12,214 matches
-
și în România. Îi apare și un album mult apreciat The Songs of Leonard Cohen. Opera sa devine obiect de studiu, ceea ce se explică prin puternicul său simț umanist, atașamentul pentru valorile civilizației, culturii. El pune întrebări, nu este un filosof cu sentințe gata prefabricate. Este permanent proaspăt și interesant. Inepuizabil. În Postfața scrisă de Mircea Mihăieș, un fan cunoscut al lui Cohen, acesta pune în lumină și nuanțează aprecierile critice, favorabile în mare parte- puterea de evocare, umorul, diversitatea, bogăția
REBELUL LEONARD COHEN de BORIS MEHR în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352546_a_353875]
-
mapamond. „Atunci am văzut luna” Un pelerin sau un peregrin este o persoană ce nu își găsește niciodată, nici locul și nici identitatea, care în final, abandonează călătoria geografică pentru una spirituală în lumea ideilor, a lui Platon, în lumea filosofilor și în lumea religiei. „Când am fost sfetnic de taină/ la zidirea lumii/ atunci am văzut luna/ prima oară/ înainte de a se naște.” Până la urmă, frumusețea autentică, repaosul cosmic și exercițiile de înviere se regăsesc în această frumusețe interioară, în
DESPRE FRUMUSEŢEA INTERIOARĂ ÎNTRE CUPRINSUL ŞI NECUPRINSUL UNUI STIH de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352537_a_353866]
-
care amprentează cu reprezentativitate tezaurul național și universal. Realizările vorbesc de la sinedespre slujitorii acestei instituții academice și despre interesul crescut față de valorile fundamentale ale românismului. Gaudeamus igitur! Nu există mulțumire mai mare pentru omul de știință contemporan - medicul, cercetătorul, fizicianul, filosoful, istoricul - decît recunoașterea muncii creatoare.În acest prezent sufocat de politici iraționale, cînd se manifestă un interes vădit pentru păstrarea tăcerii asupra capetelor luminate ale României, demersul generalului (r), Doctor în științe medicale Vasile Cândea merită respect și apreciere. Condamn
GALA PREMIILOR de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350467_a_351796]
-
aceeași viteză, și, cînd una este gata să atingă ținta, celalaltă ori nu este gata, ori deja nu mai este”, spunea Chateaubriand. În vremea holerei Un alt prieten care a iubit-o până la moarte pe doamna de Récamier a fost filosoful Pierre Simon Ballance, alături de care aceasta este înmormântată în cavoul familiei Récamier. Juliette se va stinge din viață pe 5 mai 1849, la 71 de ani, răpusă de holera ce bântuia la acea vreme Parisul. Cu câțiva ani înainte de moarte
JULIETTE RÉCAMIER, O FEMEIE CA ORICARE ALTA de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 64 din 05 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350641_a_351970]
-
bătrânii? De a lungul vremii diverse personalități s-au ocupat de starea bătrânilor, arătându-le celor din jur că aceștia reprezintă o bogăție inestimabilă. Pentru a ajunge bătrân trebuie să lupți! Aceasta fiind însăși esența existenței și a vieții; LUPTA. Filosoful latin Seneca (4-65 e.n.) a spus că; A TRĂI, ÎNSEAMNĂ SĂ LUPȚI. La rândul său marele filosof francez Voltaire(1694-1778) a spus că; BĂTRÂNEȚEA ESTE CA UN FAR, LA CARE AJUNG DOAR CEI PUTERNICI, CEI SLABI PIERZÂNDU-SE ÎN VALURILE
VIAŢA BĂTRÂNILOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 680 din 10 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351297_a_352626]
-
jur că aceștia reprezintă o bogăție inestimabilă. Pentru a ajunge bătrân trebuie să lupți! Aceasta fiind însăși esența existenței și a vieții; LUPTA. Filosoful latin Seneca (4-65 e.n.) a spus că; A TRĂI, ÎNSEAMNĂ SĂ LUPȚI. La rândul său marele filosof francez Voltaire(1694-1778) a spus că; BĂTRÂNEȚEA ESTE CA UN FAR, LA CARE AJUNG DOAR CEI PUTERNICI, CEI SLABI PIERZÂNDU-SE ÎN VALURILE VIEȚII. Compatriotul nostru, filosoful Emil CIORAN (1911- 2007) a lansat sloganul; ,, Rolul nostru este de întoarce viața
VIAŢA BĂTRÂNILOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 680 din 10 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351297_a_352626]
-
e.n.) a spus că; A TRĂI, ÎNSEAMNĂ SĂ LUPȚI. La rândul său marele filosof francez Voltaire(1694-1778) a spus că; BĂTRÂNEȚEA ESTE CA UN FAR, LA CARE AJUNG DOAR CEI PUTERNICI, CEI SLABI PIERZÂNDU-SE ÎN VALURILE VIEȚII. Compatriotul nostru, filosoful Emil CIORAN (1911- 2007) a lansat sloganul; ,, Rolul nostru este de întoarce viața pe toate părțile, inspirând o veșnică ispită de a exista”. Acest spirit de existență trebuie sădit în sufletele tuturor oamenilor, oameni care în ciuda numeroaselor greutăți se încăpăținează
VIAŢA BĂTRÂNILOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 680 din 10 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351297_a_352626]
-
se mai descoperă pe suprafața Planetei și în Univers. Așa că, parcurgându-i noul volum de versuri, unde rezolvă enigma din start, titlul fiind „Satule, buric de lume”, inevitabil, gândul meu s-a întors la Mircea Eliade. Poate pentru că „paradigma marelui filosof al religiilor este compusă din trei nivele cosmice: pământul, cerul și lumea subterană, iar intersecția între cele trei nivele cosmice se petrece prin columna cerului, centrul pământului, axa lumii sau termenul consacrat - axis mundi. Aceasta axă, imaginară, este transculturală, traversează
MIRCEA DORIN ISTRATE- SATULE, BURIC DE LUME , CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351348_a_352677]
-
place, cu Dumnezeu înainte!” (AO) „Nu există forță a naturii mai puternică decât IDEEA căreia i-a venit timpul” (Victor Hugo) „Numai UN DUMNEZEU ne mai poate salva ( ... ) căci, ÎN DUMNEZEUL ABSENT SUNTEM NOI, CEI CARE NE PIERDEM ... ” (Martin Heidegger- filosof ateu, din Germania) „IUBIREA ESTE SINGURUL ADEVĂR, tot restul e iluzie.” (David Icke) IDEOLOGIA DEOUMANISMULUI este un brand rumânesc original și înseamnă UMANISM ÎNDUMNEZEIT! CONCEPTUL ÎN SINE mi-a fost sugerat din Astral, periodic și succesiv, începând cu aprilie 2001
STINDARD, TEMATIC, INTRODUCTIV de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/351390_a_352719]
-
șansa doctrinei noastre, printre celelalte asemenea, să se impună prin înțelegere și convingere, nu prin dicteu imperativ! De aceea normele sale sunt îndemnuri, nu porunci! La prezentarea cărții „Deoumansimul, al patrulea val” în cadrul Academiei Dacoromâne din oct. 2011, universitarul doctor, filosof al sacrului, dacologul redutabil, hermeneutul și scriitorul australian de origine română din Sydney, Octavian Sărbătoare, consemna următoarele: „Am remarcat spiritul enciclopedic al Deoumanismului și luciditatea prezentării ideilor. Găsesc remarcabile orizontul panoramic, curajul expunerii și în special, caracterul ei vizionar! Termenul
STINDARD, TEMATIC, INTRODUCTIV de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/351390_a_352719]
-
regretul pentru atașamentul la ideile nedemocratice, antiumaniste ale fascismului european, autohton, românesc. Desigur, a fost și un adversar al totalitarismului comunist, iar față de evrei nu a avut o atitudine obtuză, la fel ca și Nietysche, idolul său, iar Șestov, un filosof de la care a învățat multe era evreu din Rusia. Spre deosebire de Mircea Eliade , Cioran s-a dezis total de legionarism., iar la ultima întâlnire cu Alexandru Mirodan, venit să-l viziteze la Paris, i-a spus cu un profund regret față de
EMIL CIORAN de BORIS MEHR în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351455_a_352784]
-
lumină care e în tine este întuneric, dar întunericul cu cât mai mult!" (Matei 6,22-23)^ La Paris , împreună cu prietenii săi inițiați ( Victor Magnien, Matila Ghyka , Mario Meunier ș.a ) Brâncuși a citit sau a comentat desigur Rosarium Philosophorum (Grădină Filosofilor) care este un tratat de alchimie din secolul al XVI-lea. ( alchimia este o formă de cunoaștere protoștiințifică, specifică etapelor din vechime ale istoriei cunoașterii umane (antichitate și evul Mediu), care avea trei obiective principale:1 ) transmutația metalelor în aur
CONSTANTIN BRANCUŞI – INIŢIAT ŞI SCULPTOR AL GÂNDULUI ŞI SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351425_a_352754]
-
fost o schimbare frumoasă a vieții tale, o lucrare a Duhului Sfânt în inima, în sufletul și în mintea ta. Ciprian Baciu: A trebuit, sigur, să trec printr-o droaie de probleme personale. Am avut prieteni care mă știau mare filosof. Umblam prin complexul studențesc purtând tricouri cu Marilyn Manson, iar acum, să decad așa într-o spiritualitate de ... ”coteț”, spus puțin mai dur ... era surprinzător pentru toți. Există și oameni care efectiv nu vor să asculte mesajul Evangheliei. Am întâlnit
IN de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351444_a_352773]
-
puterea binelui s-a refugiat acum în natura frumosului” spune Platon la sfârșitul lui fileb [7] θια. . Binele unui lucru este temeiul existenței lui, deci frumosul este cauză primă a oricui lucru. Din acest motiv το καλον este ceea ce caută filosoful pe parcursul întregii sale vieți, urcând pe o scară a frumosului la care prima treaptă este frumusețea trupului și a lumii înconjurătoare, urcând apoi la frumosul din suflet și, descoperind astfel frumusețea spirituală, înaintează spre frumusețea legilor, a învățăturii și a
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
o scară a frumosului la care prima treaptă este frumusețea trupului și a lumii înconjurătoare, urcând apoi la frumosul din suflet și, descoperind astfel frumusețea spirituală, înaintează spre frumusețea legilor, a învățăturii și a înțelepciunii. Frumosul în sine reprezintă pentru filosof binele unei vieți consacrate dreptății și înțelepciunii. Frumosul are, așadar, la Platon un conținut concomitent moral și intelectual. „Frumosul este măreția adevărului” mai spunea el. Această concepție platonică a fost general asimilată în gândirea antică greacă în care idealul de
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
o somitate, un savant în materie, cunoscător de limbă greacă și latină. Apoi, era Haralambie Rovența, profesorul de Noul Testament, care a publicat nenumărate cărți de comentarii la Noul Testament. Era un om de o bunătate sufletească și de o finețe deosebite. Filosoful Ioan G. Savin, alt om impecabil, pe care studenții îl aplaudau la curs. Mai era stâlpul Ortodoxiei, cum ziceam noi, Tudor M. Popescu, marele istoric, care era un om atât de modest ... venea și cânta la strană cu noi la
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351457_a_352786]
-
duhovnic la Mănăstirea Timișeni Șag, județul Timiș. Lucrarea sa duhovnicească în acest așezământ monahal situat la marginea Timișoarei a devenit rapid cunoscută, predicile elevate, bine documentate, din care nu lipseau citate culese din Sfinții Părinți și din operele unor mari filosofi ai lumii, și mai ales calitățile sale de duhovnic smerit la cugetare și blând sporind numărul credincioșilor, foarte mulți tineri venind aici să se îmbogățească sufletește și să primească hrană spirituală. Părintele Arhimandrit Ioan Negruțiu a ostenit zeci de ani
DESPRE PĂRINTELE ARHIMANDRIT IOAN NEGRUŢIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351492_a_352821]
-
în rândul comentatorilor săi. Karl Jaspers, în monografia dedicată lui Nietzsche, împarte evoluția cugetării lui în trei perioade: 1. perioada încrederii în cultură și genii (până la 1876) 2. perioada încrederii pozitiviste în știință (până la 1881) 3. perioada elaborării unei „noi” filosofii impregnate de viziunea profetică a filosofului (până la sfârșitul lui 1888) Dincolo de latitudinea capricioasă a paradoxurilor și aforismelor proteice, gândirea lui Nietzsche, în esența și configurația ei intimă, ascunde disponibilități aparent nebănuite de conformism, de blândă regrupare a motivațiilor în jurul unor
NIETZSCHE ÎNTRE RĂSĂRITUL ZEILOR ŞI APUSUL LOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 714 din 14 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351707_a_353036]
-
în monografia dedicată lui Nietzsche, împarte evoluția cugetării lui în trei perioade: 1. perioada încrederii în cultură și genii (până la 1876) 2. perioada încrederii pozitiviste în știință (până la 1881) 3. perioada elaborării unei „noi” filosofii impregnate de viziunea profetică a filosofului (până la sfârșitul lui 1888) Dincolo de latitudinea capricioasă a paradoxurilor și aforismelor proteice, gândirea lui Nietzsche, în esența și configurația ei intimă, ascunde disponibilități aparent nebănuite de conformism, de blândă regrupare a motivațiilor în jurul unor noi centre de autoritate după ce, cu
NIETZSCHE ÎNTRE RĂSĂRITUL ZEILOR ŞI APUSUL LOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 714 din 14 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351707_a_353036]
-
de mică, care se numește Pământ, merită poate singură, din pricina acestui caz ciudat, un interes divin, o privire dumnezeiască” (F. Nietzsche, Werke, p. 257). Această „metafizică de artist” are în centrul ei un Dumnezeu învestit cu acele trăsături pe care filosoful le rezervă zeilor „adevărați”, meniți să le ia locul celor „falși”: „un dumnezeu-artist, total lipsit de scrupule și amoral, pentru care creația sau distrugerea , binele sau răul,sunt manifestări ale capriciului și suveranității sale, care se descarcă, în crearea lumilor
NIETZSCHE ÎNTRE RĂSĂRITUL ZEILOR ŞI APUSUL LOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 714 din 14 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351707_a_353036]
-
p.36). Acest zeu evocat nu este altul decât Dionysos, zeul grec pa care în faza finală a lucrării „Ecce homo” Nietzsche îl va opune divinității creștine, căruia îi va închina stihuri: „Ditirambi către Dionysos”, și cu al cărui nume filosoful însuși își va semna scrisorile în anii de eclipsă mintală. Revolta lui contra miturilor până când a văzut o posibilă instaurare a unei mitologii noi, în care zeii nu se mai nasc pe înaltele olimpuri, ci pe postamentul propriei lui filosofii
NIETZSCHE ÎNTRE RĂSĂRITUL ZEILOR ŞI APUSUL LOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 714 din 14 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351707_a_353036]
-
se mai nasc pe înaltele olimpuri, ci pe postamentul propriei lui filosofii, împrumutând chiar aura biografiei lui spirituale. Așa cum sugerează, fără modestie, în lucrarea sa „Ecce homo”, devorat de optica megalomană a ultimilor ani ai vieții, ani cruzi de boală, filosoful dorea să se erijeze el însuși în idol, în profet, care să vestească o nouă eră a culturii umanității. Precum, mai târziu la noi, M. Beniuc ce se erija în toboșarul vremurilor noi. În „Amurgul idolilor”, scria despre sine: „Am
NIETZSCHE ÎNTRE RĂSĂRITUL ZEILOR ŞI APUSUL LOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 714 din 14 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351707_a_353036]
-
la noi, M. Beniuc ce se erija în toboșarul vremurilor noi. În „Amurgul idolilor”, scria despre sine: „Am dat umanității cea mai profundă carte pe care o are, al meu Zarathustra, și se consideră, fără nici o ezitare, ultimul discipol al filosofului Dionysos și dascălul eternei reîntoarceri.” (F. Nietzsche, Werke, Band VII, p.14) În timp ce îl demolează pe Socrate, acest despotic logician care destramă înțelepciunea instinctivă, ușe unică prin care filosofia greacă de până la Nietzsche privise lumea; paradisul fanteziei, pedepsit de biciul
NIETZSCHE ÎNTRE RĂSĂRITUL ZEILOR ŞI APUSUL LOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 714 din 14 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351707_a_353036]
-
muzica tragediei. Combătându-l pe Rousseau, Nietzsche consideră că, de la natură, omul posedă o fire demonică, predestinată pentru tragic, că el este implacabil sortit să interpreteze veșnic pe scena lumii rolul personajului tragic. Simbolul lui Prometeu, învingătorul zeilor, exprimă la filosof sensul etic al pesimismului, o justificare a eternei suferințe, o imagine a zădărniciei condiției umane, față de orice speranță sau dorință de ameliorare este fără rost și care impune întotdeauna un tragic sacrificiu. Al. Florin ȚENE Iunie, 2009 Referință Bibliografică: Nietzsche
NIETZSCHE ÎNTRE RĂSĂRITUL ZEILOR ŞI APUSUL LOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 714 din 14 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351707_a_353036]
-
de la niște iluzii fine ca păienjenișul. • Materialismul, după care nu există nimic în afară de materie și energie fizică. Lumea, după această doctrină e opera hazardului și e dominată de întâmplarea oarbă. Ceea ce este monstruos de nelogic în această doctrină, e că filosofii materialiști se străduiesc totuși să formuleze legile întâmplării oarbe și să organizeze hazardul cosmic după concepția lor mecanicistă...Întreaga istorie a omenirii e o simplă luptă pentru stomac. Determinat de această luptă, omul e un animal iresponsabil din punct de
SUCCESUL PREALEŞILOR NOŞTRI POLITICIENI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351661_a_352990]