4,454 matches
-
duc! Soră-sa e imposibilă. - A murit, domnule, acum un an, încercă Gaittany a întrerupe argumentația. - A murit? E un fel de a spune, a rămas umbra, ce zic, umbrele ei multiplicate. Această femeie era geniul negrului și al jeurilor, fustele păreau că-i creșteau din carne ca niște solzi. Cred că nu le scotea niciodată, trebuie să fi avut cel puțin douăsprezece, iar pe dedesupt - pantaIoni lungi de dantelă, ca pe vremea Franțuzitelor. Săraca mirosea a vechi. Sunt convins că
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
păreau că-i creșteau din carne ca niște solzi. Cred că nu le scotea niciodată, trebuie să fi avut cel puțin douăsprezece, iar pe dedesupt - pantaIoni lungi de dantelă, ca pe vremea Franțuzitelor. Săraca mirosea a vechi. Sunt convins că fustele ei revin în casă ca strigoi. - Cât ești de nedrept! obiectă timid Gaittany. Era o femeie extrem de inteligentă (și subliniind), te prețuia într-un mod deosebit. În fond însă, Gaittany, lipsit de imaginație și foarte sugestionabil, luând în serios pe
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
știrea, se ridică furioasă și făcu câțiva pași de agitație prin odaie, cu un picior în pantof și altul gol, strigînd: . - Sale boche! Faire ça à moi!1 Apoi se trânti din nou pe berjeră și scoase piciorul neîncălțat de sub fuste, arătând cu mîna: scoate-mi colțul ăsta! Ca me fait un mal affreux!2 Scârbă, adăugă, suntem o forță: Hangerlii, Moruzești, Sturzești, Bibești, Brîncoveni, Cantacuzinești, Rosettești, Știrbey, Ghiculești, Văcărești, Bălșești, nu un venetic ca tine! Crucea mamii tale! . Cu o
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
pat ca să nu-mi pierd mințile. Pentru că stătuserăm prea mult de vorbă, nu mi-am dat seama în ce măsură ajunsesem să fiu fizic legat de dumneavoastră decât atunci când, telefonîndu-vă, am mărturisit că aș dori să-mi îngrop pentru totdeauna capul sub fusta dumneavoastră. Cât de ucigătoare pot fi anumite lucruri! ― Totul a început cu fotografia, vreau să spun cu ochii dumneavoastră. Cred (dar poate mă înșel) că în dimineața asta aș fi fost mai puțin obsedat, dacă ați fi fost mai îndurătoare
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
negru și rece al nasului încercînd să i-l pună pe obraz și ea se ferea râzând nespus de fericită. O amiază de vară când el se întorcea spre casă și când o zărise de departe, ghemuită în mijlocul trotuarului, cu fusta largă făcută roată în jurul ei, privind ceva cu atenție. Apoi, când ajunsese în dreptul ei, ridicase capul și îi spusese, ca și cum aflase asta din contemplarea îndelungă a ceea ce găsise pe jos: știam că am să te văd. În aceeași vară, înainte de
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
clară în privința aceasta. S-o spunem deschis: niște puști nu-s predelincvenți fiindcă se bat în curtea de recreație și totuși nu trebuie să-i lăsăm s-o facă din acest motiv. Dacă un băiețel din grupa mică îi ridică fusta unei fetițe de vârsta lui nu înseamnă c-o să devină violator în serie deși se cuvine să-l mustri, măcar pentru demnitatea fetiței și a lui proprie. Dar totul se schimbă când aceste "fapte" mărunte sunt repetate, când aceiași copii
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
întoarcă între oamenii care își poartă norocul prin sărbătoare. Intră înăuntru și se încălzește la muzica veselă. O zărește pe Grete care țopăie și chicotește, pentru că burduhănosul ei cel gras și blond vrea din nou să-i vâre degetul sub fustă. O vede pe Erna care bea bruderșaft cu Wottila cu cafeaua cu lapte. Și, de fapt, toți oamenii au inimile pline de bucurie, aproape că nu-și mai încap în piele de bucurie, ca o latrină înfundată care e gata
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
ea că trebuie să fi fost cândva neobișnuit de drăguță. FOTZI (Pizdoc): Mai în vârstă ca Herta. Se poartă ca o idioată, ca să sară în ochi. Gesturi exhibiționiste, se dă în stambă erotic, ceea ce e total pe de lături. O fustă scurtă, cadrilată, în clopot, cu dessou-uri grotești. CÂRCIUMAREASA: Cam tâmpă, dar pare să știe exact ce îi place și ce nu. E bine făcută și acționează cu siguranță din spatele tejghelei, atâta vreme cât nu participă la acțiune. FRUMOASA PERECHE: Extrem de atractivă, îmbrăcată
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
crenvurști cu brânză pentru învățătorul nostru, ca să nu se mai simtă așa de singur în viața lui încovrigată. (Cârciumăreasa nu reacționează. Herta râde și primește de la Karli un pupic. Fotzi se pune în fața lui Karli, își ridică cu o mână fusta și cealaltă o întinde cu palma deschisă) FOTZI: Vă rog bani pentru muzică. (Karli îi bagă mâna între picioare mârlănește, și îi dă o monedă. Fotzi țopăie spre tonomat și comandă. Se aude un șlagăr german. După o jumătate de
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
mâncarea miroase a Mariedl, atunci când o să se dedea singură foamei, Mariedl, și atunci cu siguranță, drept răsplată, o să primească Mariedl un gust propriu în trupu-i, pentru că s-a pus așa de harnic în șirul lanțului trofic. Își bagă mâna sub fustă și gustă. Nu, nu, nici vorbă de o Mariedl așa de scârboasă, pentru că nu există în marile istorii nici o urmă roșie sau maro a unor oameni, numai o răsprostită așezare de pârnăi preventive. Dar o așa adunare de probe e
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
cu totul ștearsă de pe fața pământului... ca o față proprie față de altă față proprie, Mariedl. Mariedl... Dragă Mariedl. Așa o muzică ești tu, că toți oamenii ar trebui s-o cânte. PATRU Încăperea, însângerată. Mariedl scoate o cârpă însângerată de sub fustă. O saltea cu fratele lui Mariedl, care se masturbează privind într-o revistă porno. FRATELE LUI MARIEDL (masturbându-se): Mama noastră zice că-i gata cu ea, că nu mai poate să ține pasul cu noi. După ziua de ieri umplută
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
că a pricinuit toate din pripă, pentru că m-a silit și m-a împins să găsesc cățelul cu erupție excitant. Și de asta tu, mamă, ai putut să arunci afară unealta morții care este Mariedl. MAMA LUI MARIEDL (îi ridică fusta sus lui Mariedl): E ponosită nasol azi? (scoate de sub fustă o cârpă însângerata și o cercetează) A, nu, nu-i nimic care să fie împotriva naturii, doar furunculii roșii care arată că viața este plină de viață. (o unge pe
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
și m-a împins să găsesc cățelul cu erupție excitant. Și de asta tu, mamă, ai putut să arunci afară unealta morții care este Mariedl. MAMA LUI MARIEDL (îi ridică fusta sus lui Mariedl): E ponosită nasol azi? (scoate de sub fustă o cârpă însângerata și o cercetează) A, nu, nu-i nimic care să fie împotriva naturii, doar furunculii roșii care arată că viața este plină de viață. (o unge pe Mariedl cu untură între picioare) Untura o să cânte sângelui tău
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
bine pentru viitorul tău cap de mortăciune ar fi ca craniul lui taică-tău să aibă să muște ceva. Tu dezvelești acum chifla ta cu cârnați și îți umpli cu ea sacul neliniștit al burții tale. Mariedl bagă mâna sub fustă și trage afară o chiflă cu cârnați. MEDICUL (horcăind): Porci de câiine... primitivi pizdoșiți... voi.. Pânăgritori de puțuri de fântână. Nu... Voi nu o să aveți niciodată un mormânt liniștit în știință. O să se rupă definitiv de voi, știința. FRATELE LUI
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
două trei ocale./ Colțuni avea de lână roșă, moale,/ Întinși; și ghete nouă în picior;/ Chip rumen arata, cutezător. [...]/ Cu vălul bine înnodat umbla/ Pe-o buiestrașă - și pe cap purta/ O pălărie cât un scut de mare;/ Pe coapse fusta pentru mers călare/ și pinteni...”262 Iubește viața și o trăiește din plin: „Trăise toată viața-n vrednicie/ și cinci bărbați ținu cu cununie,/ Bez cei din tinerețea dumneaei.../ Dar azi nu-i lipsă să vorbim de ei”263 , naratorul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
tehnica țesutului în mai multe ape. Costume femeiești asemănătoare ca tipologie, dar cu deosebire din punct de vedere cromatic și ornamental, întâlnim și în zona etnografică a Siretului, în satele Traian și Prăjești. Piesele componente ale acestui costum erau: cămașă-ie, fusta în feluri, batista pe cap, pestelca, ilicul, betele, ciorapii de lână, opincile și mai recent pantalonii. Fetele și femeile clăcașilor din Tarnița aveau o preocupare permanentă pentru a-și împodobi capul. Astfel, fetițele până a ieși la horă, purtau părul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
înnodați”. Peste cămașă, femeile și fetele purtau ilic alb de lână, împletit în „sadea”. Fâsta în feluri (androcul) acoperea poalele cămeșoiului, fiind țesută în cinci ițe, cu două sau trei „bențe”2, încrețită la bata de sus și foarte largă. Fusta, croită dintr-un lat și jumătate de pânză, era învârstată 3 cu roșu, verde și negru, predominând culoarea roșie. Peste fustă se purta pestelca din lână de culoare naturală, cu falduri la bata de sus țesută în patru sau cinci
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
fiind țesută în cinci ițe, cu două sau trei „bențe”2, încrețită la bata de sus și foarte largă. Fusta, croită dintr-un lat și jumătate de pânză, era învârstată 3 cu roșu, verde și negru, predominând culoarea roșie. Peste fustă se purta pestelca din lână de culoare naturală, cu falduri la bata de sus țesută în patru sau cinci ițe învârstate. Pestelcile mai recente erau confecționate din pânză de bumbac, cumpărată din comerț. Femeile se încingeau cu bete înguste, de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
îmbrăca polca 5 lucrată în atelierele rurale specializate, apoi minteanul 6 confecționat din stofă din lână de oaie în urzeală de cânepă bătută la pive, croit pe trup și evazat jos. Pentru lucru, se confecționau cămăși de in și cânepă, fuste fără ornamente și bete simple. Pentru ca tortul din care se țesea pânza de cămăși să devină mai moale se fierbea în cenușă sau se cocea la cuptor, după care se spăla în câteva leșii și se puneau sculele pe vârtelniță
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
două trei ocale./ Colțuni avea de lână roșă, moale,/ Întinși; și ghete nouă în picior;/ Chip rumen arata, cutezător. [...]/ Cu vălul bine înnodat umbla/ Pe-o buiestrașă - și pe cap purta/ O pălărie cât un scut de mare;/ Pe coapse fusta pentru mers călare/ și pinteni...”262 Iubește viața și o trăiește din plin: „Trăise toată viața-n vrednicie/ și cinci bărbați ținu cu cununie,/ Bez cei din tinerețea dumneaei.../ Dar azi nu-i lipsă să vorbim de ei”263 , naratorul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
a creat-o pe Zaraza-femeia, o plauzibilă victimă a iubirii. Tot Cristian Vasile a cântat șlagărul Iubesc femeia care poate i-a sugerat scriitorului titlul faimoasei sale justificări: De ce iubim femeile. Zaraza înseamnă în spaniolă cit, material specific rochiilor și fustelor. Versurile lui Tagle Lara s-ar traduce precum că „mă țineam în urma unei fuste, în urma fustei, vai!”. Umblam deci după fusta ei! Un titlu muzical adoptă Tudor Mușatescu pentru cea mai cunoscută piesă a sa Titanic-Vals. Dar melodia, repetată obsesiv
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
cântat șlagărul Iubesc femeia care poate i-a sugerat scriitorului titlul faimoasei sale justificări: De ce iubim femeile. Zaraza înseamnă în spaniolă cit, material specific rochiilor și fustelor. Versurile lui Tagle Lara s-ar traduce precum că „mă țineam în urma unei fuste, în urma fustei, vai!”. Umblam deci după fusta ei! Un titlu muzical adoptă Tudor Mușatescu pentru cea mai cunoscută piesă a sa Titanic-Vals. Dar melodia, repetată obsesiv de un flașnetar, este doar un pretext și un potrivit laitmotiv de fundal. Unchiul
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
Iubesc femeia care poate i-a sugerat scriitorului titlul faimoasei sale justificări: De ce iubim femeile. Zaraza înseamnă în spaniolă cit, material specific rochiilor și fustelor. Versurile lui Tagle Lara s-ar traduce precum că „mă țineam în urma unei fuste, în urma fustei, vai!”. Umblam deci după fusta ei! Un titlu muzical adoptă Tudor Mușatescu pentru cea mai cunoscută piesă a sa Titanic-Vals. Dar melodia, repetată obsesiv de un flașnetar, este doar un pretext și un potrivit laitmotiv de fundal. Unchiul bogat se
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
a sugerat scriitorului titlul faimoasei sale justificări: De ce iubim femeile. Zaraza înseamnă în spaniolă cit, material specific rochiilor și fustelor. Versurile lui Tagle Lara s-ar traduce precum că „mă țineam în urma unei fuste, în urma fustei, vai!”. Umblam deci după fusta ei! Un titlu muzical adoptă Tudor Mușatescu pentru cea mai cunoscută piesă a sa Titanic-Vals. Dar melodia, repetată obsesiv de un flașnetar, este doar un pretext și un potrivit laitmotiv de fundal. Unchiul bogat se îneacă într-o catastrofă maritimă
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
fața ochilor. Dar, fără să schimb perspectiva, pot să adopt un proiect poetic care m-ar face să văd altfel ceea ce privesc. Caut și recunosc asemănări. Anghinarea se transformă Într-un luptător cu armură și verzele sunt ocupate cu probatul fustelor. Inteligența executivă a dirijat invențiile inteligenței computaționale prin intermediul unui proiect. Din ce am spus pot trage o concluzie provizorie: Cauza eșecului inteligenței este intervenția unui modul inadecvat, care a căpătat o supremație nemeritată din cauza unei erori a inteligenței executive. Un
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]