5,981 matches
-
, Gheorghe (12.I.1952, Cenad, j. Timiș), critic și istoric literar. Este fiul Persidei (n. Țântoi) și al lui Gheorghe Perian, țărani. Frecventează Școala Generală din Cenad (1959-1967), Liceul Teoretic din Sânnicolau Mare (1967-1971) și cursurile Facultății de Filologie, secția română-franceză, a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (1972-1976). După licență lucrează ca profesor la școli generale din Reghin, Sâncraiu de Mureș și Nazna. Din 1990 este redactor pentru câteva luni la revista „Familia”, apoi cadru didactic la Facultatea de Litere
PERIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288759_a_290088]
-
După licență lucrează ca profesor la școli generale din Reghin, Sâncraiu de Mureș și Nazna. Din 1990 este redactor pentru câteva luni la revista „Familia”, apoi cadru didactic la Facultatea de Litere a Universității „Babeș-Bolyai”. În 1999 obține doctoratul în filologie, cu teza A doua tradiție. Forme ale poeziei naive în literatura română până la Anton Pann. Încă elev, debutează la „Neue Literatur” în 1971, cu poezii, traduse în limba germană de Richard Wagner. Ca student, participă la Cercul de eminescologie îndrumat
PERIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288759_a_290088]
-
Zaciu (2001). Editorial, debutează în 1996 cu volumul de studii critice Scriitori români postmoderni, distins cu Premiul Asociației Scriitorilor din Târgu Mureș și cu Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca. Asemenea altor critici formați în anii ’70 ai secolului trecut la Filologia clujeană și în ambianța revistei „Echinox”, P. se numără printre colaboratorii seriei „Restituiri”, gândită de coordonatorul ei, profesorul Mircea Zaciu, și ca un spațiu de ucenicie și afirmare a tinerilor critici și istorici literari cu vădită înzestrare. Aflat între primii
PERIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288759_a_290088]
-
Este fiul Mariei (n. Misarăș) și al lui Ștefan Petean, țărani. Urmează școala primară și gimnaziul în localitatea natală, apoi este elev în Cluj, la Liceul Energetic, de unde se transferă la Liceul „Ady-Șincai”. Din 1972 devine student la Facultatea de Filologie, secția română-franceză, a Universității „Babeș-Bolyai”, în aceeași serie cu Gheorghe Perian, Aurel Pantea, Ioan Moldovan, Virgil Podoabă, Augustin Pop. Frecventează cenaclul literar al revistei „Echinox”, fiind și redactor al acesteia. După licență (1976) lucrează ca profesor de limbile română și
PETEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288769_a_290098]
-
XI.1953, Gâlgău, j. Sălaj), poet și publicist. Este fiul Ilenei Perța (n. Faur), lucrător comercial, și al lui Sofron Perța, tehnician forestier. Urmează cursurile Liceului „Dragoș Vodă” din Sighetu Marmației, absolvite în 1972. Va deveni student al Facultății de Filologie, secția română- spaniolă, a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, în această perioadă fiind și redactor la „Napoca universitară” și „Echinox”. Este profesor de limba și literatura română în Valea Barnii, județul Alba (1978-1979), profesor și director la școli din comuna Poienile
PERŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288764_a_290093]
-
PETRESCU, Florin Mihai (31.III.1930, Iași - 3.IV.1977, Iași), poet. Este fiul Elenei Petrescu (n. Nievescu), educatoare, și al lui Mihai Petrescu, funcționar. Urmează Liceul Internat, absolvit în 1949, și Facultatea de Filologie în orașul natal, luându-și licența târziu, mult după terminarea studiilor. Debutează la „Iașul literar” în 1956, unde, în același an, va fi angajat ca redactor, iar prima carte, placheta Chemarea primăverii, îi apare în 1959. A colaborat cu versuri
PETRESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288785_a_290114]
-
Năsăud - 20.III.1998, Heidelberg, Germania), traducătoare. După absolvirea școlii medii germane la Bistrița, P.-K., fiica unui preot luteran și sora istoricului literar Karl Kurt Klein, studiază germanistica și filosofia la Universitatea din Cluj, de asemenea frecventează cursurile de filologie romanică, fiind atrasă de expunerile lui Sextil Pușcariu. Își continuă studiile în Germania, la Marburg, obținând în 1924 titlul de doctor, cu o disertație în domeniul dialectologiei săsești. Își desfășoară activitatea didactică la Sibiu, unde predă, la Liceul Evanghelic de
PILDER-KLEIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288813_a_290142]
-
din București. Urmează cursurile primare în comuna natală, apoi Liceul „Mihai Viteazul” din București, absolvit în 1952. Studiază un an ziaristica, fiind și reporter la Agerpres, frecventează un timp cursuri la Politehnică, dar alege în cele din urmă Facultatea de Filologie a Universității din București, pe care o termină în 1959. Lucrează ca pedagog (1959) și profesor suplinitor la două licee din București, iar în 1961-1962 este cercetător la Institutul de Istorie Literară și Folclor al Academiei Române. În 1962 devine asistent
PETRESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288784_a_290113]
-
poet. Este fiul Anei (n. Stroe Ionescu) și al lui Gheorghe Petrescu. Urmează cursurile Liceului „Spiru Haret” din Ploiești (1938-1946) și este student la Academia de Înalte Studii Comerciale și Industriale din Cluj-Brașov (1946-1951). Va absolvi în 1957 Facultatea de Filologie a Universității din București, unde este reținut ca asistent. În 1968 devine doctor în filologie. Între 1969 și 1971 va fi lector la Universitatea din Leipzig și la Universitatea „Martin Luther” din Halle. Din 1993 funcționează ca profesor la Universitatea
PETRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288792_a_290121]
-
Spiru Haret” din Ploiești (1938-1946) și este student la Academia de Înalte Studii Comerciale și Industriale din Cluj-Brașov (1946-1951). Va absolvi în 1957 Facultatea de Filologie a Universității din București, unde este reținut ca asistent. În 1968 devine doctor în filologie. Între 1969 și 1971 va fi lector la Universitatea din Leipzig și la Universitatea „Martin Luther” din Halle. Din 1993 funcționează ca profesor la Universitatea „Athenaeum” din București, în cadrul Facultății de Filologie și Ziaristică, fiind și decan al acesteia. Debutează
PETRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288792_a_290121]
-
reținut ca asistent. În 1968 devine doctor în filologie. Între 1969 și 1971 va fi lector la Universitatea din Leipzig și la Universitatea „Martin Luther” din Halle. Din 1993 funcționează ca profesor la Universitatea „Athenaeum” din București, în cadrul Facultății de Filologie și Ziaristică, fiind și decan al acesteia. Debutează în 1957, la revista „Tânărul scriitor”. Colaborează la „Analele Universității București”, „Limbă și literatură”, „Tribuna”, „Ramuri”, „Argeș”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Literatorul”, „Viața românească” ș.a. În cartea sa de debut
PETRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288792_a_290121]
-
cărei director a fost până la încetarea publicației, în 1910. Debutează cu versuri în „Jurnalu pentru toți” (1879), revistă scoasă la Iași de Emanoil Arghiropol. Diverse articole și încercări critice i-au apărut în „Convorbiri literare”, „Revista pentru istorie, arheologie și filologie”, „Ateneul român”, „Vieața nouă”, „Viața socială”. Cronicile și recenziile le-a semnat și cu pseudonimele D. Carpat, A. Costin, O. Leandru, O. Lian, Lucenzio, Nap, I. Nestor, Don Paez, D. Riveanu, El. Rovin, Sanzio, E. Serea, Silver sau Sirius. Către
PETRASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288777_a_290106]
-
, Emil (16.XII.1944, Cluj - 6.I.2004, Cluj-Napoca), poet și bibliograf. Este fiul Anastasiei Pintea și al lui Simion Pintea, funcționari. Învăța la Cluj, unde urmează școală primară, Liceul Sportiv (1950-1961) și Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai”, absolvita în 1968. Este angajat bibliotecar la Bibliotecă Academiei Române, Filiala Cluj, unde lucrează până la sfârșitul vieții. Debutează cu versuri în revistă „Luceafărul” (1968), fiind prezent mai târziu în volumul colectiv Alpha ’87. Poezie va mai publică abia
PINTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288821_a_290150]
-
Admis în 1952 la Facultatea de Filosofie a Universității din București, este trimis după doi ani în Polonia, unde în 1958 va absolvi Facultatea de Limba și Literatura Polonă de la Universitatea Jagellonă din Cracovia. Din 1959 lucrează la Catedra de filologie slavă, specialitatea limba și literatura polonă, de la Facultatea de Limbi Străine a Universității bucureștene, unde va fi promovat ca profesor în 1993. Își susține doctoratul în 1974, cu teza Relații culturale româno- polone. I se acordă în 1970 Ordinul Meritul
PETRICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288795_a_290124]
-
PETRESCU, Dan (26.II.1949, București), eseist, traducător și prozator. Este fiul Georgetei Petrescu (n. Teodorescu), funcționară, și al lui Mircea Petrescu, avocat. Urmează Liceul „Roman Vodă” din Roman și Facultatea de Filologie, secția română-franceză, a Universității „Al. I. Cuza” din Iași, absolvită în 1981. La sfârșitul anilor ’80 devine disident oficial al regimului Ceaușescu. Din această perioadă datează volumul de „convorbiri libere într-o țară ocupată” Ce-ar mai fi de spus
PETRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288782_a_290111]
-
PETRAȘ, Irina (27.XI.1947, Chirpăr, j. Sibiu), critic literar, editor și traducătoare. Este fiica Anei Petraș (n. Ganea) și a lui Ioan Pavel Petraș, funcționari. După ce urmează Liceul Teoretic din Agnita (1954-1965), face studii la Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1965-1970). O scurtă perioadă este profesoară de limba și literatura română la Liceul Pedagogic din Zalău, apoi la Liceul Teoretic din Agnita, iar din 1972 până în 1975 la Liceul „Ady-Șincai” din Cluj. Devine asistent universitar
PETRAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288776_a_290105]
-
perioadă este profesoară de limba și literatura română la Liceul Pedagogic din Zalău, apoi la Liceul Teoretic din Agnita, iar din 1972 până în 1975 la Liceul „Ady-Șincai” din Cluj. Devine asistent universitar la cursurile pentru studenți străini de la Facultatea de Filologie din Cluj-Napoca, unde predă până în 1985. Își ia doctoratul în 1980, cu teza Camil Petrescu - prozatorul. Părăsește învățământul și se angajează ca bibliograf la Biblioteca Județeană „Octavian Goga” din același oraș. După 1989 se dedică activității editoriale, mai întâi la
PETRAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288776_a_290105]
-
limbi clasice, luându-și licența în 1942. Funcționează ca profesoară de limba și literatura greacă la Facultatea de Limbi Clasice a Universității din București (1946-1976). Ulterior predă limba greacă la Universitatea Cultural-Științifică din București (1983-1988). Obține titlul de doctor în filologie cu teza Conflictele sociale din Grecia antică reflectate în opera poeților din sec. VII-VI î.e.n. (1949). Este membră a Societății Internaționale de Studii Clasice „Eirene”. Din 1984 face parte din comitetul de redacție al revistei de studii clasice „Philologus
PIATKOWSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288807_a_290136]
-
Șiulea, Retori, simulacre, imposturi, București, 2003, 153-155; Lidia Ciocoiu, Poetica imaginarului în proza lui Octavian Paler, Iași, f.a. E.S. PÁLFFY Endre (12.III.1908, Toplița - 16.XI.1975, Budapesta), istoric literar și comparatist. Face liceul la Târgu Mureș, studii de filologie la Cluj și la Paris, unde obține în 1931 diploma de profesor în specialitatea franceză-română. Funcționează ca profesor la Colegiul Reformat „Bethlen Gábor” din Aiud (1931-1940), la Seminarul Pedagogic Universitar din Cluj și ca director al Liceului de Stat din
PALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
și eseist. Este fiul Mariei (n. Zainea) și al lui Gheorghe Petrescu, muncitor. Își începe învățătura în orașul natal, o continuă la Lugoj și apoi din nou la Cluj. Elev al Liceului „Gh. Barițiu” (1952-1959), apoi student al Facultății de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai”, i-a avut colegi pe Ioana Em. Petrescu, care îi va fi soție, Ion Pop, Mircea Borcilă, Doina Curticăpeanu ș.a. Își ia licența în 1964, an când își începe cariera universitară la aceeași facultate, ajungând până la gradul
PETRESCU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288788_a_290117]
-
, Vasile (16.IV.1947, Căvăran, azi Constantin Daicoviciu, j. Caraș-Severin), critic literar. Este fiul Mariei (n. Fiat) și al lui Petru Pistolea, țărani. A făcut liceul la Arad și la Timișoara (1962-1966), unde urmează și Facultatea de Filologie (1967-1972). Funcționează ca profesor de română și franceză în localitatea natală, iar din 2001 devine lector la Colegiul de Institutori din Caransebeș. Își ia doctoratul în filologie (2001) cu teza Augustin Buzura și structurile prozei generației ’60, susținută la Universitatea
PISTOLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288827_a_290156]
-
făcut liceul la Arad și la Timișoara (1962-1966), unde urmează și Facultatea de Filologie (1967-1972). Funcționează ca profesor de română și franceză în localitatea natală, iar din 2001 devine lector la Colegiul de Institutori din Caransebeș. Își ia doctoratul în filologie (2001) cu teza Augustin Buzura și structurile prozei generației ’60, susținută la Universitatea de Vest din Timișoara. Precedat de o îndelungată activitate publicistică, debutul editorial al lui P. are loc târziu, cu eseul Augustin Buzura. De la romanul existențialist la sociografia
PISTOLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288827_a_290156]
-
absolvirea școlii primare, în 1902, P. devine elev al Liceului „Nicolae Bălcescu” din Brăila. Examenul de bacalaureat și l-a susținut în 1910, în toamna aceluiași an înscriindu-se la Facultatea de Litere și Filosofie din București, la secția de filologie modernă. Debutează în anii de facultate, cu schița Omida. Din lumea celor care se târăsc, semnată Victor Pribeagu și apărută în revista brăileană „Flori de câmp” la 20 iulie 1911, urmată mai târziu de poezia Reminiscență, publicată în aprilie 1913
PERPESSICIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288761_a_290090]
-
Dinu Pillat, critic și istoric literar, și nepoata poetului Ion Pillat. Urmează la București liceul (1961-1965) și Facultatea de Limbi Germanice, secția engleză-română (1965-1970). Îmbrățișează cariera universitară, devenind profesor la Facultatea de Limbi Străine a Universității bucureștene. Este doctor în filologie (1978), cu teza Modernitatea nuvelei fantastice a lui Edgar Allan Poe, bursieră Fulbright și visiting professor la Oregon State University, Corvallis, în SUA (1993). A debutat cu versuri în revista „Luceafărul” (1965), iar prima ei carte este romanul Cei 13
PILLAT-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288816_a_290145]
-
Urmează școală primară în Iana, iar gimnaziul și clasele liceale la Bârlad (1939-1947). Începe studiile universitare la Facultatea de Litere și Filosofie din Iași, secția clasică, dar le va termina la București, în 1951, fiind numit asistent la Catedra de filologie clasică. Face și studii de specializare în lingvistica indoeuropeană la Universitatea din Leningrad (1955-1959). Și-a susținut doctoratul în 1959, cu teza Raporturile vechii macedonene cu greaca veche. Urcă treptele ierarhiei până la gradul de profesor (1968). Activează ca șef al
POGHIRC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288871_a_290200]