9,041 matches
-
economia ecologică. Eforturile făcute pentru creșterea nivelului de profesionalizare a populației trebuie Însoțite de crearea cadrului pentru modernizarea piețelor muncii În vederea creșterii nivelului de ocupare a forței de muncă și asigurării sustenabilității modelelor noastre sociale. În acest fel se asigură finalitatea investițiilor făcute În educație și, totodată, se va asigura și o mai bună motivare pentru indivizi de a acumula permanent cunoaștere. Coeziunea economică, socială și teritorială joacă un rol extrem de important În asigurarea unei dezvoltări echilibrate, În construirea unui model
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
că această experiență - lumea „faptelor” pe care Rousseau voia să o înlăture - ține de regatul aparențelor false și falsificatoare. Am spune că optimismul teologico-antropologic susține optimismul politic al revoluției-restaurație și că, în același timp, își află în acesta din urmă finalitatea sa profundă. Nu putem face revoluție fără restaurație și nu putem face restaurație fără un om originar bun, un Univers bun și un Dumnezeu bun care le-a făcut pe toate astfel! d) În sfârșit, trebuie să notăm că Platon
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
cel de-al doilea, ceea ce e decisiv e acțiunea în direcția binelui. În această manieră, verticala platonică a ascensiunii sufletului e proiectată de Aristotel pe orizontala acțiunii care tinde către binele realizabil în concret. Acesta, la rândul său, devine o finalitate care presupune parcurgerea unor etape intermediare (scopuri proxime), a căror fixare și ierarhizare antrenează decizia și cunoașterea. Astfel că, în cele din urmă „cunoașterea este subsumată acțiunii; cunoașterea este și ea un gen al acțiunii” (p. 214). „Fundamentul trecerii la
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
sine înțeles pentru ce modernitatea (ca exigență procedurală) a acreditat exact acele abordări ale platonismului care asigurau decență filologică maximă, dar erau dezamăgitoare ca deschidere metafizică și hermeneutică. Lumea în care Platon vorbește despre Idei era refractară la subtilități cu finalitate socială imposibil de estimat. Cuvintele grecului sunt (și nu spunem că asta e un merit ori un defect) înfeudate regulilor versatile ale confruntării politice. Rafinamentul cultural e, în această ordine a lucrurilor, efect al unei necesități pedagogice și civice, și
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
spiritul exemplelor prezente în paragrafele anterioare, este intervenția deliberată care mijlocește folosirea biberonului de către sugar, dar și înțelegerea conținutului didactic de către școlar. Devine educație (și apoi autoeducație) orice act personal, interpersonal sau transpersonal care facilitează interacțiunea subiect-obiect în direcția unei finalități transformatoare. În această perspectivă, educația apare ca fiind liantul dintre potențialitatea de dezvoltare („propusă” de ereditatea individului) și oferta de posibilități a mediului. Ea face medierea între ceea ce s-ar putea (ereditatea) sub aspectul conținutului, momentului, nivelului, intensității, duratei, formei
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
o comunicare cu dominantă verbală, cum este și cea didactică, CPV și CNV nu se adaugă verbalului, ci formează un întreg bine structurat, complex și convergent. 2.2. Comunicarea accidentală, subiectivă și instrumentaltc "2.2. Comunicarea accidental\, subiectiv\ [i instrumental\" Finalitatea actului comunicativ, conștientizată sau nu de „actorii” relației, a permis delimitarea altor trei tipuri de comunicare: cea accidentală, cea subiectivă și cea instrumentală (Zajonc, R., 1972). Comunicarea accidentală se caracterizează prin transmiterea întâmplătoare de informații care nu sunt vizate expres
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și prezența celorlalte două. Dacă, prin esența ei, orice comunicare didactică este și instrumentală, reciproca nu mai este valabilă. La fel, dacă o comunicare didactică poate fi, într-o anumită măsură accidentală și subiectivă, acestea din urmă nu sunt, prin finalitatea și procesualitatea lor, și didactice. 2.3. Implicații psihopedagogicetc "2.3. Implicații psihopedagogice" Analiza formelor comunicării (2.1; 2.2) ne permite acum evidențierea unor aspecte demne de luat în seamă într-o conduită didactică eficientă: a. Randamentul comunicării didactice
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
comunicarea didactică înglobează fenomenul de retroacțiune. Ca acțiuni recurente, propagate în sens invers Ă de la efecte la cauze, de la rezultate spre obiectivele inițiale Ă, retroacțiunile sunt principalele modalități care permit adaptarea interlocutorilor unul față de altul, la situație și, esențial, la finalitatea urmărită. Acționând în orice structură sistemică Ă și comunicarea prezintă această caracteristică Ă, principiul retroacțiunii are ca menire echilibrarea și eficientizarea structurilor, dimensiunea sa adaptativă fiind evidentă. Dintre formele de retroacțiuni prezente și în comunicarea de tip didactic, rețin atenția
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
prezente și în comunicarea de tip didactic, rețin atenția două: feed-back-ul și feed-forward-ul. 4.1. Delimitări conceptualetc "4.1. Delimit\ri conceptuale" Într-o accepțiune foarte largă, prin feed-back (fb), ca formă de conexiune inversă, se înțelege modalitatea prin care finalitatea redevine cauzalitate. Modalitate prin care anticiparea finalității redevine cauzalitate este o retroacțiune de tip feed-forward. Dacă (fb) intră în funcție după atingerea finalității, prin reinvestirea efectelor în cauze, feed-forward-ul acționează preventiv, controlând secvențial avansarea către finalitatea urmărită. „Mecanismul feed-forward exprimă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
rețin atenția două: feed-back-ul și feed-forward-ul. 4.1. Delimitări conceptualetc "4.1. Delimit\ri conceptuale" Într-o accepțiune foarte largă, prin feed-back (fb), ca formă de conexiune inversă, se înțelege modalitatea prin care finalitatea redevine cauzalitate. Modalitate prin care anticiparea finalității redevine cauzalitate este o retroacțiune de tip feed-forward. Dacă (fb) intră în funcție după atingerea finalității, prin reinvestirea efectelor în cauze, feed-forward-ul acționează preventiv, controlând secvențial avansarea către finalitatea urmărită. „Mecanismul feed-forward exprimă virtuți contextuale, creează variante multiple, faze intermediare
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
o accepțiune foarte largă, prin feed-back (fb), ca formă de conexiune inversă, se înțelege modalitatea prin care finalitatea redevine cauzalitate. Modalitate prin care anticiparea finalității redevine cauzalitate este o retroacțiune de tip feed-forward. Dacă (fb) intră în funcție după atingerea finalității, prin reinvestirea efectelor în cauze, feed-forward-ul acționează preventiv, controlând secvențial avansarea către finalitatea urmărită. „Mecanismul feed-forward exprimă virtuți contextuale, creează variante multiple, faze intermediare” (Bîrliba, C., 1987, p. 58). Apelul la acest mecanism de reglare permite adaptarea din mers a
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
înțelege modalitatea prin care finalitatea redevine cauzalitate. Modalitate prin care anticiparea finalității redevine cauzalitate este o retroacțiune de tip feed-forward. Dacă (fb) intră în funcție după atingerea finalității, prin reinvestirea efectelor în cauze, feed-forward-ul acționează preventiv, controlând secvențial avansarea către finalitatea urmărită. „Mecanismul feed-forward exprimă virtuți contextuale, creează variante multiple, faze intermediare” (Bîrliba, C., 1987, p. 58). Apelul la acest mecanism de reglare permite adaptarea din mers a procesului în curs Ă comunicare sau învățare Ă pe baza sesizării anticipate a
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
intermediare” (Bîrliba, C., 1987, p. 58). Apelul la acest mecanism de reglare permite adaptarea din mers a procesului în curs Ă comunicare sau învățare Ă pe baza sesizării anticipate a posibilităților care apar și care prefigurează atingerea sau nu a finalității scontate. În postură de profesor, atent la evoluția fiecărui elev, te poți ocupa special de un copil după ce a luat o notă nesatisfăcătoare (feed-back) sau preventiv, anticipând o evoluție spre o notă nesatisfăcătoare (feed-forward). În teoria comunicării și cea psihopedagogică
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
doctrina propusă de Sfântul Augustin în Cetatea lui Dumnezeu. Ațintindu-ne privirile spre viitor, „creștinătatea (...) a jucat un rol primordial în revelarea puterii noastre de creație” (p. 55). Această concepție exprimă diferența semnificativă între mentalitatea occidentală și cea răsăriteană cu privire la finalitatea creativității și la rolul participanților ei în proces. Pentru hinduși (1500-900 î.Hr.), Confucius (cca 551-479 î.Hr.), taoiști și budiști, creația a reprezentat, în cel mai bun caz, un gen de descoperire sau imitație. Primii taoiști și budiști au pus accent
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
îmbogățind personalitatea, dar și pentru a se consacra problemelor publice. Dimpotrivă, individul mediu, care trebuie să muncească pentru a trăi, este îndrumat către specializare. Idealul cultural democratic este orientat către activitatea profesională. Cultura se dobândește prin activități a căror ultimă finalitate este de ordin practic. Din această nouă perspectivă, „cultura politică se dobândește mai degrabă prin participarea la ctivitățile concrete ale grupărilor politice decât prin familiarizarea cu doctrinele (ibidem, pp. 230-235). Există și un ideal de „perfecționare” democratică, ce vizează depășirea
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
acest individ, „sursa determinării este «interioară», în sensul că ea este inculcată de timpuriu de cei mai în vârstă și este orientată spre scopuri generale și totuși inevitabile” (ibidem, p. 37). Societatea în care trăiește prezintă „un larg sortiment de finalități”, dar, odată orientat către anumite finalități și spre anumite mijloace de a le realiza, individul nu mai revine deloc asupra acestei orientări. El dă impresia că este condus de o busolă internă. Pe măsură ce controlul social exercitat de grupul primar este
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
în sensul că ea este inculcată de timpuriu de cei mai în vârstă și este orientată spre scopuri generale și totuși inevitabile” (ibidem, p. 37). Societatea în care trăiește prezintă „un larg sortiment de finalități”, dar, odată orientat către anumite finalități și spre anumite mijloace de a le realiza, individul nu mai revine deloc asupra acestei orientări. El dă impresia că este condus de o busolă internă. Pe măsură ce controlul social exercitat de grupul primar este tot mai relaxat, se elaborează, efectiv
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
o depășească și nu contribuie deloc la clarificarea chestiunilor teoretice și metodologice care apar. Diversele încercări de a schița o tipologie și lucrările empirice referitoare la obiecte scrupulos delimitate vizează risipirea impresiei de complexitate de nedepășit lăsată de teoriile cu finalitate generală. Elita: un obiect socialmente preconstruit După cum notează Lewandowski (1974), este adevărat că „diversitatea fenomenală” a elitelor pare să se impună oricărui observator. Pentru acest autor, principiul complementarității funcțiilor oricărei societăți nu este totuși suficient pentru a ne face să
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
al lui Parson (1976). Pe baza celor patru funcții din schema AGIL, a fost elaborată o tipologie a instituțiilor și organizațiilor locale. Funcția de adaptare A (sau subsistemul economic) este concretizată aici de întreprinderi și bănci; funcția de elaborare a finalităților G (sau subsistemul politic) de instituțiile municipale și de justiția locală; funcția de integrare I (sau subsistemul social strictosensu) de partide, sindicate și de sectorul asociativ; funcția de menținere a sistemului de valori L (sau subsistemul cultural) de Biserici, de
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
-lea, ea se distanțează de ideea de progres moștenită din filosofia Luminilor și se apropie din nou de o concepție ciclică asupra istoriei care pune în evidență niște contraste ale vieții în societate. Pentru clasicii teoriei elitelor, nu există o finalitate a istoriei din care să apară o lume egalitară și o omenire eliberată de adversitățile trecutului. Aceleași cauze structurale produc aceleași efecte psihologice. Complexitatea socială legată de modernitate aduce cu sine o diferențiere a pozițiilor și a funcțiilor ce provoacă
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
dezvoltă un sentiment al răspunderii față de valorile umanității. * „Lucrurile valorează atît cît le facem să valoreze.” (J. Molière) Lucrurile nu au, se știe, o valoare În sine. Pasiunile omenești sînt cele care le valorifică și care le dau o anumită finalitate: „Tot ce există frumos pe pămînt e de la soare; tot ce există bun pe pămînt e da la om” (M. Ralea). * „În moralitate trebuie s-o ducem așa de departe, ca ea să nu mai fie nici un merit.” (Lucian Blaga
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
logică a mântuirii. Trupul n-are nimic de-a face cu lumea de după moarte, lumea lui este în mod esențial aici pe pământ. Cerul? O ficțiune. Realitatea? Moartea, viața, sfârșitul, entropia și trupul de care dispunem. Nimic altceva. Plăcerea, iată finalitatea oricărei existențe. Montaigne propune s-o căutăm în lumea copilăriei sale - acea lume în care se vorbea latinește. Anii tinereții la castel s-au dus? Nu contează: a rămas „librăria”, camera în care dictează și vorbește, cameră transformată în pântece
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
aseamănă? Le putem clasa? Putem face distincții între ele? După ce criterii? Luate în sine, sunt bune sau rele? Sau se situează dincolo de bine și de rău? Trebuie să le judecăm în funcție de ceva? Dacă da, în funcție de ce anume? Care le sunt finalitățile? Cum să răspundem dorințelor? Oare toți merită o satisfacție? Doar o taxinomie face posibilă o pragmatică a plăcerilor. Momentul este considerat în istoria filosofiei drept unul dintre cele mai celebre, și chiar începând cu cvadruplul remediu. Dovadă, evident, faptul că
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
de aceste obiecte inutile și găunoase alienează, îngrădește spiritul, stă în calea libertății, a autonomiei și a seninătății. Odată această taxinomie stabilită, putem efectua un calcul, pentru că plăcerea rezidă doar în satisfacerea dorințelor naturale și necesare. Fericirea, binele suveran, bucuria, finalitatea hedonistă presupun absența tulburărilor, pacea, liniștea sufletească, sănătatea trupească, armonia păstrată sau redobândită. A cunoaște logica dorințelor cu care avem de-a face, a le recunoaște în diversitatea lor confuză și amestecată, a ști cum să le răspundem, a le
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
în satisfacerea lor... Cercul campanian îndulcește rigoarea și auteritatea Magistrului. Devenind roman, epicurismul nu trădează spiritul filosofiei, ceea ce este important. Ce putem spune despre acest spirit? O plăcere nu este nici bună, nici rea în sine, ci numai relativ la o finalitate: edificarea autonomiei individuale și producerea ataraxiei. Dacă satisfacerea unei dorințe, oricare ar fi ea - naturală sau nu, necesară sau nu -, nu duce la o alienare, atunci ea e legitimă. Este cazul sexualității, pe care Lucrețiu n-o condamnă în sine
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]