99,031 matches
-
e ca și cum ai spune că, la fel cum respirăm de la sine în virtutea unui instinct ce nu are nevoie de contribuția noastră conștientă, tot așa putem gîndi corect de la sine, fără nici o intervenție din partea voinței noastre. Gîndim pentru că am apucat să gîndim, și asta grație unor facultăți native în posesia cărora ne-am pomenit din senin. Iar lucrul acesta ne este îndeajuns pentru a ocoli logica. Nu este îndeajuns, cel puțin nu în filozofie. O gîndire ale cărei reguli nu le poți
Profesionistul Mircea Dumitru by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10350_a_11675]
-
deschiderea sa față de celelalte ramuri ale filozofiei este vizibilă în chiar paginile cărții de față: din cele opt studii ale Explorărilor logico-filozofice, două reprezintă aplicații ale metodei analitice asupra unor teme ce ies din perimetrul strict al acestei specialități. Mă gîndesc la studiul pe marginea definițiilor circulare pe care Platon le formulează în dialogul Protagoras (studiu intitulat " Auto-predicație și unitatea virtuților în dialogul Protagoras de Platon") și la cel legat de o temă constantă a filozofiei politice: drepturile naturale ale omului
Profesionistul Mircea Dumitru by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10350_a_11675]
-
emis nu duce lipsă de niscaiva adevăr, doar că europenii i-au acordat acestei pastișe atît de relevante "Camera d'Or" anul trecut. Povestea îi are în centru pe Richard Swersey (John Hawkes), un vînzător de pantofi (vă rog, nu gîndiți Al Bundy) divorțat și cu doi copii în semi-custodie și pe Christine, o tînără artistă aspirantă, între timp conducătoarea unui taxi pentru bătrîni. Ultimul rol e jucat de regizoare și de scenaristă - se află la debut în ultimele două ipostaze
Păpuși și pantofi by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10357_a_11682]
-
cultura. Ca să ții ritmul, trebuie să-ți supui viața, orice ar surveni în ea, datelor fixe de predare. Să-ți faci numărul (de revistă) într-o înlănțuire fără răgaz de citit și scris: abia terminată o cronică, trebuie să te gîndești la următoarea, nu e admisă nici o scuză, nici o plictiseală pentru a te opri puțin. Și de-ar fi doar atît, dar e indispensabil și un bun echilibru psihic, antrenat să reziste presiunilor, nemulțumirilor, hachițelor arogante ale celor despre care scrii
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10363_a_11688]
-
Această ficțiune discursiva utilă, devine o piatră de încercare a liberalismului atunci cand ne dam seama că, de fapt, instituirea, consolidarea și prezervarea acestei neutralități, sunt garantate de ieșirea statului din zona neutralității prin selectarea și încurajarea anumitor moduri de a gândi binele public. Nu întâmplător, Rorty va discredita presupoziția ontologica a neutralității liberalismului, pornind de la himerica "neutralitate filosofica". Rawls insistase că o astfel de neutralitate trebuie acceptată doar din rațiuni "politice", nu "metafizice"20. Rorty a continuat acest tip de demers
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
total opus sistemului rigid al partidului", a arătat Vasile Ernu. Pe 7 noiemebrie, s-au desfășurat trei evenimente. Primul a fost vernisarea expoziției Istoria Războiului rece, aparținând Fundației Academia Civică, eveniment coordonat de Prof.univ.dr. Sorin Bocancea, care a spus: "Am gândit că fiecare eveniment organizat în cadrul proiectului să aibă loc într-o zi cu semnificație, așa cum este și cea de astăzi, 7 noiembrie 2014, de ziua mării revoluții bolșevice. Asistăm astăzi la un triplu eveniment, o cronologie a celor 45 de
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
prin propagandă și amenințări". La vernisaj au participat și foști deținuți politici în timpul regimului comunist. A urmat inaugurarea Bibliotecii de Memorialistica a Facultății de Științe Politice și Administrative, realizată la inițiativa Lect.univ.dr. Constantin Ilaș, care a declarat: "Ne-am gândit că este firesc ca studenții și profesorii să aibă un fond de documentare propriu. Am scris tuturor editurilor cu rugămintea de a ne dona cărți tematice. Mulțumim editurilor care până în prezent ne-au răspuns și au transmis volume și le
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
încă și mai nefercit în el însuși. Trăiește permanent cu frica, si de slujitorii lui, si de străini, nesigur de fidelitatea prietenilor și de respectul copiilor, si recurge la violență ca să se apere de violență care-l sperie. Cand se gândește la cele ce a făcut, la ceea ce e nevoit să facă și e pe cale să facă cu răutatea și chinurile conștiinței, de multe ori îi e frică de moarte și adesea și-o dorește" (p. 111). Probabil că citarea lui
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
proiectată pe dantura de-o curățenie îndoielnică, arată consistența jalnică a personajelor din această familie. În cazul lui Zarkawi, s-a preferat metoda eliminării brutale, a distrugerii feroce. Nu e exclus ca formulele de anihilare a teroriștilor să fi fost gândite cu multă vreme înainte. Într-adevăr, tratamentul acordat unui șef de stat trebuie să fie diferit de cel aplicat unui desperado însetat de sânge. Dacă în aceste cazuri-limită soluțiile se impun cumva de la sine, mult mai dificil e să-i
Terorismul de apartament by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10530_a_11855]
-
naționale. Din cele două secțiuni ale volumului (Clișee culturale și Clișee literare), mai ales prima ne (a)trage către un duș rece, bun să potolească fierbințelile patriotice. Eseurile sunt pe teme conexe și e de presupus că ele au fost gândite într-o anumită interdependență, "risipirea" publicistică intrând într-un proiect mai amplu, acum materializat. Miza cărții este expusă de la bun început, aproape toate paginile fiind scrise în spiritul și în litera demitizării. Autorul inventariază cele mai persistente clișee din spațiul
Încleiați în clișee by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10536_a_11861]
-
Sebastian Alcalay Ocupați cum sîntem să trăim, aproape că nu mai apucăm să luăm seama la tiparele după care se desfășoară viața noastră; între altele, la rolul important pe care-l au în comportamentul nostru, în felul nostru de a gîndi și acționa, spiritul de imitație, supunerea la curentele dominante, la dictatul modei dintr-o perioadă sau alta. În funcție de țara, comunitatea, adesea de regimul politic în care trăim, ne îmbrăcăm aproape la fel, vorbim aproape la fel, căpătăm aproape aceleași gusturi
Universul clișeelor by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/10551_a_11876]
-
ale populației în perioade anumite. Este exact ceea ce ridiculiza Caragiale în manifestarea celebrelor sale prototipuri umane; dar, mai ales, ceea ce constituie - cu un plus de universalitate a sarcasmului - materia de bază a creației marelui său compatriot Eugen Ionescu, dacă ne gîndim la piese ca Scaunele, Regele moare sau Rinocerii. Sursa de inspirație a lui Eugen Ionescu: scena lumii, inclusiv, firește, a patriei de adopțiune. Căci acolo, în Franța imediat postbelică, prosovietismul și comunismul (neimpus din afară ca în țările Europei răsăritene
Universul clișeelor by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/10551_a_11876]
-
Bălăceanca pentru niște psihanalize, prietenul Haralampy povestește celor 7 cumnați veniți la el de prin Bucovina: -Ay, mamă, ce vremuri trăiam acum câtva timp! Pe voi nici nu vă duce mintea, dragii miei... Seară de seară mă așezam în fața televizorului gândind cu groază că voi auzi prin văzduh un sunet de trompetă urmat de vocea tunătoare a purtătorului de cuvânt apocaliptic anunțând: -"Aviara" ante portas!, adică la ușa apartamentului... Asta, deși vedeam la telejurnale, și într-o mulțime de reportaje, cum
Cât-îi retingu' de mare... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10548_a_11873]
-
Cronicarului să citească, merită reprodusă aici: În această invitație, amestec de metafore, stil publicitar, americanism și urme de limbă de lemn, cel mai amuzant lucru este că Strada Chiristigiilor nr.11-13, care, prin rezonanța ei caragialiană strică tot efectul poetic gîndit de primarii sectorului 2, a fost scrisă cu un corp de literă mai mic decît restul textului. Vorba bancului, să-l tragem pe Academiei.
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10549_a_11874]
-
ceva nou și, mai ales, ceva care nu poate fi decît made în România. Acești tineri sînt prima generație de ruptură față de tot, dacă pot spune așa. N-au vrut să facă filme că în România și nu s-au gîndit nici la producții care ar putea avea succes oriunde, prin subiecte de tip parabolă universalista. După 15 ani de viață mai curînd în curs de normalizare decît normală România începe să se impună în lumea mare a filmului. A fost
Cum au învins românii oculta la Cannes by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10585_a_11910]
-
in viata de zi cu zi, este evident că persoana respectivă dobândește acel mod de cunoaștere și de înțelegere a acelei persoane față de care se va comportă într-un anume fel. În urmă transpunerii, obiectul cunoașterii devine modalitatea de a gândi, de a simți, de a se comportă, al celuilalt. Trebuie precizat că la acest obiect al cunoașterii se ajunge cunoscut tot prin gândurile, emoția etc., unei ființe umane, fapt nemaiîntâlnit la alte forme de cunoaștere. ,,Identificându-se rațional și afectiv
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
vieții, iar acum... Noi, cei care am avut marele noroc de a nu face pușcărie la comuniști, am fost, totuși, închiși între zidurile unei culturi imbecile, am fost opriți de la lectură marilor cărți, pe care le vedem astăzi și ne gândim unde, cine am fi fost, dacă le-am fi citit la timpul potrivit”. ,,Oameni și oameni’’ ar zice un nepăsător... De, fie! ,, Fiecare pacient un caz’’, ar spune psihologii, neuropshiatrii etc. Eu cred altceva: când ai pierdut și ultimul tren
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
înțelepți s-au încumetat să rostească, nu întâmplător, cuvantul și să spună câte ceva despre el. Primul, Parmenide născut la Elea, la începutul secolului V î.Hr.: ,,Vreau să-ți vorbesc (ci tu fii acuma cu luare aminte)/ Câte drumuri se pot gândi spre-a afla adevărul:/Unul, că este Ființă și nici va putea să nu fie;/Asta e drumul crezării (și lui îi urmeaz-adevărul);/ Celălalt că nu e Ființă, că trebuie nici să nu fie./ Calea această (ți-o spun) cercetată
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
ci de la Cel de Sus, îmi zic și eu cu gândul la un alt fel de mâine. Cine mai are încă gramul de minte dat de Dumnezeu (restul cică ar fi un fel de materie bună de pus în tigaie), gândește, cine nu, pune de o mămăligă și întinge cu cocoloșul în obiectul sugerat, ca timp, după aceea, de înghițit în sec, slavă Domnului, patru ani, berechet! Acum, de ce să nu fiu sincer, cam fac din țânțar armăsar, invocând otravă din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Prutului. Evident că eforturile au fost îndreptate mai mult spre Basarabia fiindcă acolo erau și sunt inca presiuni pentru dispariția limbii, culturii și populației românești decimata destul în ulti mii șaptezeci de ani de ocupație rusească, plus sărăcia . M-am gândit că românii nu știu prea mult despre domnul Neculai Popa din Los Angeles, Interviu cu domnul Neculai Popa care a făcut și face în continuare fapte de laudă mobilizând și pe alții, cu multă dăruire, cu eforturi financiare, cu destule
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
și mai mult în viață socio-politică a țarii. Noi suntem cei care am lansat ideea înființării „Circumscripției Electorale 43 diaspora”, din 2008, dar și cei care am luptat pentru schim barea legilor electorale. Am reușit, dar niciodată nu ne-am gândit că partidele vor beneficia de această realizare impunând-și candidații pe criteriile lor politice. Anul 2001 a fost anul unei scindări, cănd M. Popescu împreună cu doamna Smaranda Livescu au înființat Consiliul Mondial Român cu sediul la Atlanta. A urmat demisia
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
un părăstas. Problema presei de informare în satele din Basarabia am soluționat-o cumpărând sute și sute de abonamente la ziare românești în așa fel că cel puțin câteva numere să ajungă și în cel mai îndepărtat cătun. M-am gândit că acest lucru va menține spiritul bieților frați basarabeni izolați și fără speranță. Tot din banii noștri, mai ales ai mei și contribuții ale copiilor mei, am ajutat în 2003 pe basarabenii care demonstrau împotriva conducerii comuniste, la momentul când
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
se înmulțește că erizipelul și iată cum se înmulțește scânteiuța de baltă Cum floarea soarelui devine mai roșie în apus decât urechea tăiată a lui Van Gogh Pe mâinile noastre că o pulbere fină rămășițele pământești ale stelei dau de gândit vecinei noastre de palier Cineva demontează în umbră mașinăria fină a viselor noastre că pe un ceasornic cumpărat de la târgul de vechituri într-o vară Ce ne mai pregătește oare melancolia ta Doamne cu valurile ei negre putrezind ușa de la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
liturghia din turn. La ce bun ? Încă o ediție de noapte Iese goală-goluță Pe strada cu platani înfloriți Și vagabonzi de conștiință. În vitrina, În planul secund, Vântul răcește șampania scumpă În cupă de scrum. Genunchiul a prins rădăcini Mă gândesc la Cum ar trebui să fie cercul Din care, eu Să fac un singur pas înafara durerii. Locul meu este tot mai nesigur în regn Și-mi sprijin tâmpla Și genunchiul Ce au prins rădăcini în cerneală mov. Am vocația
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
să trec prin toate evenimentele ce-mi formează destinul. nu păstrăm măsură strângem lucruri fără să ne fie de folos nu păstrăm măsură mănați din toate părțile e cu neputința să cuprindem totul. (continuare din numărul trecut) 1. Să ne gândim că România ar avea nevoie în acest moment, (dăm un exemplu) datorită crizei financiare și bugetare în care ne găsim, de 15 miliarde de euro. Cu banii aceștia Statul român ar putea să le plătească până la sfârșitul anului oamenilor salariile
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]