56,083 matches
-
cu mișcarea de idei din Europa Occidentală. Din corpul mare al generațiilor care au devenit active în deceniul șapte, se selectează spontan toate palierele existenței artistice: unii pictori rămîn credincioși zonei neutre a expresiei, în care își asigură un anumit gen de confort tocmai din pricina absenței atitudinilor tranșante, alții constituie materialul de manevră al noilor proiecte oficiale, în vreme ce o categorie mai restrînsă, dar foarte puternic motivată moral și estetic, descoperă spațiul experimental și îmbină, distribuind accentele în așa fel încît echilibrul
Mișcările unei generații by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15682_a_17007]
-
iau a bună carte a dtale: Arta prozatorilor români. Este acolo totuși o confuzie de preocupări, încît nu știe omul unde să te așeze. În fond e o carte științifică fiindcă aplici o metodă urmărind obiectiv rezultatele. Critica e un gen independent, care deși presupune preparația științifică, se desprinde ca și literatura pură de mișcarea strict investigativă, făcîndu-și un scop nu dintr-un adevăr abstract, cît din unul viu"... (Scrisori către Tudor Vianu, vol II, 1994, p. 280). Cum se vede
O carte celebră by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15676_a_17001]
-
el chiar este unul decisiv, deși tinerii, care nu au cunoscut nici stereotipul comunist și nici vocația complicității a generațiilor mai în vîrstă, participă la expoziție într-un număr destul de mare, deși reprezentarea geografică are o anumită substanță și varietatea genurilor și a stilurilor este cea obișnuită pentru acet tip de manifestări, mai este încă mult pînă la reprezentativitatea Salonului... pentru întregul fenomen artistic. Artiști importanți lipsesc nejustificat, iar genurile artistice prezente în expoziție sunt doar cele tradiționale, fapt care nu
Salonul național de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15699_a_17024]
-
destul de mare, deși reprezentarea geografică are o anumită substanță și varietatea genurilor și a stilurilor este cea obișnuită pentru acet tip de manifestări, mai este încă mult pînă la reprezentativitatea Salonului... pentru întregul fenomen artistic. Artiști importanți lipsesc nejustificat, iar genurile artistice prezente în expoziție sunt doar cele tradiționale, fapt care nu numai că sugerează o anumită inflexibilitate de concepție, dar și mutilează, prin omisiune, configurația de ansamblu a fenomenului, ignorînd o importantă componentă a realității noastre artistice. Dacă Salonul... ar
Salonul național de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15699_a_17024]
-
sunt doar cele tradiționale, fapt care nu numai că sugerează o anumită inflexibilitate de concepție, dar și mutilează, prin omisiune, configurația de ansamblu a fenomenului, ignorînd o importantă componentă a realității noastre artistice. Dacă Salonul... ar fi fost conceput pe genuri, așa cum era cel interbelic, și secvențele sale s-ar manifesta în succesiune, atunci omisiunea ar putea fi justificată, dar cînd pictura, sculptura, artele decorative etc. sunt împreună în același moment și în același spațiu, întrebarea privind absența celorlalte genuri este
Salonul național de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15699_a_17024]
-
pe genuri, așa cum era cel interbelic, și secvențele sale s-ar manifesta în succesiune, atunci omisiunea ar putea fi justificată, dar cînd pictura, sculptura, artele decorative etc. sunt împreună în același moment și în același spațiu, întrebarea privind absența celorlalte genuri este una legitimă. întrebare la care se va primi un răspuns în cadrul edițiilor viitoare, pentru că, în mod sigur, această acțiune are toate șansele să facă o îndelungată carieră.
Salonul național de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15699_a_17024]
-
era nevoie de mai mult ca să se simtă stingherit de faptul că stătea cu el la masă. Celălalt lucru care-i displăcea era pseudorevista cinematografică pe care o citea Kingsley - nici nu era o revistă propriu-zisă, ci un pliant de genul celor care ți se dau cînd intri la film, pline de fotografii color și de articole semianalfabete culese de prin materialele apărute în presă. Pe cînd citea, își mișca buzele, iar cînd dădea peste un paragraf extrem de complicat, rostea cuvintele
Jonathan Coe - Casa somnului by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/15650_a_16975]
-
factura bunei-purtări e un drum lung. Să nu uităm că Polonia, Cehia și Ungaria au avut, în ultimii zece ani, o cu totul altă traiectorie politică și economică decît noi. În timp ce echipa iliesciană conducea, prin 1990-1992, România cu lozinci de genul " Nu ne vindem țara!", "Jos Europa!", cîștigînd copios alegerile pe baza sloganelor naționaliste și antioccidentale, membrele grupului de la Vișegrad își vedeau, tăcînd și înghițind dezagrementele tranziției, de interesele de lungă durată. Incomparabili maeștri în vopsirea ciorii, politicienii români și-au
Europa are urechile înfundate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15688_a_17013]
-
de până acum e o blândă distopie, dacă noțiunea există. Creezi o cascadă de imagini care se combină de la sine. Ești nu numai vizual ci și narativ. E o trăsătură Desperado să ascunzi lirismul pe după poalele altor arte, să amesteci genurile literare, artele, într-un singur tot. Când te gândești la opera ta, nu ți se pare că ești mai mult decât poet, că ești și romancier, și pictor, istoric, geograf? Recurgi la hibridizarea genurilor cu premeditare ori vine de la sine
George SZIRTES: Notă de subsol la o literatură nescrisă by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15665_a_16990]
-
pe după poalele altor arte, să amesteci genurile literare, artele, într-un singur tot. Când te gândești la opera ta, nu ți se pare că ești mai mult decât poet, că ești și romancier, și pictor, istoric, geograf? Recurgi la hibridizarea genurilor cu premeditare ori vine de la sine, când te apuci să scrii? George Szirtes: Mi-ai pus întrebările cele mai inteligente și cele mai imposibile din câte mi s-au pus până acum. Pari un lector neobișnuit de perspicace și asta
George SZIRTES: Notă de subsol la o literatură nescrisă by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15665_a_16990]
-
a fost primul cel care, în cadrul improvizației jazzistice, a introdus elemente ritmico-melodice preluate din folclorul nostru; ethno-jazzul a debutat la noi cu Körössy, la mijlocul anilor '60, în emisiunile de radio, cele de la tv, prin intermediul primelor imprimări discografice realizate în domeniul genului, la noi. Fiecare apariție a sa în spectacole, în concerte, hrănea atmosfera de deschidere artistică, de deschidere intelectuală... perioadă care, ne aducem aminte, a durat mai puțin de un deceniu, până în debutul anilor '70. Körössy a fost un pianist de
Iancsi Körössy la București by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/15701_a_17026]
-
și acelea cu aglomerări de personaje schematice, într-o stare de semilevitație -, la Wanda Sachelarie Vladimirescu ele capătă note particulare și distincte. Tot ceea ce la Margareta Sterian era histrionism, la Magdalena Rădulescu evaziune și miraj, iar la Tia Peltz un gen de cochetărie ludică și volubilă, devine aici pretext pentru o jubilație gravă. Și această contradicție aparentă nu este deloc întîmplătoare pentru că întreaga expoziție constituie spațiul unor asemenea paradoxuri: retrospectivă în afara temporalității, delicatețe și forță, contemplație și răbufnire, laconism și discursivitate
Un expresionism melancolic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15716_a_17041]
-
incult (mai ales orășenesc). Ar trebui să vedem de ce oralitatea - ale cărei calități mult apreciate sînt naturalețea și accesibilitatea - e o valoare pozitivă la începuturile literaturii românești moderne: în proza narativă ea e recomandată de estetica realistă, dar pentru celelalte genuri și specii mai importantă ar părea concepția comunicativă a literaturii. La nivel ideologic, se pot invoca ideile romantice și democratice, egalitariste, ale generației pașoptiste. în planul practic, oralitatea e coerentă (cum a arătat, de mult, Vianu) cu activitatea politică și
Prestigiul oralității by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15713_a_17038]
-
Viorica Bucur De la bun început, trebuie spus că, anul acesta, Zilele Filmului Italian au îmbogățit toamna cinefililor bucureșteni cu câteva evenimente care au dat acestei manifestări o notă aparte (cel puțin în contextul dâmbovițean al manifestărilor de gen): în mod evident, organizatorii (Institutul Italian de Cultură și Asociația culturală Itaro Arte) au vrut să ne ofere nu doar un festival ci, mai ales, un alt fel de festival. Șase filme reunite sub genericul "Mari autori ai cinematografiei italiene
Altfel de festival by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15717_a_17042]
-
de pași/) și filmul, devenit deja clasic, al lui Francesco Rosi (Mani sulla citta/ Mâinile pe oraș), iar citarea de către Giordana, în anul 2000, a finalului acestei producții italiene din 1963 arată clar voința realizatorului de a continua tradiția acestui gen de cinema al intervenției sociale și politice. Reperul comun între alte două filme incluse în selecție - Isoliti ignoti / Făptași necunoscuți (Mario Monicelli, 1958) și Divorzio all'italiana/Divorț în stil italian (Pietro Germi,1962) este nu atât genul (comedie), cât
Altfel de festival by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15717_a_17042]
-
tradiția acestui gen de cinema al intervenției sociale și politice. Reperul comun între alte două filme incluse în selecție - Isoliti ignoti / Făptași necunoscuți (Mario Monicelli, 1958) și Divorzio all'italiana/Divorț în stil italian (Pietro Germi,1962) este nu atât genul (comedie), cât mai ales faptul că ele marchează sfârșitul unui anume gen de comedie - tip farsă populară (în stilul celor interpretate de Toto care, de altfel, în semn de omagiu este distribuit de Monicelli în filmul semnat de el) și
Altfel de festival by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15717_a_17042]
-
între alte două filme incluse în selecție - Isoliti ignoti / Făptași necunoscuți (Mario Monicelli, 1958) și Divorzio all'italiana/Divorț în stil italian (Pietro Germi,1962) este nu atât genul (comedie), cât mai ales faptul că ele marchează sfârșitul unui anume gen de comedie - tip farsă populară (în stilul celor interpretate de Toto care, de altfel, în semn de omagiu este distribuit de Monicelli în filmul semnat de el) și începutul noii comedii italiene, axată pe critica de moravuri și pe satirizarea
Altfel de festival by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15717_a_17042]
-
actul liric, lăsînd osul gol a silogismului. Apelînd la concretul dens, la o imagistică groasă în voia căreia se lasă, Nicolae Țone beneficiază astfel de șansa unui paradoxal acces la impactul metafizic, ocultat de versificația de ,,poante", de ,,spirite" spectaculare, gen Prevert sau Sorescu. I se potrivesc vorbele lui Artaud: ,,Sîntem aici și ne trezim brusc în toiul luptei metafizice, iar partea împietrită a corpului aflată în transă, înăsprită de refluxul forțelor cosmice care o asediază, este admirabil transpusă în acest
Un postavangardist (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15692_a_17017]
-
University, unde mă aflu de cîtăva vreme, recepționează, e drept, tot felul de mesaje aberante. M-am gîndit că acesta chiar merită luat în serios. Nu de alta, însă tactica d-lui Pantazi dovedește o oarecare abilitate în amorsarea acestui gen de acțiuni: deocamdată, ne aflăm în faza în care face apel la intelectualii transilvăneni din întreaga lume, în încercarea de a-i atrage într-o mișcare amplă. Într-o fază urmatoare, Garibaldi-ul de la antipozi anunță că va pune la dispoziția
Zgomotul și euforia by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15706_a_17031]
-
are ca scop îndoctrinarea comunistă în orele libere, mai degrabă decît recreere. Se fac presiuni asupra tineretului pentru ca acesta să se înscrie în brigăzi "voluntare" de muncă pentru reconstrucție prin toată țara. Cu toată ostilitatea celor mai mulți tineri români față de acest gen de constrîngere, programul comunist de a extinde ideologia marxistă asupra unei proporții apreciabile dintre ei va reuși, fără îndoială, dacă accesul la alte puncte de vedere va continua să fie împiedicat. Comuniștii își pun evident mari speranțe în programul pentru
Un raport american despre România din 1949 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15694_a_17019]
-
-l convingă pe Rubaciov - alias Buharin - să renunțe la scrupulele lui morale și să capituleze pe plan ideologic, declarîndu-se vinovat de activitate contra-revoluționară criminală: În ultimul timp ai dat dovadă de tendințe către scrupule umanitare și alte sentimentalisme de același gen (...) Eu sînt interesat de un singur lucru - să te văd analizînd liniștit cazul tău și ajungînd la concluzii logice. Căci numai după ce vei fi regîndit toată această istorie pînă la concluziile ei logice, numai atunci o să capitulezi". Nu există în
Cele două morale și politica by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15707_a_17032]
-
sa, scriitura estetică încorporează complexitate și multiplicitate, "supradeterminare", multidimensionalitate, o dialectică a armoniei și a contradictoriului, coexistența aversiunii față de frumusețe și a plăcerii, derivate din idealul de frumusețe. Integralitatea monolitică, logica rigidă, consecvența absolută, omogenitatea, și toate celelalte de acest gen, nu vor putea niciodată să accepte maniera în care formalismul estetic le subminează, prin simplul fapt că există" (V. Nemoianu, care numește esteticul, cu prudență, așa cum procedează și critica americană, ,,formalism estetic", dar nu mai puțin îi ia apărarea cu
Un impas al lovinescianismului? (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15710_a_17035]
-
anxietatea și sațiul nu se scaldă în noroaie naturaliste. Ceea ce nu înseamnă că angoasele i se absorb integral în romane - în Jurnalul unui adolescent (1941), în Tinerețe ciudată (1943), în Moartea cotidiană (1946), ultimele două narațiuni de certă noutate în gen, preludând curente ce-și vor revendica geneza în Occident. Aceste romane, precum și Așteptând ceasul de apoi se centrează pe crize - cât privește Așteptând ceasul de apoi, din câte-mi amintesc, după o ședință de lectură, când manuscrisul purta încă titlul
DINU PILLAT - 80 de ani de la naștere: Un destin împlinit? by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15723_a_17048]
-
noi trebuie să ne minunăm în fața unui bun-simț care e mai ales unul post-decembrist, să ne uluim de farmecul formulărilor și de simplitatea demonstrațiilor etc. Pe de altă parte, astfel de texte produc frustrări asemănătoare cu acele produse cîndva de genul memorialistic, rezervat pe vremuri doar excepționalilor, exemplarilor. Dacă nu ești o persoană cunoscută, a scrie astfel de moralities e ridicol, deși cîțiva tineri ar putea susține că nu e tocmai greu. Există o tentație a facilului în astfel de elegante
Fabule de critic și romancier by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15709_a_17034]
-
cu părerea asupra unor subiecte (politice, în special, dar și culturale), oricît de competenți ar fi în această întreprindere. Cred, așadar, că ziarist este cel care, măcar o perioadă din activitatea lui, a realizat materiale subsumate cel puțin unuia dintre genurile publicistice propriu-zise: reportaj, anchetă, interviu, știri. Mă grăbesc să precizez că această încadrare nu suferă de partis-pris, mai exact nu încearcă să tragă o linie între generații. Chiar dacă o bună parte dintre cititori nu știu asta, în marea lor majoritate
A fi ziarist în România by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15689_a_17014]