesc în documente mulți boieri din secolul al XVIII-lea care poartă numele de Lecca, ce vând sau cumpără terenuri și moșii în Târgoviște, Argeș sau București, fără a se putea face vreo legătură filială cu pictorul Lecca. Componența istorică a familiei acestuia din Brașov, poate fi determinată prin apelativele pe care membrii acesteia le purtau, evidența reieșind și din semnăturile lor. Astfel, există semnături ca: Popa Vasii și Comșa Răuț din Tohan, Nica Popii
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
lungul timpului o mulțime de reorganizări, corelându-și interesele în funcție de aparteneța sa la organizarea administrativ-teritorială de care a aparținut pe parcurul istoriei sale. Astfel, satul, a aparținut de "Terra Blachorum" și de Comitatul Sibiului până în anul 1224 după care de Scaunul filial al Tălmaciului aparținător direct de Scaunul Sibiului. Începând din anul 1453, satul a fost divizat în partea scăunală și partea iobăgită, ultima aparținând juridic de Comutatul Alba de Jos până în anul 1783, după care a trecut la comitatul nou înființat
Administrația comunei Racovița () [Corola-website/Science/309497_a_310826]
-
avea o casă parohială de cărămidă, o sesie parohială de 12 ha, o sesie a cântărețului de 3 ha și o sesie a ponomarului de 1 ha. Parohia avea în îngrijire spirituală 150 familii cu 700 credincioși. Ea avea ca filială biserica "Nașterea Maicii Domnului" din Securiceni (construită în 1927-1932) În acel an, comunitatea ortodoxă din Reuseni nu avea preot. Începând din anul 2005 se desfășoară aici lucrări de consolidare și restaurare a monumentului istoric sub coordonarea prof.dr.arh. Virgiliu Polizu. Printre
Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din Reuseni () [Corola-website/Science/309554_a_310883]
-
la intrarea în defileul Oltului și la confluența a trei regiuni istorice: Mărginimea Sibiului, Țara Loviștei și Țara Făgărașului. Această amplasare a făcut ca Racovița să beneficieze de toate avantajele includerii sale la începutul secolului al XV-lea în „Scaunul filial al Tălmaciului”, unitate administrativă a sașilor transilvăneni din „Scaunul Sibiului” și mai apoi din Universitatea Săsească până în anul 1876. Prima atestare documentară a satului — 22 mai 1443 — se regăsește în actul de danie prin care voievodul Ioan de Hunedoara a
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
sunt implicați domni de pământ și personalități înalte ale țării cum au fost Cristofor, Sigismund și Ștefan Báthory, George Basta și alții. Racovița apare în diploma latină a regelui Ungariei, Ladislau al V-lea, din anul 1453, prin care „Scaunul filial al Tălmaciului” a fost încorporat la cele „Șapte Scaune” ale provinciei Cibiniensis și dat în administrarea celor Șapte Juzi, Tălmaciul împreună cu alte șase comune românești componente: Turnu Roșu, Boița, Tălmăcel, Plopi (dispărută de 400 de ani), Sebeșu de Jos și
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
ostași și cetățeni bravi și loiali. Aproape imediat după trecerea în administrație civilă a Racoviței, racovicenii s-au trezit în fața unor autorități ostile lor, care nu au uitat atitudinea grănicerilor în anii revoluției din 1848. Astfel că prin dezmembrarea Scaunului filial al Tălmaciului de la „"Fundul regesc"”, racovicenii au fost declarați iobagi și li s-a luat dreptul de folosință avut până atunci asupra „munților revendicați”. Odată cu instaurarea dualismului austro-ungar în 1867, situația racovicenilor a cunoscut o înrăutățire progresivă pe plan social-economic
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
sociologia culturii ori incitante romane ale paradoxalei realități postdecembriste. ALTE TITLURI: http://www.renasterea.ro/stiri-timisoara/cultura/distinctie-academica-pentru-adrian-dinu-rachieru.html 2012 - Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova pentru volumul "Ion Creangă - spectacolul disimulării". 2011 - Premiu pentru istorie literară (volumul "Poeți din Basarabia"), Filiala Bacău a Uniunii Scriitorilor (USR) - Diplomă jubiliară „Bucovina literară -70”, Consiliul Județean Suceava 2010 - Premiul Național Eminescu - Suceava/Putna 2009 - devine membru al "Uniunii Scriitorilor" din România, filiala Bacău 2008 - Medalia "Festivalul Internațional de poezie N. Labiș" - Suceava, ediția a
Adrian Dinu Rachieru () [Corola-website/Science/310721_a_312050]
-
are 4 paturi, grup sanitar propriu, modernizat, frigider și conexiune la Internet. Cele 2 cantine au o capacitate de 230 persoane/serie. Rețeaua de biblioteci a Universității „Lucian Blaga” Sibiu este formată din Biblioteca Centrală Universitară și încă 12 biblioteci filiale. Biblioteca Centrală Universitară oferă informații bibliografice și referințe științifice, acces la Internet și pune la dispoziția utilizatorilor publicații seriale și periodice și un fond de carte de peste 600.000 de unități documentare, reprezentând 320.620 de titluri care constituie catalogul
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu () [Corola-website/Science/308871_a_310200]
-
este o companie de stat din România, înființată în anul 1998 ca filială CONEL, și devenită societate comercială separată în anul 2000 prin restructurarea CONEL. Compania are ca principal obiect de activitate generarea de energie electrică și termică prin arderea combustibililor fosili. În anul 2002 Transelectrica a transferat la Consiliile Locale 24 de
Termoelectrica () [Corola-website/Science/310437_a_311766]
-
Lipcani activează 93 agenți economici, dintre care cea mai mare parte 74 sau 80% sunt întreprinderi individuale. Marea majoritate a întreprinderilor industriale din localitate în prezent nu funcționează. Pe teritoriul orașului funcționează filiale a 3 bănci comerciale. Funcționează piața locală, filială a unei fabrici de încălțăminte, autogara și gara fieroviară, SRL agricola "Cariops". Infrastructura de drumuri este tipică unei localități mici, însă orașul Lipcani este intersectat de magistralele internaționale Brest-Chișinău-Odesa și de drumurile naționale în diverse direcții - Costești, Tîrnova etc. Prin
Lipcani () [Corola-website/Science/305085_a_306414]
-
vicepreședinte al Global Media) și Stephanie McMahon-Levesque (vicepreședinte executiv al Departamentului Creativ al WWE) , familia McMahon deține aproximativ 70% din acțiunile WWE și 96% din puterea decizională (puterea de vot). Sediul central al WWE se află în Stamford, Connecticut, alte filiale fiind localizate în Los Angeles, New York, Londra și Toronto. Compania a funcționat inițial sub denumirea "Titan Sports, Inc." care ulterior a fost schimbată în "World Wrestling Federation Entertainment, Inc." și mai apoi în ", Inc." Cifra de afaceri a WWE în
World Wrestling Entertainment () [Corola-website/Science/306366_a_307695]
-
mamei sale era în pericol, Carol dorea să o țină ascunsă de ochii lumii. Marchizul Denia a demonstrat un zel exemplar în funcția sa de temnicer, după cum demonstrează corespondența purtată cu Carol Quintul, în care uneori amintea că înainte de sentimentele filiale trebuie să fie puse interesele politice: uneori sugera ca regina să fie supusă unei anumite torturi, deoarece astfel ar fi adus un serviciu lui Dumnezeu și deseori îi amintea că acționa doar în interesul lui. Denia îi înlătura pe acei
Ioana de Castilia () [Corola-website/Science/313714_a_315043]
-
provenind din spațiul central și est european au activat (vremelnic sau permanent) în cadrul coloniei. Apariția unor forme instituționale de manifestare a actelor și faptelor din domeniul artelor plastice (Societatea Pictorilor Băimăreni - 1911, Societatea Artiștilor Plastici din Baia Mare - 1937 și ulterior Filiala Baia Mare a Uniunii Artiștilor Plastici din România; respectiv Muzeul de Artă) a dat o nouă dimensiune fenomenului și o nouă titulatură: Centrul Artistic Baia Mare.
Școala de pictură de la Baia Mare () [Corola-website/Science/314153_a_315482]
-
Sala Brâncuși de la Palatul Parlamentului București / 2012 - Bienala Concurs de Artă Plastică “Ion Andreescu” ediția a VIII-a, Galeria U.A.P. Filiala Buzău / 2012 - Expoziția “Duplex Bacău - Buzău”, Galeriile „Ion Frunzetti” Bacău / 2012 - Expoziția „Ioni”, Galeria „Nouă” a U.A.P. Filiala Bacău / 2012 - Expoziția de artă plastică „Femeia”, Galeria „Alfa” Bacău / 2011 - Bienala Națională de Plastică Mică „Vârstă de bronz” ediția a II-a, Galeria Națională Muzeul de Artă din Cluj / 2011 - Expoziția de artă plastică contemporană Salonul Municipal „Artis 2011
Ionela Lăzureanu () [Corola-website/Science/314247_a_315576]
-
Vorel” ediția a XII-a, Piatra Neamț / 2011 - Expoziția "Toamnă bacoviană - 130 de ani de la nașterea poetului George Bacovia", Muzeul de Artă Bacău / 2011 - Expoziția „Duplex - Anuală 1971-2011”, Galeriile „Alfa”, Galeriile „Frunzetti” Bacău / 2010 - Expoziția „Ionii”, Galeria „Nouă” a U.A.P. Filiala Bacău / 2009 - Bienala Națională de Plastică Mică „Vârstă de bronz” ediția I, Galeria Națională Muzeul de Artă din Cluj / 2009 - Expoziția “Scris, Semn, Simbol”, Galeria de artă contemporană Complexul Muzeal “Iulian Antonescu” Bacău / 2009 - Expoziția “Experiment”, Galeriile “Alfa” Bacău / 2008
Ionela Lăzureanu () [Corola-website/Science/314247_a_315576]
-
ISBN 973-8216-98-2) / 2005 - Catalogul expoziției „Nouă”, editat de Centrul Internațional de Cultură și Arta „George Apostu” Bacău / 2004 - Catalog „Artă românească contemporană”, Centrul expozițional „Constantin Brâncuși” a U.A.P. din Republică Moldova - Chișinău, Tipografia Europrint Bacău / 2003 - Catalog „Art 2003”, Filiala Bacău a U.A.P. din România, Tipografia Europrint Bacău / 2003 - Cartea „Lexiconul artiștilor plastici contemporani” ediția a II-a, Filiala U.A.P. Bacău, Tipografia Europrint Bacău / 2002 - Enciclopedia personalitațiilor din România „Who’s Who România” Editură Hubnes Who is Who
Ionela Lăzureanu () [Corola-website/Science/314247_a_315576]
-
românească contemporană”, Centrul expozițional „Constantin Brâncuși” a U.A.P. din Republică Moldova - Chișinău, Tipografia Europrint Bacău / 2003 - Catalog „Art 2003”, Filiala Bacău a U.A.P. din România, Tipografia Europrint Bacău / 2003 - Cartea „Lexiconul artiștilor plastici contemporani” ediția a II-a, Filiala U.A.P. Bacău, Tipografia Europrint Bacău / 2002 - Enciclopedia personalitațiilor din România „Who’s Who România” Editură Hubnes Who is Who, Schweiz / 2001 - Catalogul expoziției „Semne”, Tipografia Europrint Bacău / 2000 - Albumul „Enciclopedia artiștilor români contemporani”, autori Alexandru Cebuc, Vasile Florea, Negoiță
Ionela Lăzureanu () [Corola-website/Science/314247_a_315576]
-
și greavilor, după secolul al XIV-lea conducerea a revenit patriciatului săsesc. Astfel, patriciatul și-a aservit numeroase sate din afara teritoriilor administrate inițial și și-au creat domenii proprii, similare orașelor din nordul Italiei. În acest mod au apărut scaunele filiale cum sunt Scaunul filial al Tălmaciului și Scaunul filial al Săliștei, care aveau în administrare comunități preponderent românești.
Șapte Scaune () [Corola-website/Science/313803_a_315132]
-
al XIV-lea conducerea a revenit patriciatului săsesc. Astfel, patriciatul și-a aservit numeroase sate din afara teritoriilor administrate inițial și și-au creat domenii proprii, similare orașelor din nordul Italiei. În acest mod au apărut scaunele filiale cum sunt Scaunul filial al Tălmaciului și Scaunul filial al Săliștei, care aveau în administrare comunități preponderent românești.
Șapte Scaune () [Corola-website/Science/313803_a_315132]
-
revenit patriciatului săsesc. Astfel, patriciatul și-a aservit numeroase sate din afara teritoriilor administrate inițial și și-au creat domenii proprii, similare orașelor din nordul Italiei. În acest mod au apărut scaunele filiale cum sunt Scaunul filial al Tălmaciului și Scaunul filial al Săliștei, care aveau în administrare comunități preponderent românești.
Șapte Scaune () [Corola-website/Science/313803_a_315132]
-
protejării cimpanzeilor și a făcut campanii pentru asigurarea unor condiții mai bune pentru cei aflați în captivitate. În 1977 a inaugurat Institutul de Cercetări, Educație și Conservare a Faunei Sălbatice Jane Goodall, în SUA. La sfârșitul anilor ‘90, acesta avea filiale în Marea Britanie, Canada și Tanzania.
Jane Goodall () [Corola-website/Science/314853_a_316182]
-
secolului al XX-lea, Biserica Talpalari a fost deposedată de averi. După demolarea Academiei Mihăilene în 1964, în apropierea zidului nordic al bisericii s-au construit blocuri înalte care au ascuns biserica. În anul 1954, după ce s-a demolat biserica filială cu hramul „Sf. Ilie” de pe strada Vasile Alecsandri nr. 9, ctitorită în jurul anului 1620 de către vel-logofătul Ionașcu Ghenghea, Biserica Talpalari a primit și hramul „Sf. Ilie”. În ultimul deceniu al secolului al XX-lea, după înlăturarea regimului comunist, s-au
Biserica Talpalari () [Corola-website/Science/317941_a_319270]
-
7308 1800 Calfa Canilii". La începutul secolului al XIX-lea i se mai zicea și Biserica „Sf. Gheorghe din Feredee”. De la început a funcționat ca biserică parohială, fiind frecventată de membrii breslei cizmarilor. În secolul al XIX-lea avea ca filială Biserica „Sf. Dumitru” - Balș. Nu a beneficiat de danii importante, susținându-se din veniturile sale proprii. Printre altele, era proprietara moșiei Hănășeni din Basarabia, al cărei venit îl primea prin intermediul Consulatului Rusiei. În secolul al XIX-lea, în jurul bisericii se
Biserica Sfântul Gheorghe - Lozonschi din Iași () [Corola-website/Science/317954_a_319283]
-
Sandu, care i-au făcut acoperământul, pardoseala și "toate odăile și casele". Prin Legea secularizării averilor mănăstirești din decembrie 1863, Mănăstirea „Sf. Lazăr” a fost desființată, și-a pierdut proprietățile, iar călugării greci au părăsit-o. Ea a devenit biserică filială a Parohiei Barnovschi, fiind subvenționată de Primăria orașului Iași. La începutul secolului al XX-lea, după cum scria N.A. Bogdan, se mai puteau vedea în jurul bisericii urme de ziduri, temelii de case, pivnițe vechi etc. care proveneau din casele familiei Racoviță
Biserica Sfântul Lazăr din Iași () [Corola-website/Science/318008_a_319337]
-
315 milioane de călători/km anual. Criza căii ferate din Republica Moldova a atins perioada de vârf după anul 1998, când aceasta acumulase pierderi de 65 milioane lei, având datorii creditoare și debitoare în sumă de 620 milioane lei . Urmare pierderii filialelor sale din Tiraspol și Râbnița, precum și a nodului feroviar Tighina în august 2004, ÎS „Calea Ferată din Moldova” a recurs la construirea unei linii secundare de cale ferată, Revaca - Căinari, cu o lungime de 45 kilometri. Astfel s-a înlesnit
Calea Ferată din Moldova () [Corola-website/Science/318945_a_320274]