9,430 matches
-
și volițională pe care au parcurs-o. Alta este și trăirea și disponibilitatea profesorului de fiecare dată. În afară de acestea, fiecare activitate este structurată pe niveluri și, ca atare, diferă prin specificul ei, cea pentru Învățământul primar de cea pentru Învățământul gimnazial, cea pentru ciclul liceal de cea pentru treapta universitară sau postuniversitară ori pentru adulți, În genere. Infinita varietate de situații este, implicit, izvorul unei mari diversități de proceduri de lucru; ea pledează În favoarea pluralismului metodelor de instruire și de educație
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
natura cunoștințelor și specificul comportamentelor de Învățare corespunzătoare. Sunt metode caracteristice, de exemplu, predării matematicii, muzicii, artelor plastice, educației fizice etc. Didacticile speciale destinate lor poartă amprenta acestei specificități. Metodele folosite cu precădere la nivelul anumitor trepte de instruire (primar, gimnazial, liceal, universitar, postuniversitar) fac obiectul unor didactici speciale realizate după criteriul specificității procesului instructiv-educativ propriu fiecărei etape. Relevante sunt, astăzi, cercetările legate de dezvoltarea unei didactici universitare. Foarte actuală și operantă a Început să devină clasificarea după criteriul organizării individuale
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
anume au citit, răspunsul este În procent de 99% o ridicare din umeri” (M.S.); „Astăzi este foarte greu să-i convingi pe elevi să citească” (Z.P.); „«La ce-mi folosește, doamnă, lectura?» - mă Întreabă o elevă” (E.S.); „În Învățământul gimnazial se constată, de la o zi la alta, o scădere a interesului pentru lectură. Cartea este Înlocuită de calculator” (C.S.); „Calculatorul intră În concurență cu lectura și iese Învingător” (R.M.); „Se pare că tot mai mulți elevi se ghidează după principiul
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Ratele de cuprindere în învățământul superior german sunt, prin urmare, mult mai mici decât cele din Statele Unite, iar universitățile sunt mai puțin diferențiate. Spre deosebire de modelul german, elevii din România trebuie să opteze pentru o specializare mai târziu, la finalizarea studiilor gimnaziale, în jurul vârstei de 14-15 ani. Deși structura de specializări din învățământul secundar superior diferențiază între arii curriculare academice și vocaționale, toți tinerii înscriși în această treaptă de învățământ pot obține diploma de bacalaureat și pot accede astfel la studii superioare
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
disciplinară contribuie la raționalizarea utilizării trupurilor necesare unei instituții cum este întreprinderea capitalistă 1. Paternitatea conceptului de conținut ascuns îi este atribuită lui Philip Jackson (Margolis și colab., 2001), care a identificat (Jackson, 1968), în urma unor observații sistematice în clase gimnaziale publice, aspecte ce decurg din relațiile sociale din școală. Anumite valori, dispoziții, așteptări comportamentale și sociale aduc beneficii școlare pentru elevi, învățarea acestora constituind o caracteristică a curriculumului ascuns. Observațiile sale l-au convins că abilitățile transmise astfel și sancționate
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
au depășit tema contribuției conținuturilor ascunse la reproducerea inegalităților de clasă și au abordat modul în care acestea contribuie la menținerea inechității de gen, de rasă sau de etnie. Investigând conținuturile (programe și manuale) destinate elevilor din clasele primare și gimnaziale din România, Constantin Cucoș (2002)1 enumeră elementele acestora care pot purta ideologii sau conținuturi ascunse: 1. Conținuturile formale și dozarea acestora. 2. Prezentarea și prelucrarea didactică a conținuturilor, putându-se distinge între variante curriculare directive - imperative, apodictice -, pe de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
terminat nici gimnaziul și nu urmează nici o formă de educație și formare profesională. Rata de absolvire exprimă procentul absolvenților unui anumit nivel de instrucție din totalul populației care are vârsta corespunzătoare absolvirii nivelului respectiv de învățământ. Pentru ciclurile primar și gimnazial, vârsta teoretică de absolvire este de 14 ani. 7.2. Participarea școlară în România în 2005 potrivit datelor MEC (2005)tc "7.2. Participarea școlară în România în 2005 potrivit datelor MEC (2005)" În 2005, rata brută de cuprindere școlară
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de aproape trei ori. Abandonul școlar este un fenomen urmărit cu atenție în cadrul politicilor sociale prin educație, fiind principala cauză a neparticipării școlare și afectând în mod inegal diverse categorii sociale. Tabelul 14. Rata abandonului școlar în învățământul primar și gimnazial Sursa: MEC, 2005 Datele statistice oficiale indică inegalități semnificative între persoanele de sex feminin și cele de sex masculin în ceea ce privește participarea școlară, cu un avantaj pentru fete. Inegalitățile de șanse școlare sunt sugerate și de ratele mai mici de participare
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
consilierii se așteaptă oricum ca ei să eșueze. Direcționarea nu este formalizată sau teoretizată în învățământul românesc, ceea ce nu înseamnă că este un fenomen absent. Ea este practicată într-un mod nesistematic la toate nivelurile de învățământ. În multe școli - gimnaziale și de liceu mai ales -, împărțirea pe clase a elevilor se face pe criteriul rezultatelor dobândite în anii anteriori, constituindu-se clase „mai bune” sau clase „mai puțin bune”, iar literele prin care sunt identificate acestea - A, B, C... - semnalează
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
detaliile. Schematizarea trebuie însă însoțită și de o prezentare a obiectului ființei în integritatea sa, pentru a putea fi identificată de elevi. d. O altă recomandare privește variația materialului intuitiv. O cercetătoare (E. Kabanova-Meller), urmărind lecțiile ținute într-o clasă gimnazială, a observat cum unii școlari nu recunoșteau triunghiul dreptunghic decât dacă era desenat cu o catetă orizontală. Încercând să-și explice eroarea, ea a constatat că profesorul de matematică desena totdeauna triunghiul în acest fel și elevii au ajuns să
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
trebuie să realizeze mici compuneri pe marginea unor tablouri înfățișând diverse scene sau să formuleze morala ce se poate degaja dintr-o asemenea imagine etc. Autoarele au lucrat timp de unul sau doi ani cu copii din clasele primare și gimnaziale, obținând cel mai evident progres în lotul gimnazial (mai ales în ceea ce privește originalitatea). Folosirea acestor metode nespecifice, chiar dacă n-ar duce momentan la progrese evidente pentru un anume obiect de învățământ, sunt importante deoarece creează ceea ce se numește o „atitudine creativă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
tablouri înfățișând diverse scene sau să formuleze morala ce se poate degaja dintr-o asemenea imagine etc. Autoarele au lucrat timp de unul sau doi ani cu copii din clasele primare și gimnaziale, obținând cel mai evident progres în lotul gimnazial (mai ales în ceea ce privește originalitatea). Folosirea acestor metode nespecifice, chiar dacă n-ar duce momentan la progrese evidente pentru un anume obiect de învățământ, sunt importante deoarece creează ceea ce se numește o „atitudine creativă” și mai ales „aptitudinea de a căuta și
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
școlartc "3. Posibilit\ți de prevenire [i înl\turare a e[ecului [colar" Dintre măsurile de prevenire a apariției eșecului școlar, menționăm: • Sporirea rolului învățământului preșcolar. Statisticile pedagogice arată că aproximativ jumătate din rebuturile școlare constatate în ciclul primar și gimnazial își au originea în diferențele prezentate de copii la debutul școlarității, în ceea ce privește capacitatea verbală, gradul sociabilității (disponibilitatea de a comunica cu ceilalți din jur), cunoștințele și deprinderile minime necesare însușirii scris-cititului, familiarizarea cu rigorile unui program școlar organizat etc. • Stabilirea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ca două niveluri ale interacțiunii membrilor grupurilor educaționale (Zlate, 1972). Clasa de elevi este, așadar, un grup foarte important pentru orice copil, căci se perpetuează da-a lungul câtorva ani (în multe cazuri, elevii rămân împreună ciclul primar și cel gimnazial, deci opt ani) și are, cum vom vedea, o imensă influență asupra membrilor săi. Clasa posedă toate caracteristicile grupului primar, așa cum este înțeles acesta de dinamicienii de grup (grupul primar este un grup ai cărui membri au aceleași valori, scopuri
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
căci elevii, arătându-se deosebit de conformiști față de grupul informal, vor avea tendința să urmeze mai curând normele acestuia, decât pe cele instituite de profesori. Evident, grupul informal poate la fel de bine să valorizeze succesul școalar. O cercetare realizată în mediul școlilor gimnaziale britanice a arătat că există grupuri ce creează, în interacțiune, un sistem normativ aflat în conflict cu normele școlii, după cum există altele care adoptă norme conforme cu cerințele instituției școlare. Primele încurajează eșecul școlar, lenea, violența în clasă și au
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
avea Însă excesele antisemite ale acestora din urmă. Eugeniștii români s-au implicat În aspecte foarte diverse ale politicilor din domeniul educației, de la pedagogie și selecția studenților până la măsuri specifice, cum ar fi transformarea curriculum-ului de bază al Învățământului gimnazial și liceal. Felul În care eugeniștii Înțelegeau diferențele de gen a avut un rol important În elaborarea acestor reforme. În final, eugeniștii au susținut două tendințe distincte În Încercarea de a moderniza educația, piatra de temelie a viziunii eugeniste despre
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
dezamăgiți de felul În care erau tratați, românii au beneficiat de oportunitățile educaționale și economice oferite de Ausleigh, În special de programele de modernizare a Austro-Ungariei. Mai mulți români decât oricând au reușit să aibă acces la nivelurile de educație gimnazial și liceal, unii chiar În școli românești particulare, Înființate de antreprenori sau ocupanți de profesii prosperi. În această perioadă, vitalitatea economică a populației românești a crescut suficient Încât să permită dezvoltarea puternică a vieții culturale sub auspiciile unei instituții finanțate
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În diferite domenii de producție, de la artizani până la ingineri. În România părea Însă nepotrivit să se treacă direct la o metodologie inductivă, atâta timp cât noțiunile fundamentale de matematică, științele naturii sau etică nu fuseseră parte a cunoștințelor generale predate la nivel gimnazial. În absența unor noțiuni de bază bine Însușite, studenții ar fi fost incapabili să beneficieze de avantajele metodologiei empirice 17. Reforma educației era interpretată În analizele autorilor pro-europeni În relație cu socializarea, Înțeleasă ca proces cultural, marcat de specificitățile structurii
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
diferite categorii de educație și de vârstă variază semnificativ statistic. Persoanele de peste 61 de ani acordă nota 9 (aproximativ) importanței religiei în viața lor, față de nota 8,50 în cazul celor de sub 40 de ani; de asemenea, persoanele cu educație gimnazială oferă în medie nota 8,80, față de 8,50 în cazul celor cu educație superioară. Indicatori comportamentali ai religiozității Autoevaluarea declarativă a relevanței religiei este asociată semnificativ cu indicatori comportamentali ai religiozității. Graficul SEQ Graficul \* ARABIC 4. „În afară de nunți, înmormântări
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
variază în funcție de educația sau de vârsta subiectului, religiozitatea măsurată prin frecvența rugăciunilor variază considerabil. În ceea ce privește educația, aproximativ 55% dintre cei cu studii liceale și cei cu studii universitare declară că se roagă zilnic, dar circa 70% dintre cei cu educație gimnazială sau mai puțin fac acest lucru. Similar, 75% dintre cei de peste 65 de ani se roagă zilnic, dar numai 53% dintre cei sub 40 de ani; circa 70% dintre femei fac acest lucru, comparativ cu 53% dintre bărbați. De altfel
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
unor relații interpersonale apropiate cu persoane sceptice religios. Educația și religiozitatea oamenilor influențează cercul lor de prieteni în ceea ce privește religiozitatea declarată. Dintre cei cu studii superioare, aproximativ 45% au prieteni care nu cred în Dumnezeu, față de 37% dintre cei cu studii gimnaziale. Dintre cei care se roagă lui Dumnezeu rar sau deloc, 55% au prieteni care nu cred în Dumnezeu, față de 36% dintre cei care se roagă zilnic. Familiaritatea cu persoane sceptice religios este asociată cu o mai mare toleranță față de acestea
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
cele dintre prieteni, par să permită o mai mare sinceritate a comunicării pe teme religioase. Anexe Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 3. Variația importanței acordate religiei în propria viață: Cât de important este Dumnezeu în viața dvs.? Educația: cel mult primară gimnazială, profesională liceală postliceală, universitară Nota medie acordată (între 1 și 10) 8,97 8,81 8,54 8,54 Vârsta: sub 40 41-60 peste 61 Nota medie acordată (între 1 și 10) 8,53 8,65 8,94 Tabelul SEQ
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
650. Ibidem, p. 408. Ibidem, p. 651. Ibidem, p. 418. CE + +. Op. cit., p. 418. Ibidem. Ibidem, p. 419. CN +. Op. cit., p. 419. Ibidem, p. 651. Op. cit., III, p. 962. Ibidem. Op. cit., II, p. 651. „Fiecare om care a absolvit studiile gimnaziale cu examenul de maturitate se plânge de Încăpățânarea cu care Îl persecută visul de angoasă În care el pica acest examen, trebuia sa Îl repete etc. Pentru posesorul unui grad academic, acest vis tipic este Înlocuit de un altul, care
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
, Iosif (24. VII. 1937, Bichigi, j. Timiș), prozator. După ce urmează cursurile primare și gimnaziale în comuna natală, se înscrie la o școală profesională din Reșița (1952-1955), iar ulterior, în paralel cu angajarea ca muncitor la Hunedoara și Reșița, urmează liceul, pe care îl termină în 1964. Este, în 1964 și 1965, învățător, apoi inspector
LUPULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287935_a_289264]
-
MARCU, Emilian (28. IX. 1950, Heleșteni, j. Iași), poet. Este fiul Ortansei (n. Fluieraru) și al lui Ilie Marcu, țărani. Urmează cursurile primare și gimnaziale în comuna natală, Liceul „Ion Neculce” din Târgu Frumos (1964-1969) și Institutul de Biblioteconomie din București (1970-1973). Funcționează ca bibliotecar și redactor la Casa de Cultură a Studenților din Iași. Debutează cu versuri, aproape concomitent, în revistele „Familia” și „Amfiteatru
MARCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288006_a_289335]