8,923 matches
-
potasemiei și a volumului circulator. Bolnavii cu angină instabilă pot fi stabilizați cu tratatment medical energic (administrarea intravenoasă continuă de nitroglicerină). Pregătirea respiratorie impune cu desăvârșire oprirea fumatului și fizioterapie respiratorie. Prevenirea infecțiilor se poate realiza prin: - asanarea preoperatorie a focarelor de infecție (dentare, digestive, ginecologice, urologice, renale etc.) - măsuri severe de asepsie și antisepsie pentru intervențiile de anestezie, monitorizare și operație, - antibioterapie profilactică perioperatorie în scopul realizării unei concentrații serice adecvate în timpul manevrelor chirurgicale. Având în vedere caracterul hiperreactiv al
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
în IMA cu supradenivelare de ST sunt: a. dispnee - în infarctele complicate; uneori polipnee la debutul infarctului necomplicat; b. palpitații - tahiaritmii sau bradiaritmii de etiologie hiperreactivă sau ischemică (mai frecvent); c. sincope (vagale, BAV complet, criză Adams-Stokes), semne neurologice de focar; d. fatigabilitate cu sau fără durere, astenie fizică accentuată, febră moderată în primele 2-5 zile de la debut [10]. EXAMEN OBIECTIV Particularitatea examenului obiectiv în infarctul miocardic acut o constituie „sărăcia” și nespecificitatea semnelor obiective; acestea apar în special la infarctele
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
2. aparat digestiv: de regulă normal, rar meteorism abdominal, durere epigastrică, ficat de stază (IMA de VD sau insuficiență cardiacă globală rapid apărută după debutul IM); 3. aparat urogenital: oligoanurie în caz de șoc cardiogen; 4. SNC: sincopă, semne de focar (prin embolie secundară unei tromboze intracardiace, infarct cerebral, hipotensiune prelungită, hemoragie cerebro-meningiene iatrogene în caz de utilizare de fibrinolotice și anticoagulante). EXAMINĂRI PARACLINICE ȘI DE LABORATOR În diagnosticul de IMA cu supradenivelare de segment ST alături de aspectul clinic și modificările
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
la vârf. 3. Percuția cordului - matitatea se mărește la stânga, la dreapta, în sus (numai în jos nu) prin hipertrofia - dilatația AS-VD-AD. 4. Auscultația - zgomot I accentuat la vârf, datorită fibrozării, îngroșării valvelor mitrale și a cordajelor; - zgomot II accentuat la focarul pulmonarei, uneori dedublat, datorită hipertensiunii pulmonare; - clacment de deschidere al mitralei - un zgomot scurt, sec care se aude după zgomotul II și se datorește deschiderii zgomotoase a valvei mitrale sclerozate - „oblon bătut de vânt”; - uruitura diastolică - se aude mai bine
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
freamăt sistolic. 3. Percuția - matitatea cardiacă poate fi mărită în toate direcțiile, și în jos (spre deosebire de stenoza mitrală) datorită și HVS. 4. Auscultația - zgomotul I normal sau diminuat la vârf; - zgomotul II poate fi normal sau accentuat sau dedublat la focarul pulmonarei datorită hipertensiunii pulmonare; - suflu sistolic apexian - caractere: -holosistolic; -maxim auscultatoric la apex; -iradiază spre axilă; -timbru aspru - „în țâșnitură de vapori”; -se accentuează în decubit lateral stâng/ dorsal, expir. Uneori suflul sistolic din insuficiența mitrală poate avea și alte
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
periferică bruscă, insuficiență ventriculară stângă tranzitorie; - amețeli la efort/anumite mișcări; - moarte subită [10, 20]. EXAMEN OBIECTIV 1. Inspecție - șocul apexian liftant, deplasat la stânga și în jos (HVS). 2. Palpare - confirmă poziția șocului apexian; - suflu sistolic palpabil - freamăt sistolic la focarul aortic. 3. Percuție - matitatea cardiacă mărită la stânga și în jos (prin HVS). 4. Auscultația - clic sistolic de ejecție: - tonalitate înaltă; - se auscultă în spațiul intercostal II-III marginea stângă a sternului și nu se modifică cu respirația. - suflul caracteristic: - suflu sistolic
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
matitatea cardiacă mărită la stânga și în jos (prin HVS). 4. Auscultația - clic sistolic de ejecție: - tonalitate înaltă; - se auscultă în spațiul intercostal II-III marginea stângă a sternului și nu se modifică cu respirația. - suflul caracteristic: - suflu sistolic de ejecție; - la focarul aortei și în punctul Erb; - caracter dur, răzător; - iradiere spre carotida dreaptă. - zgomotul II la focarul aortic poate fi normal sau diminuat; - zgomotul II poate fi dedublat - se închide întâi valva pulmonară apoi cea aortică, prin prelungirea sistolei; - în caz
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
înaltă; - se auscultă în spațiul intercostal II-III marginea stângă a sternului și nu se modifică cu respirația. - suflul caracteristic: - suflu sistolic de ejecție; - la focarul aortei și în punctul Erb; - caracter dur, răzător; - iradiere spre carotida dreaptă. - zgomotul II la focarul aortic poate fi normal sau diminuat; - zgomotul II poate fi dedublat - se închide întâi valva pulmonară apoi cea aortică, prin prelungirea sistolei; - în caz de insuficiență ventriculară stângă se aude ritm de galop - zgomot III, IV la vârf (protodiastolic, presistolic
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
palpare - se confirmă poziția șocului apexian deplasat prin mărirea VS; - puls „celer et altus”, săltăreț (Corrigan). 3. percuție - matitatea cardiacă mărită spre stânga și jos; - TA diastolică se apropie de 0; TA divergentă. 4. auscultație - suflu protodiastolic de regurgitație; - sediul - focarul aortic, focarul Erb (sp. ic. III stg.); - începe imediat după componenta aortică a zgomotului II; - caracter fin, dulce, aspirativ, descrescendo; - se aude mai bine în poziție șezândă cu trunchiul aplecat înainte, cu brațele deasupra capului, în apnee după o expirație
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
confirmă poziția șocului apexian deplasat prin mărirea VS; - puls „celer et altus”, săltăreț (Corrigan). 3. percuție - matitatea cardiacă mărită spre stânga și jos; - TA diastolică se apropie de 0; TA divergentă. 4. auscultație - suflu protodiastolic de regurgitație; - sediul - focarul aortic, focarul Erb (sp. ic. III stg.); - începe imediat după componenta aortică a zgomotului II; - caracter fin, dulce, aspirativ, descrescendo; - se aude mai bine în poziție șezândă cu trunchiul aplecat înainte, cu brațele deasupra capului, în apnee după o expirație forțată; - iradierea
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
cianoză periodică / „icter galben - albăstrui” (verde-oliv); - Jugulare turgescente; - Vene dilatate pe extremități; - Ficat mărit, sensibil la palpare; - Edeme periferice, meteorism, ascită (hipertensiune portală) în formele severe. Auscultație - Zgomot I întărit, clacment de deschidere a tricuspidei, uruitură diastolică, suflu presistolic la focarul tricuspidei (la baza apendicelui xifoid) care se accentuează în inspir (semnul Rivero - Carvalho) semne stetacustice asemănătoare stenozei mitrale, dar mai estompate. EXAMINĂRI PARACLINICE - ECG: hipertrofie atrială dreaptă - unde P ample în DII; - Examen radiologic: -în incidență laterală stângă: AD umple
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
periferice, ascită în forme severe; - Subicter/icter; - Cianoză periferică uneori; - Cardiac: -pulsații vizibile parasternal în sp. ic. III-IV; -matitate precordială mărită - HVD. - Abdomen mărit de volum - hepatomegalie precoce, foarte pronunțată, uniformă, regulată, cu pulsatilitate sistolică - Auscultație - la baza apendicelui xifoid - focarul tricuspidei: - Zgomot I șters; - Suflu holosistolic de intensitate medie, care se accentuează în inspir (semn Rivero-Carvalho); - Zgomot II întărit prin componenta pulmonară; - Suflu diastolic - apare în formele cu regurgitare importantă, datorită debitului crescut (stenoză tricuspidiană relativă); - Zgomot III întotdeauna prezent
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
nivelul valvulei sigmoide, infundibular (stenoză membranoasă/ musculară) sau supravalvular [20]. SIMPTOMATOLOGIE - Dispnee, palpitații; - Semne ale insuficienței cardiace drepte (cianoza nu apare în stenoza pulmonară izolată, fără șunt). Diagnosticul se bazează pe prezența suflului sistolic de ejecție aspru, rugos, intens, la focarul pulmonarei (sp. II-III ic. stâng), însoțit de freamăt cu iradiere spre clavicula stângă [10]. EXAMINĂRI PARACLINICE - ECG și examen radiologic - hipertrofie VD, bombarea arcului arterei pulmonare, transparență pulmonară crescută prin irigație pulmonară scăzută; - Ecocardiografie: eco-Doppler - jet turbulent cu viteză crescută
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
sânge din artera pulmonară în VD [10]. SIMPTOMATOLOGIE Bolnavii cu insuficiență pulmonară izolată pot fi asimptomatici mulți ani. Tabloul clinic este cel al bolii de bază [10]. - Semne și simptome de HTP (hipertensiune pulmonară) și HVD; - Auscultația: - suflu protodiastolic la focarul pulmonarei (sp. ic. II-III parasternal stâng), se accentuează în inspir, uneori cu tonalitate aspră; - în insuficiența pulmonară + stenoza mitrală - suflu Graham-Steel; - zgomot III prezent în majoritatea cazurilor; - eventual clic sistolic de deschidere a pulmonarei, urmat de suflu sistolic de ejecție
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
etiologia pericarditei. Semne obiective: - Frecătura pericardică: este elementul esențial pentru diagnosticul de pericardită uscată. Reprezintă expresia auscultatorică a modificărilor anatomice (îngroșarea seroaselor, depunere de fibrină, false membrane). Este un zgomot superficial și aspru, se aude mai bine mezocardiac sau la focarul tricuspidian, se aude și în sistolă și în diastolă. Are caracter fugar, trecător, variază de la o oră la alta și în funcție de poziția bolnavului. Investigații paraclinice [10] Electrocardiograma Modificările electrocardiografice care apar frecvent în pericardite sunt modificările de fază terminală și
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
0,09-0,10 secunde după zgomotul II. Corespunde umplerii ventriculare rapide și este cu atât mai precoce, cu cât constricția este mai strânsă. Se aude mai bine xifoidian. Uneori se poate auzi și vibranța pericardică mezosistolică (suflu de ejecție în focarul aortic sau pulmonar). Semne extracardiace: ficat mare, sensibil, de consistență fermă. La compresiune se constată reflux hepato-jugular; turgescența venelor jugulare, care denotă o presiune venoasă periferică și centrală crescută, ascită precoce, abundentă și recidivantă. Frecvent se realizează o circulație colaterală
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
sau mai puțin. CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL ENDOCARDITEI INFECȚIOASE [10, 20] Criterii majore Hemocultură pozitivă: - microorganisme tipice pentru endocardita infecțioasă din două hemoculturi separate: -streptococi viridans, streptococul bovis, grupul HACEK, sau -stafilococ auriu dobândit în comunitate sau enterococi, în absența unui focar primar sau - hemoculturi pozitive persistente, cu microorganisme obișnuite pentru endocardita infecțioasă din: -hemoculturi luate la distanță de 12 ore, sau -toate cele trei hemoculturi sau patru sau mai multe hemoculturi separate, cu prima și ultima recoltare la cel puțin o
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
frecvent întâlnit la cei expuși trepidațiilor, traumatismelor repetate ale mâinilor, la pianiști, dactilografe, alte meserii („boala ciocanului pneumatic”). - Locul de naștere și domiciliului bolnavului nu au o importanță deosebită în ceea ce privește etiologia sindroamelor arteriale, decât în măsura existenței dovedite a unor focare endemice infecțioase, modificări ale solului, aeromicroflorei [10]. Antecedente personale Antecedentele personale implicate în etiologia sindroamelor arteriale sunt: a. infecțiile vasculotrope: RAA, scarlatina, infecțiile de focar, toxoplasmoza etc.; b. HTA, diabetul zaharat, obezitatea etc.; c. colagenoze: dermatomiozita, sclerodermia, LES, poliartrita reumatoidă
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
au o importanță deosebită în ceea ce privește etiologia sindroamelor arteriale, decât în măsura existenței dovedite a unor focare endemice infecțioase, modificări ale solului, aeromicroflorei [10]. Antecedente personale Antecedentele personale implicate în etiologia sindroamelor arteriale sunt: a. infecțiile vasculotrope: RAA, scarlatina, infecțiile de focar, toxoplasmoza etc.; b. HTA, diabetul zaharat, obezitatea etc.; c. colagenoze: dermatomiozita, sclerodermia, LES, poliartrita reumatoidă, periarterita nodoasă; d. intoxicații cu metale grele, reacții secundare la corticosteroizi, betablocante, anticoncepționale etc.; e. lues, TBC, actinomicoză, endocardite bacteriene; f. degerături, traumatisme; g. diferite
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
lanțurile de ocurență sunt constituite din nume și pronume. Analizând numele în proza O viață a lui Maupassant, Marie-Thérèse Mathet observă cum, generând povestirea și asigurând coeziunea țesăturii textuale, ele reprezintă un loc al contrariilor, și, prin aceasta, un adevărat focar de sensuri; pentru personajele secundare sau episodice transparența este totală, sunt folosiți designatori puternic motivați (ca în Povești unde transparența este frecvent ludică și simplifică diegeza), iar pentru numele eroinei, motivarea este mai estompată. Autoarea detectează rețele sonore care au
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
atât logic, cât și concret. 3. Metoda erorilor contrarii este o altă situație de același gen. Pentru a o face inteligibilă, Blaga pleacă de la un exemplu. În matematică sunt frecvente afirmații de genul "Cercul este o elipsă cu distanța dintre focare egală cu zero". Aici avem două contradicții: "cercul este o elipsă" și "distanță egală cu zero". Care este secretul unei astfel de afirmații? Prima pare că este o absurditate, o imposibilitate. Această eroare e, însă, corectată printr-o afirmație tot
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
anatomo-chirurgicale recente [12], bine detaliate, au arătat că țesutul timic este dispus într-o multitudine de lobi și lobuli situați atât în mediastinul anterior cât și la nivelul gâtului, adeseori încapsulați, cu o dispoziție aleatorie. Pe lângă acești lobi pot exista focare de țesut timic distribuite neregulat în grăsimea mediastinului anterior (fig. 7.20) de la nivelul glandei tiroide până la nivelul diafragmului, în spatele tiroidei sau bilateral în jurul nervilor frenici. Pe aceste studii se bazează adepții tehnicii agresive de timectomie extinsă cervico-mediastinală ce presupune
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
sunt necesare în disecția nervilor laringeali recurenți, frenici și chiar a nervului vag stâng, leziunile acestora, nefiind excepționale. Considerată rezecția „maximală”, ea este punctul de reper cu care sunt constant comparate celelalte variante tehnice ale timectomiei în exereza completă a focarelor de țesut timic (fig. 7.21, 7.22). Timectomia transcervicală Varianta tehnică originală, de fapt prima modalitate istorică de abordare a timusului, presupune disecția timică extracapsulară și extracția timusului printr-o incizie de dimensiuni mici la nivel cervical (fig. 7
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
diagnostice, mielografia-CT cu metrizamidă este tranșantă [25]. HEMATOPOEZA EXTRAMEDULARĂ INTRATORACICĂ Anatomie Reprezintă o dezvoltare hiperplazică a țesutului hematopoetic ectopic ce apare în cadrul unor forme severe de anemie: anemie hemolitică (sferocitoza, talasemia, siclemia) sau în anemia pernicioasă. Localizarea intratoracică a acestor focare ectopice este rară și este cel mai frecvent situată la nivelul șanțurilor paravertebrale și mult mai rar la nivelul mediastinului anterior (imediat sub stern). Manifestări clinice Sunt dominate de tabloul sindromului anemic și mai rar de cele ale compresiei medulare
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
constată imobilitatea diafragmului sau mișcări paradoxale în timpul respirației. Tranzitul baritat și clisma baritată arată poziția înaltă a diafragmului. Examenul RM Este de elecție pentru aprecierea integrității diafragmului. PSEUDOCHISTUL DE PANCREAS Reprezintă o complicație a pancreatitei acute, se formează la locul focarelor de necroză, nu are pereți proprii și conține resturi de țesuturi distruse și lichid tulbure, negru-maroniu [2]. Poate ajunge la forme impresionante, voluminoase ce comprimă organele vecine. Aceste forme gigante pot mima pe radiografia standard aspectul unei tumori mediastinale [11
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]