4,715 matches
-
apare ca pozitivă. Ceea ce diferă acum nu mai este decât intensitatea relației, aceasta fiind mai puternică în societățile occidentale. Explicațiile diferențelor pe care Bădescu (2003b) le caută rezidă în problemele de validitate pe care le ridică măsurarea standard a încrederii generalizate și în caracteristicile etnice ale asociațiilor voluntare. Ambele probleme ar putea fi responsabile de o relație mai slabă între participare voluntară și încredere generalizată în societățile post-comuniste. Aceste diferențe în activitatea și în definiția societății civile în Europa post-comunistă pot
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
slabă între participare voluntară și încredere generalizată în societățile post-comuniste. Aceste diferențe în activitatea și în definiția societății civile în Europa post-comunistă pot afecta comparațiile între diverse societăți atât în ceea ce privește activismul civic, cât și în ceea ce privește relația dintre activism și încrederea generalizată, acestea fiind influențate de contextul național. Așa cum remarca autorul, există o puternică diferență între sensul și intensitatea relației încredere-participare în societățile occidentale și cele post-comuniste. Nu este exclus ca ea să provină din deficiențe de măsurare: erori de măsurare, cerințe
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
evidență în societățile occidentale operează în mod similar și în societăți cu totul diferite precum cele est-europene. Cu toate aceste, corelațiile în sub-eșantionul est-european sunt mai slabe decât în cel occidental. Explicațiile sunt cele avansate mai sus: validitatea măsurării încrederii generalizate și caracteristicile asociațiilor dependente de contextul etnic. În eșantionul românesc, de exemplu, schimbarea măsurii încrederii în încredere în străini, care este o operaționalizare mai bună, dovedește că relația dintre încredere și participare voluntară este una semnificativă și pozitivă. Contextul etnic
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
de încrederea în instituții. Modelele includ și alte variabile, precum valorizarea egalității, religiozitatea, post-materialismul, încrederea în guvern și în funcționarea justiției, mulțumirea față de democrație, percepția subiectivă a corupției. Alături de variabile socio-demografice, ele ar trebui să fie responsabile de nivelul încrederii generalizate. Într-un mod asemănător Uslaner construiește un model care să explice participarea în organizații secundare, incluzând variabile precum interesul politic, frecvența slujbelor religioase la care oamenii participă, incidența valorilor materiale și consumul TV. Pentru a determina influențele reciproce, autorul introduce
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
Figura 5.1 Distribuția după vârstă a respondenților 5.1.1 Operaționalizarea capitalului social în anchetă Capitalul social a fost măsurat în ancheta noastră în acord cu definiției utilizate de European Values Survey pe patru dimensiuni (van Schaik, 2002): încrederea generalizată și participarea la organizații secundare (cf. World Values Survey) și alte măsuri ale sociabilității sub forma întâlnirilor cu prietenii, cu colegii de muncă în afara orelor de program, cu oamenii de la biserică, dar și măsuri ale normelor de reciprocitate, anume atitudinea
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
sub forma întâlnirilor cu prietenii, cu colegii de muncă în afara orelor de program, cu oamenii de la biserică, dar și măsuri ale normelor de reciprocitate, anume atitudinea de cooperare cu numeroși alți indivizi în logica acțiunii colective. Prima dimensiune este încrederea generalizată. Așa cum știm din alte sondaje de opinie, încrederea socială este una redusă în România, dar și în fostele țări comuniste. Cetățenii țărilor est-europene prezintă mai puțină încredere în ceilalți decât cetățenii țărilor vest-europene. Cercetând valurile 1990 și 1995 ale World
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
39,7 Octombrie Gallup 19,3 Desigur, diferențele dintre răspunsuri ridică semne de întrebare. Nu vom relua in extenso discuția pe care am avut-o în capitolul 4 despre problemele de validitate pe care le ridică diferitele măsuri ale încrederii generalizate. Diferențele în formularea întrebărilor referitoare la încredere pot conduce la diferențe între frecvențele răspunsurilor. Ultimele două valori din tabelul de mai sus ridică un asemenea semn de întrebare. Între mai și octombrie 2005 încrederea socială pare să scadă la jumătate
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
factor al normelor de reciprocitate. Tabelul 5.1.12 Importanța factorilor capitalului social pentru sprijinul pentru democrație Sprijină democrația ca ideal Respinge alternativele nedemocratice B S.E. Beta B S.E. Beta (Constant) 0,599 0,063 1,966 0,113 Încredere generalizată 0,01 0,058 0,008 0,146 0,106 0,041 Membru asociație -0,008 0,016 -0,020 0,04 0,028 0,059 Voluntar asociație 0,02 0,016 0,056 0,01 0,029 0,015
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
feminin) 0,05 0,039 0,053 -0,002 0,065 -0,001 Vârsta 0,0007 0,001 0,027 -0,006 0,002 -0,125*** Educația 0,01 0,008 0,108** 0,03 0,013 0,101** Încredere generalizată 0,008 0,072 0,005 0,08 0,121 0,026 Membru asociație 0,004 0,019 0,012 0,05 0,033 0,076 Voluntar asociație 0,01 0,021 0,037 0,04 0,035 0,056
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
paradigmei clasice. Integrarea capitalului social în modelul ce conține capitalul uman, resursele economice și atitudinile civice nu duce decât la o creștere modestă a puterii explicative. Mai mult, indicatorii cei mai importanți rămân atitudinile civice. Aceasta înseamnă că nici încrederea generalizată, nici participarea în organizații voluntare nu sunt o sursă a valorilor democratice în Rusia. Capitalul social se dovedește doar contextual un factor favorabil valorilor democratice. Exemplul rusesc arată că cei care au mai multă încredere în instituțiile autoritare ale statului
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
democratic va fi folosit în continuare în relațiile sale cu alte variabile importante. 5.2.2. Măsurarea capitalului social Ca și în cazul analizei la nivel local, vom folosi pentru capitalul social o definiție ce combină trăsături psihologice, anume încrederea generalizată, cu trăsături structurale, anume densitatea rețelelor de cooperare. După cum se poate vedea mai jos, participarea în asociații voluntare nu este mai mare decât în alte sondaje la nivel național. Pe baza activismului în diverse tipuri de asociații voluntare construim prin
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
fiind doar asemănătoare. Am folosit totuși comparația pentru a constata dacă între modele asemănătoare apar mari diferențe între contextul rusesc și cel românesc. Nici în cazul rusesc, nici în cel românesc, elementele "tari" ale capitalului social, participarea voluntară și încrederea generalizată, nu apar legate de indicatorul democratic. De altfel, dintre elementele capitalului social difuz în cazul rusesc se disting densitatea relațiilor utile, utilizarea tehnicilor premoderne în obținere de bunuri și servicii (traficul de influență, mita), frecvența slujbelor religioase și încrederea în
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
și încredere ar putea fi cauzată de o recrutare selectivă a celor care participă la organizații secundare: membrii acestor organizații sunt tocmai cei care manifestau deja un nivel ridicat de încredere socială, în timp ce indivizii cu un nivel scăzut de încredere generalizată nu fac parte din astfel de asociații voluntare. Chiar și acolo unde legătura dintre participare și încredere este pusă în evidență, ea este de obicei slabă statistic și de o intensitate redusă. Aceasta este inconsistentă în studii la nivel agregat
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
și Weller, 2003). Atunci când Rose și Weller integrează capitalul social paradigmei clasice în ecuația de regresie, puterea de explicație a modelului nu crește decât foarte modest. Mai mult, indicatorii cei mai importanți rămân atitudinile civice. Aceasta înseamnă că nici încrederea generalizată, nici participarea în organizații voluntare nu sunt o sursă a valorilor democratice în Rusia. Capitalul social se dovedește doar contextual un factor favorabil valorilor democratice. Exemplul rusesc arată că cei care au mai multă încredere în instituțiile autoritare ale statului
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
și de a se opune unor reglementări considerate injuste, sunt adeseori mai importante. Această dorință de libertate a cetățenilor a fost de multe ori neglijată în discuția despre factorii esențiali pentru democrație (Welzel și Inglehart, 2005). Această dorință de libertate generalizată nu este importantă doar pentru supraviețuirea și consolidarea democrației, consideră Welzel și Inglehart, ci chiar pentru transformarea regimului, pentru inițierea procesului de democratizare, de obicei apanaj al elitelor. Acest factor completează tabloul pe care îl știam, anume importanța factorilor economici
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
Mai orientați către sistemul politic, ei au mai multă încredere în liderii lor politici și în instituțiile regimului democratic și se simt mai competenți politic. Deși analiza noastră nu a descoperit relații semnificative și puternice între participarea voluntară și încrederea generalizată, alte studii ale activismului din regiune le confirmă (Bădescu, Sum și Uslaner, 2004). De asemenea, activiștii civici par să fie mai toleranți cu minoritățile, cel puțin asta este concluzia unor anchete desfășurate în România. Cercetări proprii nu confirmă însă relația
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
manifestații și participarea la boicot), 1 da, 0 nu (Crombach's Alpha = 0,9370). Membru partide 1 membru, 0 nemembru Membru sindicate 1 membru, 0 nemembru Anexa 2 (Capitolul 5.1) Întrebările și codificarea răspunsurilor în analiză Capital social * Încrederea generalizată Textul întrebării: În general vorbind, ați spune că se poate avea încredere în cei mai mulți dintre oameni sau e mai bine să fi atent în relațiile cu oamenii? Categorii de răspuns: 1: se poate avea încredere în cei mai mulți dintre oameni; 2
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
în cei mai mulți dintre oameni sau e mai bine să fi atent în relațiile cu oamenii? Categorii de răspuns: 1: se poate avea încredere în cei mai mulți dintre oameni; 2: este mai bine să fi atent în relațiile cu oamenii. Indicatorul încrederii generalizate: acord cu răspunsul 1: se poate avea încredere în cei mai mulți dintre oameni cod 1; acord cu răspunsul 2: este mai bine să fi atent în relațiile cu oamenii cod 0. * Apartenența la asociații voluntare Textul întrebării: V-aș ruga în
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
de idei, nu doar de pâine și circ. Se găsesc ideologii care promit să le ordoneze viața, să le dea sens vieții. Ideologia totalitară montează o întreagă armată în propagandă încât omul să trăiască acolo împlântat într-o minciună oficială generalizată. Propagandiștii sunt artiști, chiar dacă unii grotești. Folosesc cu înverșunare hiperbola când e vorba să-și prezinte isprăvile, și omisiunea când e vorba de efecte dezastruoase ale propriilor politici.. Ceea ce fac și cei din marketing. În societățile libere, marketingul, cu alte
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
pot țâșni spre suprafață nimicind ordinea. Dacă în vârful piramidei trebuințelor, Maslow plasează autorealizarea ca fiind ultima dintre cele superioare, e firesc să te întrebi ce înțelege el prin autorealizare. Ori constatăm că autorealizarea în accepțiunea lui Maslow este creativitatea generalizată despre care afirmă: „Creativitatea ca expresie a actualizării sinelui este emisă la fel ca radioactivitatea, și atinge viața în toate aspectele sale, indiferent de problemele existente, așa cum un om vesel emană veselie fără să-și propună, să aibă un plan
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
unei ploi rapace pentru curățirea lor proprie dar și a bărbaților. Haine curate din garderoba doctorului înlocuiesc trențele bieților orbi. Casa plăcut mirositoare desparte grupul de miasmele atmosferei în care se descompuneau fetid cadavrele. E o primă izolare de iadul generalizat. Rezervorul de la toaletă oferă o apă pură în comparație cu ce putuseră să consume ei în experiența lor terifiantă. Puținele rezerve de hrană ale cămării sunt împărțite parcimonios dar egal și sunt completate de hrana spirituală, de lecturi oferite sacrificial de cine
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
amorul propriu, teroarea remușcării, frica de compromitere sunt încă mult prea mari. Am arătat cu alt prilej că C. Noica a murit cu această convingere. Recent, în dialogul său cu Gabriel Liiceanu, Gabriela Adameșteanu are onestitatea să recunoască, deschis, realitatea generalizată a compromisului și indiferenței față de orice posibilă răspundere: îmi spuneam că un astfel de scrupul moral (înscrierea în partid, n.n.) e deja demodat pentru generația mea, căreia comunismul i se părea instalat pentru eternitate 1. Acestui mit azi atât de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
pretinde că această literatură a fost inexistentă. Problema ar merita să fie reluată sistematic deoarece privește în modul cel mai direct prezențele românești în străinătate. în sfârșit, este destul de curioasă atitudinea dar reacțiunea lui Ioan Petru Culianu este surprinzător de generalizată și la noi de a te înverșuna împotriva victimei (cultura română), a o denunța cu violență și de a nu spune nimic, sau prea puțin, despre sistemul care a distrus-o, a sterilizat o, a împiedicat-o să se dezvolte
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
umanității. Ea respinge, face de fapt practic imposibil orice izolaționism, fie el absolut sau nu; 2. Toate aceste noi realități tind spre formarea unei alte mentalități culturale, profund schimbate, cu criterii de valorificare și mijloace de expresie tot mai comune, generalizate și extinse, la limită, la scară mondială; 3. Tendința generală, în astfel de condiții profund schimbate, este cooperarea și stimularea reciprocă, emulația și competiția creatoare între diferite culturi. în nici un caz, baricadarea, orgolioasă și inaccesibilă, îndărătul specificității, declarată absolută, intangibilă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
anevrisme Charcot-Bouchard, considerate responsabile pentru hemoragia cerebrală hipertensivă. Lipohialinoza duce de asemenea la tromboza arterelor penetrante mici, baza patologică a lacunarismului cerebral (12). Aceste modificări microangiopatice ale rezistenței arteriolelor creierului duc la o reactivitate cerebro-vasculară alterată, parte a tulburărilor microvasculare generalizate cauzate de diabet (22). În afara microangiopatiei există alți factori diferiți care influențează fluxul sanguin cerebral la diabetici: - alterarea inervației adrenergice și colinergice a arteriolelor cerebrale, descrisă în diabetul experimental și explicată prin posibilitatea influențării răspunsului vasodilatator prin neuropatia diabetică; - nivele
Tratat de diabet Paulescu by Răzvan Motoc, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92214_a_92709]