3,215 matches
-
rictus, zâmbetul afabil al străbunicului dintre perne, un zâmbet vag și pierdut, și-odată cu el i-a venit în minte și un nume, numele complet uitat al străbunicului. Nu-și putea da seama dacă era vorba de numele său de flăcău, cu care era recunoscut la hore, de cel de bărbat însurat sau era chiar Okurina, numele lui din clipa morții. I-a venit apoi deodată ideea că, pe vremea aceea, nu se gândise niciodată că, probabil, și străbunicul avea dureri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
motiv pentru care lupii tineri l-ar fi vrut alungat din haită pe Lupino. Preafrumoasa Hana, lupoaica cu blană lungă și moale, cu ochi limpezi și răscolitori și mișcări unduioase și precise, de felină parcă, pusese stăpînire pe inimile tuturor flăcăilor din haită. Periculos exemplar: frumoasă de i se dusese vestea în toată pădurea, cuminte de nici nu știuseră părinții că au copil, agilă și pricepută ca nimeni alta la vînătoare, Hana avea un singur defect: acela că părea să nu
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
Tristețea își pune amprenta pe ochi, Pe zâmbet, odată deschis, Pe patul de scânduri sleită visezi Realul pierdut pentru vis. Visează căsuța-așezată-ntre tei, Cu flori de mușcată n ferești, Măicuța în poart’așteptând pe poștaș S aducă scrisoare cu vești, Flăcăii la horă, tractoare pe câmp, Ce ară pământul mănos, Pe țața Florica și badea Cârțan, Ce-a mers la Viena pe jos. Pădurea bătrână, cu frunze căzând, Izvorul ce-l bei din căuș, Copiii, la școală, voioși se-ntrec Și
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
Coriolan, cu o grație egalată doar de drăgălășenia cu care spunea baszd meg chiar și atunci când frumoasa ei limbă maternă Îi punea la dispoziție cuvinte mult mai potrivite pentru a-și exprima admirația, bucuria, tristețea, mânia, Îngrijorarea, ca acum când flăcăul cu cufăr de lemn Îi Întindea a nu știu câta oară bani pentru Încă o porție de vată. Ioi, tè, baszd meg, să nu dai În diabet, zise ea râzând În timp ce cu o mână Întindea marfa, iar cu cealaltă lua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
meseleu, grumaz, mândule, vrâste, băbăludă, tiglăzău. Odată cu rostirea acestor cuvinte Însă i se Întâmpla să se gândească tot mai des la biserica din Grui și la lumea din preajma ei: Înaltă și albă, Îmbătrânea lângă morminte cu cruci văruite; sub pruni, flăcăi stătuți gâfâiau peste fete cuminți cu poalele albe date peste cap. El mușca dintr-un măr În fereastra clopotniței și se minuna de limpezimea cerului. Pe dealuri, grâul era bun de secerat. În altar, preotul Petrindean se pregătea de vecernie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
oră. Am văzut niște mateloți ceva mai încolo. Crezi că asta-i ceea ce se cheamă „atac amfibiu“? — Nu știu ce-i, dar eu mă duc înapoi. Să știi că nu ești singuru’ care-a spălat putina. Tocma’ trecu pe-aci un alt flăcău zdravăn. Fugea de rupea pământul. Babacul începea să semene cu o versiune mai șmecheră a lui taică-meu. — Sunt niște pachucos cărora trebuie să li se bage mințile-n cap. Crezi că-i atât de simplu, băiețaș? — O să am eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
speluncile de-aici, nu-i așa? — Nu neapărat. Am împuns-o tare cu degetul în umărul învelit în mătase verde. — Ești lesbi? Madeleine reveni la accentul graseiat al tatălui ei. — Hai să zicem că o iau de unde mi se oferă, flăcăule. Am zâmbit, apoi am mângâiat locul unde o înghiontisem puțin mai devreme. Vrei să zici că singura ta legătură cu Linda Martin și Betty Short sunt câteva conversații fără importanță de acum două luni. Așa-i? — Da. Exact asta-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
legătură cu Linda Martin și Betty Short sunt câteva conversații fără importanță de acum două luni. Așa-i? — Da. Exact asta-ți spun. — Atunci de ce-ai șters-o așa repede ieriseară? Madeleine își roti ochii-n cap și graseie: — Flăcău! — Lasă teatrul și spune-mi adevărul. Fata de bani gata izbucni: — Domnule, tatăl meu este Emmett Sprague. Acel Emmett Sprague care a construit jumătate de Hollywood și Long Beach și ce n-a construit, a cumpărat. Nu-i place publicitatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
pe ea erau deja aranjate cinci farfurii. Lângă ușă era un cărucior de servit, dinspre care venea un miros inconfundabil de carne de vită cu varză. Bătrânul Sprague spuse: — Masa îmbelșugată naște oameni viguroși, iar mesele rafinate - degenerați. Servește-te, flăcău! În serile de duminică menajera se duce la ședințele ei voodoo, așa că nu-i nimeni aici în afară de noi, albii. Am pus mâna pe o farfurie și am umplut-o din belșug cu mâncare. Martha turnă vinul, iar Madeleine se servi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
negru, pentru ca animalul să fie bun și gustos. Apropo de frații noștri colorați, cum te-ai simțit când i-ai împușcat pe cioroii ăia doi, Bucky? — Fă-i pe plac, îmi șopti Madeleine. Emmett îi prinse șoapta și chicoti: Da, flăcăule, fă-mi pe plac. De fapt ar trebui să le faci pe plac tuturor bogătașilor care se apropie de vârsta de șaizeci de ani. Ar putea da senilitatea-n ei și poate te confundă cu moștenitorii lor. Am izbucnit în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
izbucnit în râs și mi-am dezvelit incisivii. Martha se întinse după creion, dând să-i imortalizeze. — N-am avut timp să mă gândesc prea mult. Ori ei, ori noi. Cam la atât s-a redus tot. — Dar partenerul tău? Flăcăul acela blond cu care ai boxat anul trecut? — Lee a fost ceva mai afectat decât mine. — Blonzii sunt mai sensibili, replică Emmett. Fiind eu însumi blond, știu cum este. Slavă Domnului că avem două brunețele în familie, ca să ne menținem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
ați făcut să râd pentru prima oară săptămâna asta. Ramona îmi aruncă o privire dezgustată. Martha se concentră asupra desenului ei. Madeleine mă pipăia cu piciorul pe sub masă, iar Emmett închină paharul în cinstea mea. — Ai avut o săptămână grea, flăcău? — Cum nu se poate mai grea. Am fost transferat la Omucideri, la cazul Dalia Neagră. Zilele libere mi-au fost anulate, partenerul meu este obsedat de caz și nebunii au început să ne asalteze din toate părțile. Două sute de polițiști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
libere mi-au fost anulate, partenerul meu este obsedat de caz și nebunii au început să ne asalteze din toate părțile. Două sute de polițiști lucrează la un singur caz. E absurd. E tragic, ăsta-i adevărul. Care-i părerea ta, flăcăule? Cine, pentru numele lui Dumnezeu, i-a putut face așa ceva unei ființe omenești? Atunci mi-am dat seama că familia habar n-are de legătura pasageră a lui Madeleine cu Betty Short și m-am hotărât să nu mai insist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
formidabil. Hitler a exagerat un pic, dar ascultă-mă pe mine: într-o bună zi o să ne pară rău că nu ne-am unit forțele cu ei, ca să luptăm împotriva bolșevicilor. Din ce parte a Germaniei se trag ai tăi, flăcăule? — Din Munich. — Aaa, München. Mă mir c-au plecat. Dacă aș fi crescut în Edinburgh sau în alt loc civilizat, încă aș mai purta kilt. Dar eu mă trag din nenorocitul de Aberdeen, așa că am venit în America imediat după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
alt loc civilizat, încă aș mai purta kilt. Dar eu mă trag din nenorocitul de Aberdeen, așa că am venit în America imediat după Primul Război Mondial. Am ucis o mulțime de compatrioți de treabă de-ai tăi în timpul războiului ăluia, flăcău! Dar și ei încercau să mă omoare, așa că n-am remușcări. L-ai văzut pe Balto în hol? Am dat din cap a încuviințare. Madeleine gemu. Ramona Sprague tresări și își înfipse furculița într-un cartof. Emmett continuă: — Vechiul meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
ca să-mpiedic treaba asta, iar dacă se va întâmpla, nu apela la mine, pentru că deja am făcut tot ce puteam să fac. Îndepărtându-se de mine, Madeleine spuse: — O să rezolv situația. — Vrei să spui că o s-o rezolve tati? — Bucky, flăcăule, vrei să spui că ești gelos pe un bărbat de două ori mai bătrân și care-i pe jumătate cât tine? Mi-am amintit de Dalia Neagră și de faptul că moartea ei m-a scos de pe prima pagină a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
Nu te-am auzit niciodată spunând altceva decât că-i îngrozitoare și provincială. — Crezi c-o să-ți fie dor de iubițelul tău dințos? Aaaa, presupun că da! Ei bine, dă-mi voie să te liniștesc. O să vezi în Aberdeen niște flăcăi sănătoși pe lângă care el nu-i decât o rușine de bărbat. Tineri mai puțin curioși, care-și văd de treaba lor. N-o să duci tu lipsă de masculi feroce, te asigur. Bleichert ne-a fost de folos acum mult timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
începu el. Eu nu voiam și mă săturasem să mă tot bată la cap cu chestia asta. Într-o noapte m-am îmbătat și mi-a trecut prin cap ceva. „Mamă, vrei un copil? Las’ că-ți torn eu un flăcău exact ca mine“. I-am tras-o fără prezervativ, m-am trezit din beție și nu m-am mai gândit la chestia asta. Eu nu știam, dar între timp ea se combinase cu Georgie, numai ca să facă plodul ăla după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
palma și nu mai vru să se gândească la nimic. Dar simți că-i atinge cineva umărul. Ridică ochii și văzu lângă el pe alt sutaș, tovarăș de pază, însă mai vârstnic. Îl bătea pe umăr: - Ai să te obișnuiești, flăcăule, și cu asta. Ești încă nou aici. Și soldatul era nou. Iahuben îl privi cu uimire: - Cum, se mai... vrei să spui că se mai... Celălalt îl mai bătu o dată pe umăr și-i spuse, întorcînd fața în altă parte
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
gândesc că nu totdeauna se nasc legende. De pildă, o legendă a automobilului nu s-a născut. - Sau mai corect spus a durat foarte puțin: o clipă, datorită dezvoltării și răspândirii rapide a tehnicii timpurilor moderne. Fiindcă, după câțiva ani, flăcăul cu sapa care se crucea văzând căruța diavolului a putut să se facă șofer. - Atunci de ce a rămas legenda centaurului? Oare calul s-a răspândit așa de încet? - Da, firește. Calul era scump. Târziu după hicsoși, în Egipt un cal
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
și din Scoția, Irlanda și America, și mergând Întotdeauna În același vagon de tren, nu cu bilete separate, la clasa Întâi și a treia, ca mulți stăpâni și slujitorii lor. De aceea, timp de două săptămâni, În vreme ce tot mai mulți flăcăi din Rye luau trenul spre Hastings pentru a se Înrola În Batalionul 55 al Gărzii Regale din Sussex, Burgess continuă să sufere trist În tăcere, văzându-și de Îndatoriri la Lamb House, până nu mai putu să rabde și Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Pe mine mă cheamă În realitate Mackenzie, ca pe tatăl meu. A renunțat la el când a urcat pe scenă, pentru că rudele din Scoția aveau o părere proastă despre această meserie, iar eu i-am urmat exemplul. În mod obișnuit, flăcăului aici de față i se spune Monty. — Înțeleg... Și ce-ar trebui să scriu În acest frumos volum, Monty? — Numele dumneavoastră, dacă nu vă supărați, domnule. În dreptul zilei de naștere. — Adică cincisprezece aprilie, spuse Henry răsfoind caietul, care arăta ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
nici pe departe la fel de Înaltă ca Point Hill de-acasă. Aveam ordin să curățăm tranșeele de la poalele ei de nemți și să ocupăm punctul cel mai Înalt. Era prima acțiune serioasă pe care o organiza Batalionul V. Pentru mulți dintre flăcăi, prima și ultima. Atunci nu știam, dar până În momentul ăla o duseserăm bine, doar marșuri lungi și câteva salve de artilerie și focuri de pușcă. Ne ținuseră mai mult de rezervă, În timp ce luptele le dădea Batalionul II - ei erau din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
pic mai târziu a venit ordinul de retragere de la cartierul general al batalionului, dar ar fi fost prea târziu dacă am fi apucat să ieșim la luptă. Ceilalți trei ofițeri din Compania C au fost omorâți și o mulțime de flăcăi și camarazi de-ai mei. Și nu era mai mult de șapte dimineața... Îmi amintesc că m-am uitat la ceas și m-am gândit că, dacă eram acasă, abia acum mă dădeam jos din pat, mă spălam și mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
se Însoare cu ele, pe urmă au făcut o liotă Întreagă de copii pe care n-au avut cu ce să-i hrănească... M-am gândit că mi-e mai bine singur. După aia, În armată, a fost la fel. Flăcăii care aveau neveste și drăguțe erau de două ori mai nefericiți decât cei singuri - le era dor de ele, se-ntrebau dacă or să le mai vadă vreodată... sau cu ce se ocupă ele acasă. M-am bucurat că sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]