3,294 matches
-
lucruri incredibile”. Cum ar fi că-și trage palme peste ochi, asta semnifică ceva de neimaginat, mai ales dacă nu s-a spălat pe mînuțe. Urmează „Virginii”. Iată ce zice aici, la concluzii, Nancy: „Tinerii din acest capitol mă impresionează. Gem, oftez și mor cîte puțin cînd le aud explicațiile”. Și de ce nu moare dracului de tot, să scăpăm de frustrări? Că de fiecare dată cînd ne arată cît de participativă e, nu mai putem participa. Și iarăși dă-i cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Smith trase primul. Meeks muri, gîndindu-se că motelul El Serrano semăna mult cu Alamo. PARTEA ÎNTÎI Crăciun Însîngerat CAPITOLUL 1 Bud White, Într-o mașină fără Însemne, urmări cum clipește „1951“ În bradul de Crăciun de la Primărie. Bancheta din spate gemea de băutură pentru petrecerea de la secție. Fusese cu săru-mîna pe la toți comercianții, Încercînd să fenteze dictatul lui Parker: bărbații Însurați erau liberi pe 24 și de Crăciun, de serviciu erau doar burlacii, iar brigada centrală de detectivi era detașată să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
ușor. Stens Înhăță fata. Bud Îi spuse: — Iubito, du-te În altă parte Înainte ca amicul meu să-ți cerceteze cartea verde. Cuvintele „cartea verde“ avură darul s-o Înspăimînte. Madre mia! Madre mia! Stens o Împinse spre ușă. Sanchez gemea. Bud Îi văzu pe albaștri forfotind pe alee. — O să-i lăsăm să-l bage la răcoare pe Pancho. Lui Stens Îi mai reveni sufletul. — Îl dăm pe mîna amicilor lui Brownell. În cameră intrară doi răcani. Bud văzu În venirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
În apartamentele noastre ieftine tipice pentru Los Angeles. Misiunea noastră este să luăm urma acestor mizerii pînă la sursă și să arestăm persoanele care le-au făcut, au pozat pentru ele și le-au distribuit, oricine ar fi ele. Jack gemu: marea operațiune „Reviste pentru labă“ din 1953. Ceilalți băieți păreau nerăbdători să șterpelească revistele, sperînd, poate, să-și mai stimuleze nevestele cu pozele de-acolo. Millard scoase o pastilă de digitalină. — Colegii de pe Newton Street i-au interogat pe cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
erau speriați. Deci nu ei l-au omorît. Cei doi intrară În altă cameră - cu draperiile complet trase, fără posibilitatea de a vedea sau auzi ceva. Jack alergă spre mașina lui. După zece minute ajungea la Birou. Sala de la Omucideri gemea de oameni de la Badge of Honor: Brett Chase, Miller Stanton, David Mertens, omul cu decorurile și Jerry Marsalas, care avea grijă de el, toți Înghesuiți pe o bancă lungă. În picioare: Billy Dieterling, echipa de filmare, plus o jumătate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
care Își dorea să o iubească pînă la moarte. Femeia Îi susținu lentoarea cu sărutările și mîngîierile ei. Bud nu se putu abține să se gîndească la o eventuală prefăcătorie, așa că se grăbi să o guste, ca să fie sigur. Lynn gemu. Îi luă mîinile și i le puse pe sînii ei, stabilind un ritm pentru degetele lui. Bud ținu cont de sugestiile femeii și Îi plăcu să o vadă icnind și avînd orgasm după orgasm, declanșate din nimic. Era real - atît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
i-a plătit pentru mine și Davey. Voiam să-i omor eu, dar n-am obținut un preț bun, așa de gonif-i au ajuns asasinii ăștia din Închisori. Exley Își Împachetă magnetofonul. — Mulțumim. Vom fi acolo la sosirea autobuzului. Cohen gemu. White spuse: — Kleckner mi-a lăsat un bilețel. Kikey și Lee Vachss ar trebui să se Întîlnească la Abe’s Noshery În dimineața asta. Eu zic să-i săltăm. Exley spuse: — De acord. CAPITOLUL 74 Abe’s Noshery: toate mesele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
se zvârcoleau în pânteceele ei, suportabile, mai degrabă ca o jenă care nu știi de unde vine și te umple de nervi. Dar așa începeau întotdeauna, până în clipa în care mai multe cuțite o sfâșiau pur și simplu, transpira de durere, gemea ușor, mușcându-și buza de jos și stăpânindu-se să nu țipe. S-a învârtit un timp fără rost, neștiind ce să facă și nevrând să facă nimic. Prea devreme pentru culcare. Și n-are chef de citit! Poate niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
nici nu credea că le mai ține minte ori că ar avea curajul să le istorisească cuiva. Dar aici e singură, infirmiera vine cu treburi și pleacă îndată, e o fire repezită, iar cealaltă pacientă zace pe-o parte și geme întruna, n-are cui spune nimic, nimeni nu o contrazice, nimeni nu râde de ea, până și asta i-ar plăcea: să râdă cineva de ea și de toate gândurile astea prostești, până se va molipsi și va înlătura cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
se lasă mângâiată, ar putea face orice cu ea în acele clipe, numai să-i scoată din cap gândul la grecul care s-a spânzurat. Nu-i prea greu s-o facă să uite, se întinde ca o pisică, toarce, geme, se rostogolește, se zvârcolește, uneori aproape strigă de plăcere și el trebuie s-o domolească. Însă n-o să înțeleagă în ruptul capului cum se împacă sperietura stupidă și credința că ar fi bântuită camera în care doarme - efect, crede el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
în pat goală, ușor înfiorată de răcoarea nopții, chemându-l alături, urmărindu-i mișcările nu atât de repezi pe cât ar fi vrut ea să fie, cu aceeași privire fierbinte și tot ce a mai fost după aceea mai fusese, ea gemând, rostogolindu-se, răsucindu-se, zvârcolindu-se, strigând de plăcere și el trebuind s-o domolească, punându-i mâna căuș pe gură, întocmai ca atunci când trebuia să-i domolească izbucnirile de după povestirile ei despre spiritul negustorului grec care umbla noaptea prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
trup, iar după o vreme nu și le mișca mai mult decât necesar. Sau i se părea inutil și stupid - deși cuvântul ăsta nu-l știa, avea să-l afle mai târziu - să începi să plângi tare, să strigi, să gemi, să ceri ajutor, să te văicărești, în timpul unei pedepse, pentru că o pedeapsă, dacă e meritată, trebuie îndurată cu fruntea sus, iar altă dată să fii atent să nu mai faci ce nu trebuie făcut, iar dacă nu e meritată, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
Nu-i vorbea Rodicăi Dumitrescu despre asta, ar fi impresionat-o inutil, n-ar fi avut nici rost. Dar eu știu ce gândea. Și pe urmă, în scurt timp, nici nu mai putea gândi, durerile îi tulburau mintea, ajungea să geamă și urle de durere. Rodica îmi spunea că nu poate fi ceva mai groaznic decât să auzi pe cineva urlând în camera de alături, unde se zvârcolește și să nu poți face nimic, nimic! I-au dat morfină și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
numea astfel. A avut un gând că există, cum nu crezuse, nefericire, și că ar fi imposibil ca tot ce se întâmplă cu el să nu fie un chip al ei. Zile întregi nu ațipea decât două-trei ceasuri, se zvârcolea gemând prăbușit în coșmaruri pe care n-ar fi fost în stare să le descrie. Aproape nu mânca; când simțea dureri în stomac, mesteca încet și în silă o bucată de pâine cu brânză și nimic altceva. Îi plăcuse dintotdeauna să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
trebuit să știe că întreaga lui criză nu-i decât spaima nedefinită și inconștientă că își pierde platoșa pe care și-o făurise de-a lungul anilor. Și nu înțelegea. Și atunci din nou îl cuprindea revolta, se frământa și gemea și vedea lume multă, o ura pe Ioana Sandi și pe urmă îi cerea iertare în gând, se ura pe el însuși și pe urmă își zicea că nu se poate împotrivi propriei firi, și se simțea teribil de singur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
În momentul acela i se păru că aude pași pe coridor, furișându-se pe lângă ușa dormitorului lor. Apoi începură zgomotele. Bufnituri și trosnituri și inconfundabilele sunete ale unei încăierări. Doi bărbați se băteau din toate puterile, înșfăcând orice armă nimereau. Gemeau de atâta efort, răcneau și se înjurau. Rebecca abia apucă să-și pună capotul pe ea și să aprindă lumina în dormitor, când auzi un urlet cumplit, mult mai puternic decât celelalte. Luminile se aprindeau acum în toată casa și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
de greutate, am închis ochii și am numărat foarte încet până la o sută. Între timp, am observat că nivelul zgomotului din vagon crescuse în mod perceptibil; oamenii începeau să vorbească între ei și femeia cu pulover de lână începuse să geamă încet, rostind O, Doamne, Doamne, Doamne, Doamne - când dintr-odată luminile din vagon s-au stins și ne-am cufunat în beznă totală. La câțiva metri de mine o femeie a scos un mic țipăt și s-a ridicat un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
reușit să mă descurc foarte bine. Pentru a prezenta „celălalt punct de vedere“ au adus o doctoriță urâtă ca o scroafă, cu ochelari, de la serviciul național de sănătate și plină de compasiune pentru oamenii sărmani, care a scâncit și a gemut invocând „bunăvoința“ și „subfinanțarea cronică“ până ce am pus-o la locul ei citând câteva date grăitoare. Credeam că n-o s-o mai văd după aceea, dar a venit la mine după emisiune, pretinzând că taică-său mă cunoscuse la Oxford
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
era moale și plină de cocoloașe și deși intenționase să se culce pe partea de pat cea mai apropiată de fereastră, se pomeni purtată de greutatea propriului ei corp în valea adâncă din mijloc. Patul scârțâia la orice mișcare, sau gemea, șuiera, foșnea, ca și cum nu-și găsea nici o clipă liniștea și pentru a se izola de această pistă sonoră enervantă, încercă să se gândească la ciudatele întâmplări ale zilei. În general, era încântată de felul în care decurseseră lucrurile cu Roddy
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
Picadilly. Imediat ce am ieșit, s-a rezemat greoi de zid, ducând o mână la frunte și cu cealaltă făcându-și vânt în dreptul feței trase și palide. Nu pot să stau mai mult de câteva minute cu familia asta, spuse el gemând, fără să mi se facă rău fizic. Îmi vine să vărs. — Dar erau numai doi reprezentanți, am subliniat eu. — Foarte bine: altminteri m-ar fi recunoscut careva. Unii membrii ai familiei Winshaw au o memorie foarte bună. Pentru că au de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
acest libidou nenorocit. Nu-i purta pică unui biet bătrân pentru slăbiciunile lui. Nu, desigur. Știam că vei înțelege. Am ajuns: Citroenul 2 CV albastru. Ne-a luat ceva timp să ne instalăm în mașină. Bătrânele articulații ale lui Findlay gemură puternic când se lăsă pe locul șoferului, iar, apoi îm timp ce se chinuia să găsească un loc potrivit pentru baston, scăpă cheile mașinii, pe care a trebuit să le extrag eu, contorsionându-mă și aproape făcând o întindere de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
negru sutien a pipăi butoni ciorapi din plasă dezbracă sucuri Mazola mângâiere bici descoperă chiloți întinde mulați suge cauciuc neted roz încalecă piele vâră înapoi încetișor te rog linge coapse limbă arcuit O, Doamne nu te opri umed desfăcute fragede gemând Da Da Am lăsat conținutul tăvii necurățat în bucătărie, apoi m-am întors la birou și am recitit această listă. Mă temeam de ea. După conversația mea cu Patrick, mă hotărâsem să-i dovedesc că pot scrie despre sex la fel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
văzând prin perdelele groase de ploaie, mai să o dărâme rafalele de vânt, se luptă să înainteze în curtea din față și se îndreptă spre capela familiei, situată într-o mică poiană de lângă capătul aleei des împădurite. De jur-împrejurul ei copacii gemeau trosneau și foșnau în timp ce furtuna își dezlănțuia rafalele sălbatice, imprevizibile. Spre marea ei surprindere, ușa capelei era deschisă și o lumină pâlpâia înăuntru. Două lumânări ardeau pe altar. Fuseseră aprinse recent, deși capela însăși părea goală. Tremurând violent - pe jumătate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
zâmbet de la o ureche la alta și‑a făcut În sfârșit apariția pe fața lui și părea atât de Încântat, Încât aveam impresia că e pe cale să facă pe el, nu alta. — O, spune‑mi că nu e adevărat, am gemut eu și m‑am Întrebat În ce belea se băgase prietena mea. Și a văzut‑o un polițist și a arestat‑o? — Nu, se pare că doi copii mici au văzut‑o În acțiune și i‑au arătat mamei lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
plimbe mîna pe ea; rochia fiind subțire, ea Îi simțea atingerea - degetul mare palma, și degetul care se mișca voluptuos, de parcă ar fi fost goală. Dar nu era În apele ei. — Încetează, Îi spuse ea, și-i opri mîna. El gemu ca un om supus chinurilor și se luptă În glumă cu strînsarea ei. Îți place să mă ții pe jar! Pot opri mașina? Facem asta, știi tu ce, sau o iau pe-un drum lateral. Dar nu opri mașina. Acceleră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]