70,946 matches
-
Dictaturii Comuniste din România, Raportul Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, 2006, citat în 8 octombrie 2010, disponibil pe internet la adresa http://www.presidency.ro/static/ordine/RAPORT FINAL CPADCR.pdf. ***Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 135 din 31 mai 1994. ***Convenția ONU cu privire la drepturile copilului Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 109 din 28 septembrie 1990. ***Decretul nr. 770 din 1 octombrie 1966, pentru reglementarea întreruperii cursului
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
dar într-un grad mai redus. De-a lungul timpului, gândirea umană a așezat curajul printre virtuțile sale cele mai de seamă și, din suma de definiții născocite, o prefer pe cea a lui Plutarh, care considera curajul drept condiție fundamentală a începutului unui triumf în lupta pentru o cauză. Însă acest triumf este departe de a deveni realitate ținând cont de dimensiunile reduse ale dezvoltării cremațiunii în țara noastră, ideal pentru care Șerboianu a militat în ultima perioadă a vieții
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
acest triumf este departe de a deveni realitate ținând cont de dimensiunile reduse ale dezvoltării cremațiunii în țara noastră, ideal pentru care Șerboianu a militat în ultima perioadă a vieții sale. Așadar, istoria cremațiunii din România 1 înregistrează un moment fundamental și implicit particular o dată cu activitatea în domeniu a arhimandritului Calinic I. Popp Șerboianu. Acest moment a rămas până astăzi unic și acesta este motivul principal pentru care am selectat și editat textele sale asupra cremațiunii, texte publicate cu precădere în
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
unei critici vehemente din partea mediul ortodox al vremii, caracterizat printr-o retorică și acțiune vehement anticremaționistă. Mai mult, dacă considerăm impunerea cremațiunii, ca modalitate de dispunere asupra cadavrului, drept o confruntare între tradiție și modernitate, contribuția arhimandritului ne apare ca fundamentală, raportată la nivel global. Până acum nu am știință de vreun alt cleric ortodox din acea epocă și din perioadele anterioare, pe plan mondial, care să fi desfășurat o activitate similară. Prin urmare, Calinic I. Popp Șerboianu devine un punct
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
conform lui Gheorghe Lăzărescu Lazurcă a fost degradat din rangul de arhimandrit de către Episcopia de Vâlcea și gonit din mănăstire la 1 februarie 193354. Motivația a constituit-o gravele abateri morale și de la învățătura ortodoxă a acestuia. Acest moment este fundamental deoarece arată că Șerboianu este posibil să fi fost caterisit înainte de a adera la mișcarea cremaționistă. Ulterior acestui moment Șerboianu devenea preot la Crematoriul Cenușa din București, unde ar fi activat până la 1938, conform lui Lucian Predescu și a unei
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
prezent în paginile revistei Flacăra Sacră de la primul număr al acesteia, în decembrie 1934. Acest lucru demonstrează că, în acel moment, arhimandritul trecuse pe deplin în tabăra celor susținând arderea cadavrelor. Rolul său în cadrul mișcării cremaționiste din România interbelică devenea fundamental, fiind primul (dar și ultimul, deocamdată) reprezentant a Bisericii Ortodoxe Române care își asuma o asemenea opțiune. Aceasta nu era una teoretică, ci practică, pentru că prin articolele sale asupra cremațiunii Șerboianu devenea un militant cremaționist, care implicit făcea apologia și
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
complexității și dimensiunii sale am preferat să editez toate textele arhimandritului care au legătură cu cremațiunea, sub acest titlu, care mi se pare cel mai potrivit pentru a denumi activitatea sa în domeniu. La nivel general, contribuția lui Șerboianu devenea fundamentală raportată la scopurile declarate urmărite de cremaționiștii români, prin apariția revistei Flacară Sacră. Astfel, programul publicat în primul număr al revistei, din decembrie 1934, reliefa traseul viitoarei lupte, în condițiile opoziției față de cremațiune, mai ales, din partea Bisericii Ortodoxe Române: "incinerarea
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
de către arhimandritul Iuliu Scriban. În orice caz, și mai recent problematica a fost luată în discuție de către diverși teologi și preoți ortodocși, care concluzionau că este obligatoriu ca o asemenea dorință să nu fie îndeplinită, fiind o condiție și probă fundamentală de credință mai ales pentru cei vii, și nu pentru cel decedat. Spectrul bolii, care poate să-i tulbure muribundului judecata, a fost de pildă invocat ca motivație a neîndeplinirii dorinței de a fi ars după deces 196. Calinic Popp
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
fără reacție, "să nu ia atitudine împotriva acestui obicei absurd și neuman, demn de sălbatici și barbari, iar nu de omenirea veacului XX, pretinsă civilizată, să nu combată reclama de bâlci ce se face cremațiunii"212. Aici rolul Bisericii devenea fundamental, această instituție având datoria sacră de a străjui tradiția și "să lupte cu ultima energie împotriva oricărei înnoiri absurde, frivole și vătămătoare de suflete"213. Deși aprecia deciziile sinodale din 1928 și 1933, ce au avut un rol de descurajare
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
și să oficieze slujba pogribaniei, dând prin aceasta cenușarilor putința să denatureze adevărul și să tâlcuiască minciuni fără rușinare"214. Concluzii: între două definiții ale curajului Activitatea arhimandritului Calinic I. Popp Șerboianu în mișcarea cremaționistă din România pune o problemă fundamentală: în ce grad cremațiunea, ca practică, a fost utilizată în România interbelică, dar și în perioada următoare, de către persoane ce se considerau ortodoxe, în ciuda interdicțiilor forurilor superioare ale acestei Bisericii? Am încercat să ofer un răspuns acestei spinoase interogații în
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
să indice faptul că el nu a fost pur și simplu un idealist, un proscris, ce-și regăsea ultimul refugiu, ca formă de protest, în brațele mișcării cremaționiste din România. El poate fi considerat drept vocea principală a unor atitudini fundamentale ale cremaționiștilor români interbelici, ce au depus cele mai serioase eforturi în a demonstra că între incinerare și religia creștină nu există vreo discordanță, că nu exista o interdicție în textele sfinte asupra arderii cadavrelor, ci aceasta era doar o
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
fi abrogată, fie printr-una nouă, fie prin desuetudine sau neîntrebuințare obștească. Același principiu ar trebui aplicat și canoanelor bisericești, cari se-nțelege nu au caracterul perpetuității ca dogmele, ci ele sunt mărginite în timp și spațiu. Aici însă stă fundamentalul rău al bisericii ortodoxe, că ea și-a încheiat legiferările cu caracter de universalitate și normativ pentru toți credincioșii, cu sfârșitul celui de al șaptelea sobor ecumenic, lăsând poartă deschisă sinoadelor locale și arbitrajului naționalist din fiecare țară ortodoxă. Romano-catolicii
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
anti-Christian and, especially, anti-Orthodox. However, such an approach implied mastering a broad theological culture, the ability to identify such possible theological arguments, and, an act of great courage at the time of the year 1934. Overall, Șerboianu's contribution became fundamental to the aims pursued by the Romanian cremationists and stated in the journal Flacăra Sacră. Their agenda, published in the first issue of December 1934, marked the itinerary of the future struggle, under the circumstances of the Romanian Orthodox Church
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
the only truth Which is Jesus Christ"230. The last article that Șerboianu published in the journal Flacăra Sacră tackled the manner in which someone's relations should react if that person wished to be cremated. The matter has been fundamental within the context of the decisions adopted by the Romanian Orthodox Church Synod banning any religious service for those who choose cremation. Calinic Popp Șerboianu considered that "the last wish does not belong to the living, but to the dead
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
by his choice aware of the risks. He believed he had a mission, rooted in the primary role of the priest as pastor of the soul, who shaped consciences. He is now considered to be the main voice of the fundamental attitudes of interwar Romanian cremationists, who made the most serious efforts to prove that there was no discrepancy between cremation and the Christian faith. Anexe Crematoriul Cenușa interior: altarul, catapeteasma și catafalcul Capelei Crematoriul Cenușa interior Capelă altar Crematoriul Cenușa
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
cu alte cuvinte cunoașterea științifică inclusă în ea. Cunoașterea care a făcut posibilă mișcarea mâinilor și cea a ochilor, ridicarea, urcarea treptelor, băutul și mâncatul, odihna în sine, este cunoașterea vieții. Dacă ne întrebăm care dintre aceste trei cunoașteri este fundamentală, suntem nevoiți să respingem dintr-odată ansamblul prejudecăților vremii noastre, mai precis credința că cunoașterea științifică este nu numai cea mai importantă, ci și singura cunoaștere veritabilă, că, de fapt, cunoașterea înseamnă știință, adică acel tip de cunoaștere matematică a
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
să supraviețuiască și să se dezvolte, ci și să producă în numeroase domenii, ca de pildă cele ale artei și religiei, rezultate extraordinare la care oamenii vremurilor noastre ar fi incapabili să ajungă, dacă nu ar fi posedat această cunoaștere fundamentală care este cea a vieții? Să ne uităm la studentul nostru la biologie: nu cunoașterea științifică este cea care îi permite să asimileze cunoașterea științifică ce este conținută în carte el nu își mișcă mâinile sau ochii și nu își
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
le numește cunoașterea sufletului, sau ideea cugetului, pe de-o parte, și cunoașterea trupului, adică raportarea la obiect, de cealaltă parte. Cea de-a doua Meditație are drept temă explicită încercarea de a arăta: 1) că cunoașterea sufletului este mai fundamentală și mai sigură decât cunoașterea trupului titlul Meditației fiind " Despre natura cugetului omenesc și despre faptul că acesta este mai lesne cunoscut decât trupul"; 2) că pe această cunoaștere absolut sigură a vieții se întemeiază cunoașterea trupului, adică a lumii
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
unitar al cunoașterii și universalitatea acesteia, fiecare producție cu-adevărat originală, și prin chiar acest fapt insolită, din domeniul creației grafice sau picturale putând să-și susțină asemănarea neprevăzută, însă incontestabilă cu un document oarecare scos la lumină de cercetarea fundamentală și să primească de la aceasta un soi de validare. Astfel, Kandinsky a fost bulversat când a luat cunoștință de teoriile lui Bohr despre atom. Întrevăzând în acestea ideea unei disoluții a realității obiective sau cel puțin a unei deconstrucții a
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
că, dincolo de abstracțiunea lor și de fapt prin ea, ele fac referire în ultimă instanță la singura lume care există și care este cea a vieții. De ce arta se ivește în mod necesar în interiorul experienței umane ca una dintre formele fundamentale ale oricărei culturi, iată una dintre întrebările pe care ni le punem, și la care suntem chiar de pe acum în măsură să dăm un răspuns cert. Natura este prin esență o natură sensibilă, deoarece raportarea la obiect, adică în ultimă
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
al ororii. Rolul științei devine clar atunci când aceasta își propune să intervină în chiar interiorul esteticii, înțeleasă de data asta ca o disciplină a cunoașterii. Cuvântul "estetică" are într-adevăr mai multe accepțiuni, și aceasta în mod necesar. Potrivit structurilor fundamentale ale ființei și împărțirii lor originare, el este înțeles într-un dublu sens, practic și teoretic. În calitate de praxis, estetica desemnează o modalitate a vieții sensibilității și, corelativ, a lumii care îi aparține, a lumii-vieții ca lume sensibilă. Activitatea specifică a
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
care acesta vine către sine, se încearcă și se îmbrățișează el însuși în această îmbrățișare de sine care este esența vieții. Aceasta înfăptuindu-se ca patos al acestei îmbrățișări, îi revine să îmbrace apriori și în mod necesar formele ontologice fundamentale ale Suferinței și Bucuriei, nu ca pe niște tonalități factice și supuse hazardului ce se succed după bunul plac al unei istorii evenimențiale, ci ca pe condițiile de neocolit ale posibilității sale celei mai interioare și astfel ale vieții înseși
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
suferința sa se transformă în Bucurie, în așa fel încât, într-o atare transformare, fiecare termen subzistă drept condiție fenomenologică a celuilalt și ca propria sa substanță, modul în care se istorializează absolutul și în el fiecare dintre tonalitățile ontologice fundamentale ce constituie ființa sa, dintre care fiecare trece în cealaltă și se inversează în ea, Suferința în Bucurie și Deznădejdea în Beatitudine acest joc al Absolutului cu el însuși este ființa reală și veritabilă a fiecăruia dintre noi, este specificul
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
cărei auto-afectare este patosul necreării sale -, ci spălarea picioarelor. Nu vedem viața pe mozaicurile de la Daphni pentru că obiectivitatea este pentru viață cel mai mare dușman. Însă vedem figuri ale vieții. Arta este ansamblul figurilor propriei sale esențe și ale proprietăților fundamentale ale acestei esențe pe care viața și-a propus-o sieși, în fiece moment și în fiece loc, pretutindeni unde este vie. Dincolo de plăcuțele de mozaic colorate și de chestiunea datării lor riguroase, această esență a vieții ca singură și
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
tuturor epocilor este cea pe care estetica științifică o nesocotește pe deplin, iar această nesocotire este cea care deschide calea operei sale de moarte. Numai că ceea ce a făcut știința la Daphi a făcut pretutindeni: ignorarea vieții, a proprietăților sale fundamentale, a sensibilității sale, a patosului său, a esenței sale în sfârșit, adică a ceea ce este ea pentru ea însăși, a ceea ce încearcă ea în mod constant și de unde își extrage motivația ascunsă dar invincibilă a tot ceea ce face. Ignorând viața
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]