3,055 matches
-
bolii neoplazice. Ceea ce pare însă categoric dovedit în prezent este originea genetică a cancerului. Se cunosc foarte numeroase gene oncogene, al căror rol în apariția teribilei maladii a fost dovedit. Din păcate însă, este foarte posibil ca nu numai o genă, ci mai multe să fie implicate în geneza cancerului. De asemenea, mecanismele (așa- numitele „pathways”) prin care mutațiile induse la nivel genetic conduc la apariția proliferărilor maligne nu sunt încă pe deplin elucidate. Și, în sfârșit, „ciclosporina” oncologiei, adică un
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
induce diferite pattern-uri de expresie genică antimicrobiană, ceea ce s-a considerat a reprezenta dovada că mecanismele de recunoaștere a microbilor au capacitatea de a diferenția între diferiți patogeni invadatori. Ciuperca entomopatogenă Beauveria bassiana activează selectiv expresia anumitor gene precum gena drosomicinii care codifică peptide cu activitate antifungică, iar infecția naturală cu bacteria Gram-negativă Erwinia carotovora carotovora induce preferențial expresia genelor antimicrobiene precum gena diptericinei. Dimpotrivă, injectarea sporilor de Beauveria bassiana induce deopotrivă expresia drosomicinei și diptericinei, ceea ce reprezintă un răspuns
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de a diferenția între diferiți patogeni invadatori. Ciuperca entomopatogenă Beauveria bassiana activează selectiv expresia anumitor gene precum gena drosomicinii care codifică peptide cu activitate antifungică, iar infecția naturală cu bacteria Gram-negativă Erwinia carotovora carotovora induce preferențial expresia genelor antimicrobiene precum gena diptericinei. Dimpotrivă, injectarea sporilor de Beauveria bassiana induce deopotrivă expresia drosomicinei și diptericinei, ceea ce reprezintă un răspuns mai general ce poate reflecta reacția la traumatismul cauzat de injecție. Infecțiile larvare naturale cu ouă ale viespei parazitoide activează predominant încapsularea și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
cluster, codifică izoforme ale peptidului antifungic drosomycin. Proteinele antibacteriene Altacin și Diptericin sunt codificate de trei, respectiv, de două gene, pe când Drosocin, Metchnikowin, Defensin și Andropin sunt codificate de gene singulare. Genomul drosofilei conține 11 gene pentru lizozim, precum și o genă care codifică o proteină ce prezintă patru domenii lizozim. În celulele tubului digestiv al drosofilei sunt exprimate constitutiv, șapte gene pentru lizozim, spre a facilita digestia. Peptidele antimicrobiene reprezintă doar una dintre armele răspunsului imun umoral al insectelor. Gena mitricoxidsintazei
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
o genă care codifică o proteină ce prezintă patru domenii lizozim. În celulele tubului digestiv al drosofilei sunt exprimate constitutiv, șapte gene pentru lizozim, spre a facilita digestia. Peptidele antimicrobiene reprezintă doar una dintre armele răspunsului imun umoral al insectelor. Gena mitricoxidsintazei din genomul drosofilei și gena proteintransferinei transportatoare de fier sunt implicate prin produșii lor în apărarea celulelor gazdei față de infecția microbiană. Ca așezare în genom, unele gene implicate în mecanismele de apărare constituie mici clusteri genici. De exemplu, Spätzle
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
ce prezintă patru domenii lizozim. În celulele tubului digestiv al drosofilei sunt exprimate constitutiv, șapte gene pentru lizozim, spre a facilita digestia. Peptidele antimicrobiene reprezintă doar una dintre armele răspunsului imun umoral al insectelor. Gena mitricoxidsintazei din genomul drosofilei și gena proteintransferinei transportatoare de fier sunt implicate prin produșii lor în apărarea celulelor gazdei față de infecția microbiană. Ca așezare în genom, unele gene implicate în mecanismele de apărare constituie mici clusteri genici. De exemplu, Spätzle, Toll și Pelle, sunt lincate genetic
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Sunt redate grafic diferitele clase de gene ale imunității la Drosophila. Genele și proteinele sunt listate împreună cu omologii de la mamifere, trecuți în paranteze. Genele peptidelor antimicrobiene sunt: and, attacin; cec, cecropin; def, defensin; dpt, diptericin; drs, drosomycin; lys, lysosyme; (lys#, gena care codifică o proteină cu patru domenii lizozimice) mtk, metchnikowin. Proteinele de recunoaștere crq, croquemort (CD36), emp, proteina membranei epidermale (CD36), WU-BLAST 2.0. Drosophila Genome Project serverblast care conține 13.601 gene codificatoare de proteine predictibile, reprezentând aproximativ 99
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Drosophila Genome Project serverblast care conține 13.601 gene codificatoare de proteine predictibile, reprezentând aproximativ 99,7% din genom. Proteinele ce se potrivesc cu o probabilitate semnificativă au fost analizate suplimentar, adesea prin identificarea celor mai apropiate potriviri nedipteriene față de gena de Drosophila, într-un program de cercetare al bazelor de date neredundante NCBI. Exceptând proteinele marcate cu un asterisc, care prezintă omologie redusă cu partenerii lor de la mamifere, numai genele cu potriviri cu proteinele de mare probabilitate au fost discutate
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
-o categorie aparte de celule somatice, reprezentate de limfocitele induse să sintetizeze Ig sau TCR față de antigenele cu care organismul vine în contact la un moment dat. Fiecare segment genic imunoglobulinic, luat individual, nu are capacitatea de a funcționa ca genă, dar informația genetică deținută în secvența sa de nucleotide devine parte constituentă a informației genetice din secvența de nucleotide a genei integrale imunoglobulinice, rezultată prin rearanjamentul mai multor asemenea segmente genice din locusul genic pentru imunoglobulină. Fiecare individ uman moștenește
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
segmente genice și o singură regiune variabilă codificată de doar una dintre cele câteva sute posibile segmente genice pentru regiunea variabilă (V) a catenelor imunoglobulinice ? S-a ajuns la concluzia că în cazul organizării informației genetice operative pentru sistemul imunitar, „gena” înseamnă de fapt o secvență de ADN, care codifică doar o anumită parte a catenei polipeptidice imunoglobulinice L sau H. Nici una dintre aceste „gene” nu se poate exprima ca o unitate funcțională (cistron), independentă, precum se exprimă oricare genă, în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
imunitar, „gena” înseamnă de fapt o secvență de ADN, care codifică doar o anumită parte a catenei polipeptidice imunoglobulinice L sau H. Nici una dintre aceste „gene” nu se poate exprima ca o unitate funcțională (cistron), independentă, precum se exprimă oricare genă, în înțelesul clasic al noțiunii. Astfel, unele asemenea „gene” codifică pentru regiunea variabilă (V) a catenei imunoglobulinice, pe când, altele asemenea „gene” codifică pentru regiunea constantă a uneia și aceleiași catenei polipeptidice imunoglobulinice. În cazul sistemului imunitar se înregistrează astfel un
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
regiunea variabilă (V) a catenei imunoglobulinice, pe când, altele asemenea „gene” codifică pentru regiunea constantă a uneia și aceleiași catenei polipeptidice imunoglobulinice. În cazul sistemului imunitar se înregistrează astfel un caz excepțional, violare a paradigmei geneticii moleculare care are formularea: „o genă - o catenă polipeptidică”, aplicându-se mai curând formularea „două gene» - o catenă polipeptidică”. Pentru a nu se crea confuzie, s-a convenit că în analiza organizării informației genetice pentru sinteza imunoglobulinelor să se folosească noțiunea de „ segmente genice” pentru secvențele
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de catene L și tot atâtea tipuri diferite de catene H, dacă cele două tipuri de catenă se asociază la întâmplare, spre a forma tetramerul imuno-globulinic. Dacă fiecare dintre moleculele Ig atât de diferite ar fi codificată de câte o genă separată, ar fi necesare milioane de gene, doar pentru sinteza imunoglobulinelor. Se știe însă că secvențierea celui mai complex genom, cel al speciei umane, a evidențiat existența doar a circa 35 000 gene distincte, dintre care doar câteva au semnificație
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
segmente genice JK este utilizat în unirea segmentelor genice VK și CK, rezultând un rearanjament de segmente genice VK-JK-CK în care intră doar câte unul dintre asemenea componente. De fapt, această combinație de segmente genice imunoglobulinice cu continuitate covalentă, reprezintă gena funcțională în dirijarea sintezei catenei imunoglobulinice LK. În celulele pre-B, segmentele genice VK, JK și CK sunt dispuse în această ordine în cromozom, dar ele sunt separate la distanțe mari prin interpunerea unor sectoare spațiatoare din duplexul ADN. Fiecare segment
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
aducerea prin deleție sau inversie cu specificitate de situs a unui segment genic C în nemijlocita vecinătate a suprasegmentului genic V-J, constituindu-se astfel o suprastructură de segmente genice nemijlocit lincate prin legături covalente fosfodiesterice, V-J-C. Această suprastructură reprezintă gena imunoglobulinică funcțională în dirijarea sintezei unei catene imunoglobulinice. O asemenea combinație succesivă de segmente genice distincte, cu realizarea unui cistron imunoglobulinic, a fost numită recombinare somatică. Această suită de evenimente se desfășoară în cursul determinării și diferențierii limfocitului matur, în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
una speculativă, dar ea ar putea beneficia și de argumentul că mecanismul crossing-over-ului inegal a fost funcțional în geneza multiplelor segmente genice pentru regiunea variabilă ca și pentru regiunea constantă a imunoglobulinelor și însăși geneza genelor imunoglobulinice pornind dintr-o genă ancestrală de tipul β2-microglobulinei actuale a avut la bază evoluția prin duplicație genică. Or, se știe că, cel mai frecvent mecanism al duplicației genice este tocmai crossing-over-ul inegal. În acest caz nu ar mai fi necesară nici intervenția excluderii alelice
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
maturație), un anumit segment VK se asociază cu oricare dintre cele patru segmente JK, printr-un proces de translocare probabilistică, rezultând suprasegmentul genic VK-JK, care se unește cu unicul segment genic CK, rezultând suprasegmentul complex VK-JK-CK. Acest suprasegment genic reprezintă gena funcțională în dirijarea sintezei catenei LK. Mecanismul de translocare de segmente genice imunoglobulinice este puțin înțeles. Se poate specula că este posibilă o modificare conformațională a fibrei de cromatină, prin care, segmente genice aflate la distanță, dar care urmează a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
este stabilirea cu înaltă precizie a punctelor în care activează endonucleaza, fiind stabilite astfel și segmentele genice care vor participa la asamblarea genei imunoglobulinice funcționale. Evident că o asemenea procesare complexă a sectorului din cromozom, la nivelul căruia este edificată gena imunoglobulinică, implică intervenția unui complex enzimatic multifuncțional (endonucleaze, exonucleaze, reparaze, recombinaze, ligaze etc.). Rearanjarea segmentelor genice imunoglobulinice poate avea loc în multe variante, depinzând de natura antigenului inductor a activării limfocitelor B, generându-se marea diversitate de molecule Ig sintetizate
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
generându-se marea diversitate de molecule Ig sintetizate de unul și același organism. Rearanjamentele segmentelor genice cu asamblarea genelor active în dirijarea sintezei imunoglobulinelor au loc în limfocitele B din măduva hematopoietică a oaselor. În aceste limfocite se asamblează o genă unică pentru o anumită catenă L și o genă unică pentru o anumită catenă H, din rearanjamentul segmentelor genice VL, JL și CL, respectiv VH, D, J H și CH. Edelman și Gall (1969) au identificat în țesuturile limfoide enzime
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
unul și același organism. Rearanjamentele segmentelor genice cu asamblarea genelor active în dirijarea sintezei imunoglobulinelor au loc în limfocitele B din măduva hematopoietică a oaselor. În aceste limfocite se asamblează o genă unică pentru o anumită catenă L și o genă unică pentru o anumită catenă H, din rearanjamentul segmentelor genice VL, JL și CL, respectiv VH, D, J H și CH. Edelman și Gall (1969) au identificat în țesuturile limfoide enzime implicate în evenimente de rupere - reunire și schimb de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
care orientează catena polipeptidică imunoglobulinică spre reticulul endoplasmic, pe când VK1 codifică pentru o secvență de aproximativ 80 de aminoacizi din regiunea variabilă a catenei LK. Restul de aproximativ 30 de aminoacizi din această regiune este codificat de segmentul genic JK. Gena funcțională VK-JK-CK conține un promotor, trei exoni și doi introni. Un intron este interpus între exonii LeK1 și VK1-JK, pe când, cel de al doilea intron este interpus între VK1 - JK și CK. Transcripția genei asamblate LeK1 - VK1 - JK - CK generează
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
segmente genice VH cu unul dintre cele patru segmente J H generează între 104 și 105 combinații posibile de suprasegmente ce dețin informația genetică pentru regiunea variabilă a catenelor H. La suprasegmentul VH-D-JH se adaugă un segment CH, constituindu-se gena activă în sinteza unei catene imunoglobulinice de tip H. Acest rearanjament de segmente genice H se realizează într-unul dintre cei doi cromozomi omologi ai perechii 14 de cromozomi umani. Există până la 20 de segmente genice pentru diversificare (D), fiecare
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
în determinarea eficienței reacțiilor de legare a antigenului și a reacțiilor încrucișate. Această regiune asigură variația distanței dintre cele două situsuri de legare a tetramerului imunoglobulinic. Regiunea h a catenei imunoglobulinice este codificată de o secvență de nucleotide aflată în gena funcțională pentru Cα, la începutul exonului CH2, pe când în cazul Cδ și Cγ, aceeiași regiune este codificată de mai mulți exoni mici, separați de introni corespunzători. Compararea secvențelor de nucleotide din segmentele genice primare Cα a permis evidențierea variațiilor în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
a suprasegmentului D-JH și unirea sa covalentă cu acesta, rezultând aranjamentul de segmente genice VH-D-JH. La această structură suprasegmentară va fi fuzionat covalent unul dintre segmentele genice CH, rezultând astfel o structură complexă multiseg-mentară VH-D-JH-CH, care reprezintă în sine gena funcțională în dirijarea sintezei unei catene imunoglobulinice de tip H, adică cistronul imunoglobulinic pentru catena grea. Segmentul genic C H deține informația genetică ce conferă moleculei imunoglobulinice specificitatea de clasă și subclasă. Asamblarea, ca proces teleonomic care are ca finalitate
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de înaltă precizie, spre a se asigura sinergetica și sincronismul proceselor de asamblare și de transcriere genică. Odată realizată translocația corespunzătoare a segmentelor genice VL și VH, precum și a segmentelor genice întregitoare JL și CL, respectiv D, JH și CH, gena rezultată va fi transmisă stabil, în cursul diviziunilor mitotice succesive, pornind de la celula B inițială, care s-a angajat pe calea maturației, adică a diferențierii tuturor celulelor-fiice ale sale, rezultând clona de celule B producătoare a anticorpului corespunzător antigenului invadator
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]