16,018 matches
-
curat Tatălui Nostru cel adevărat plin de iubire gol de timp saturat pâine și sare în cruce curat se îmbracă arta se îmbracă în alb vernisajul poveste penelul a stat pe geana pâinii încă un punct alătură visul turnul de grâu în spin ridicat spicul deschide trepte roase de ape cântecul lebedei negre s-adape se deschide cercul sfera crește prin rod în plasă peștele închide un nod nod de suflete rare acoperiș de iubiri unică întâmplare în plin de firi
CRUCE DE PÂINI CRUCE DE OAMENI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1037 din 02 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347205_a_348534]
-
leagă Cerul și Pământul, prin tehnică desăvârșită, prin iscusința. O arhivă de gânduri fictive” - spune poeta, si comprimarea lumii sale colosale, imaginative, expodează pur și simplu. În celelate genuri literare pe care le practică, există aceeași bucurie creativă, taină alegerii grâului din neghina, a filonului aurifer din sterilul grosier al unui verb care, aici, naște mici nestemate-literare. Cu sclipiri și tresăriri emoționale, autoarea întinde culorile unui curcubeu ce leagă lumea reală, banală, de lumea intangibilă, spirituală. Volumul Vârfuri de cristal, este
CRONICĂ LA CARTEA VÂRFURI DE CRISTAL A CEZARINEI ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357027_a_358356]
-
confuzia mea. Sper că am reușit. Doamna Laura Matache era cu fiica ei, Daniela, pe care mi-a prezentat-o. M-a uimit asemănarea generală, mai puțin la culoarea părului; Laura, ca toate blondele, avea părul de culoarea paiului de grâu copt, pe când Daniela, fetița apreciată de ochii mei că ar avea în jur de cincisprezece ani, îl avea castaniu, spre negru-roșcat, puțin mai lung, căzut pe umeri, în același stil ca la mama ei. De altfel, pieptănătura era după același
CÂNTECUL CULORII LA MIJLOCUL TOAMNEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356980_a_358309]
-
Mitică. Apoi, după ce a stat o clipă să-și le reamintească întocmai, a recitat versurile unui cântec popular de plugărie: Ară badea cu plugu’ / Câtu-i câmpu’ de-a lungu’ / Și ară și samănă / Și din gură cuvântă: / Să te faci, grâule, faci / Ca iarba printre copaci, / Să stai bine la tăiat / Ca mândra la sărutat, / Să stai bine la cosit, / Ca mândruța la iubit. „Îmi amintesc de un cosaș de la noi din sat, căruia i se zicea Dacul; când era vremea
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
până la punct, până la zero. E nevoie de o morală a matematicii!Eu lupt pentru o matematică sentimentală, care să plângă pe umărul celui nevoiaș, o matematică boantă, care să nu radă tot și, de sub lama căreia să mai rămână livezi, grâne și oameni ... Janet Nică Referință Bibliografică: A face, facere, afacere / Janet Nică : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 312, Anul I, 08 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Janet Nică : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
A FACE, FACERE, AFACERE de JANET NICĂ în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357185_a_358514]
-
pistilul popular, mi-am ales celest lingou. Împletit din dialecte, trupul greu se-avântă-n vals. În ierbarul cu defecte, adevărul meu e fals. Nu fac artă pentru hartă, dacă stele-adun din râu, și vă dau, cu mare artă, ultimul aspic de grâu. Adunai în gânduri spuma, mă luptai cu unchiu' Ares, iar acuma, cald ca bruma, între cei pitici, eu mare-s. Peste timpii ce se scurg, pun metafore la plug, mă nechează-al meu amurg, dar nu pot să rinofug. Gândul
CITEŞTE ŞI FĂ CE VREI de JANET NICĂ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357209_a_358538]
-
decât mine cu un an mă punea să merg în urma ei pe lângă gard. Nu se uita nici în dreapta, nici în stânga. O ținea mă-sa cu haine numai de la negustorii de pe Lipscani. Avea tac-su bani mulți; vindea iarna porumb și grâu negustorilor de la munte. Îmi dădea aia bătrână să mănânc o strachină de fiertură și pe urmă, „La treabă, Gogule!”, îmi spunea. -Tataie, la șapte ani făceai atâta treabă?! l-am întrebat cu milă de data aceasta, gândindu-mă la mine
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
19 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Mi-e sufletul un bob de rouă În care găzduiesc iubire, Chiar dacă strașnic mă tot plouă Cu sloiuri ce tind să-mi răsfire Inima-n mii de bucățele. Mi-e sufletul un bob de grâu Păstrat precum o pâine caldă, Stropită cu vin dintr-un r â u În care dragostea se scaldă Oglindind mii și mii de stele. Mi-e sufletul un bob de soare Aprins în amiezi arzânde, Luptând prin pete de culoare
TOAMNĂ ÎN SUFLET de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357235_a_358564]
-
nainte-i să mă-nchin... Venea cu el din depărtare Un cântec trist, cum altul nu-i- „ Țară avem și noi sub soare Și o râvnesc dușmani destui...” Și astăzi tot mai stăm la pândă, Graiul cel vechi să-l apărăm- De grâu e pâinea mai flămândă, Am și uitat să-l măcinăm... Ne plânge Doina în izvoare Și-n clopotele din Râmeți! Eu știu că adevărul doare, Cine-i ascultă pe poeți, Cine mai cântă în Balade Trecutul unui neam român? Atâtea
PE DRUMUL CE DUCEA LA MOARĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357264_a_358593]
-
în fapt să fim noi înșine, dacă ne-ar fi dat să știm într-adevăr cine suntem și ce reprezentăm ,.. de la tinerețe până la bătrânețe..., și dincolo de suma finită a vârstelor biologice. Suzana Deac s-a ascuns în metafora spicului de grâu, cu intenția nemărturisită public, de a-și tempera pornirea sterilă a eului în surghiun metafizic și livresc. O ipostază creativă inspirată și germinatoare de povestea continuă a rodului miraculos, rodul pământului șoptit, dincolo de amarul și deșertăciunea citadine. Suzana Deac este
METAFORA NARATIV GERMINATOARE de SUZANA DEAC în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357279_a_358608]
-
de reproșuri la adresa părintelui, care a plecat departe de familie, lăsând uitarea să facă rădăcini, nu mai avea la cine pleca. În atâția zeci de ani, tatăl nu a cerut niciodată divorțul de la maică sa. Enigme în lanț. Lanuri de grâu încețoșate. Acolo sus, Cristian, agățat de colțul cerului, conștientiza dorul ireversibil față de omul care nu l-a așteptat niciodată la intersecția de drumuri sau în ușa casei, timpul i-l furau peștii și băutura. Groapa din piept și din munte
CONCURSUL DE SCHI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357250_a_358579]
-
ochi ca să se scalde genele în apă, degetele bărbatului se strecurau prin părul răsfirat al femeii, apa le atingea gleznele și muta căldura nisipului mai sus pe picioarele ei netede, sculptate de mâini sensibile, se întindea o manta roșie peste grânele galbene, arzătoare ale soarelui, reflecții roșii pe genunchii ei, apa inundă coapsele, iar el căută iluziile de apartenență, în care fiecare respiră prin celălalt. Culorile calde ale soarelui în apus s-au suprapus peste fața rece și albastră a mării
CONCURSUL DE SCHI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357250_a_358579]
-
popor ce-a suferit O nemiloasă cale spre trădare Și-o lege oarbă pe pământ. Învolburate apele se varsă Peste pământul mult iubit De cei ce viața își dădeau în lupte Pentru a-l păstra întreg și sfânt. În loc de pâine, grânele dau foame Și spicul se topește în neant, În loc de fructe, cerul se răzbună Și-aduce mâl luat din deal. Din iarba șesului cresc plângeri Și în copaci plâng licurici, Că-n loc de soare și de îngeri, Pe ceruri se
VIITURA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1335 din 27 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/357328_a_358657]
-
doar să amețești în parfumul mișcărilor care te înconjoară dezinvolt... îmbrățișează-mă să-mi treacă mușcătura singurătății, cuprinde-mă să nu simt că viitorul te va cerne din mine... absoarbă-mă în cuprinsul tău cald, ascunde-mă în lanul de grâu întins să-ți simt sărutul în sfâșierea vântului galben, dizolvă-mă în iubirea ta care ține doar o clipă sau două, ca și viața fluturilor rari, fără menire ... lasă-mă să simt cum se prelungește creierul în trup, carne și
UN DANS VIOLET de SUZANA DEAC în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357350_a_358679]
-
e! L-am împărțit cu taicu. Și acum îmi lasă gura apă. Copii se frecară pe la gură ascultând cu atenție. -Haideți să bem suc de-al nostru! îi îndemnă Tina. Cu toții plecară spre marginea uliței și intrară în lanul de grâu. Rupseră fiecare câte un pai. -Vedeți să nu vă vadă paznicul de la CAP că ne omoară. - Pe mine m-a prins luând câteva spice pentru porumbei și m-a bătut de m-a frânt. După ce s-a pișat pe o
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A TREIA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357286_a_358615]
-
chiaburi și că mă va spune la școală. -Ce înseamnă chiaburi? Întrebă prâslea. -Ăia care sug sângele poporului! Zise Tina. -Aoooooleuuuu ... ! -Nu te mai mira Nicușoare! se răsti la el Frusina. -Asta este, așa ... o poveste. Ajunși la lanul de grâu rupseră fiecare câte un pai. Apoi porniră pe marginea drumului să găsească un mușuroi de furnici. -Am găsit. Uite aici! Și Tina umezind cu scuipat paiul îl apropie de mușuroi. Zeci de furnici se urcară pe el. După ce bietele insecte
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A TREIA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357286_a_358615]
-
bisericesc, impletindu-se cu vuietul valurilor. Se roaga.) Dreptaciul: Îți mulțumesc Doamne că mi-ai lăsat mâna dreaptă. Să pot a ma închină în fața icoanelor tale. (Se închină). Bun ai fost și ești cu mine. M-ai învățat să seamăn grâul, să îngrijesc recolta, să plămădesc pâinea, să aprind focul, să iubesc. Bat-o vină de mână stingă. Mi-a retezat-o batoza. Eram în vacanță și ajutăm părinții la treierat. Nu a știut dreapta ce face stânga. Altfel aveam și
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A PATRA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357293_a_358622]
-
un ocean de dăruire copleșitoare. Te pierzi în el, se pierde în tine, dar nu spui, de ce ai spune ... te îmbrățișezi cu nisipurile mișcătoare, cu văile ascunse în adâncimi și dealurile neexplorate, pâlpâind, te cuprinde cu ardoarea degetelor înfometate după grâu, după floare ... gândurile tale deschid porți spre interiorul vostru, descoperă de ce sunteți, de ce faceți, de ce șovăiți, de ce reușiți, de ce vă bucurați, de ce pășiți în direcții greșite, neștiind sau cu bună știință? Dragostea te transformă într-o fântână adâncă, ascunsă, cu
ÎNTÂLNIREA CU IUBIREA de SUZANA DEAC în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357411_a_358740]
-
surprinzătoare, dar binevenită, fără să fi fost ea provocatoare... nu se putea realiza un moment literar, fără să intervină inspirația trupului trezit la 14 ani. Azi își aduce aminte cu plăcere și îngăduință de această clipă de coacere naturală a grâului în câmp, ca o trezire la frumusețe și sens. O atrăgeau momentele neverosimile, iluzorii, mișcările ireale, nesigure, aeriene... cu puterea de a o trezi la o lume de poveste. Referință Bibliografică: Gândăceii mici / Suzana Deac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
GÂNDĂCEII MICI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357413_a_358742]
-
armonios timp al tradițiilor culturale românești. Frumosul e împărat într-o astfel de lume neavidă să impună hotare, sub mirabilul cer sonor cernut cu raze de cântece și joc. Împlinitor de visuri frământate din mândrețea cântecelor, ca pâinea din pulberea grâului, actul cultural de la Lisabona a fost și neîmplinitor într-o altă măsură, a răului pe care îl face mai totdeauna timpul, scuturând pe jos amintirile. Nu se va întâmpla aceasta! La Lisabona au rămas amintirile cântecului, jocului, bucuriei...! A fost
CÂNTECE MISTUITOARE PE CLEŞTARUL CERULUI ROMÂNESC. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/357427_a_358756]
-
nou pe aici grădinarul de serviciu culege trandafiri albi îi colorează cu sângele plimbă eșafodul peste pleoapele mele sunt în cămașă de forță strig câte sfori în actul acesta câte sfori?! hambarele au fost bombardate așadar s-a zis cu grânele frontul e la un soare distanță acasă mă-ntorc să cuceresc dreptul de a fi erou cu inima petecită fac noduri tu agăți felinare imagini pustii nu bănuiești că o pajură și-a făcut cuib pe raftul cu emoții carafa
CARAFA CU APĂ VIE de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357481_a_358810]
-
matricid și-a poet port platoșa orgoliului semidoct lașitatea doarme perfect în sala de spectacol pe trandafiri gardienii o condamnă pentru virtute țineți ochii deschiși asistăm la repetiții brute latră câinii venal șatra mă cheamă la circ în lanul de grâu inflexibil cântă păsări cu portative în gușă îmi ascund sex-appeal-ul într-un labirint pe cer trecătorile munților s-au prăbușit în râpe corupte ochii tăi sclipesc ca o lamă de cuțit sinucigașă pe pieptul meu dezgolit am pictat artă maiasă
SENS(IBIL) de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357482_a_358811]
-
fărâma lui de bine, / Sub masa Europei, să aibă loc de câine - / Ne spune Brâncovene, ne spune Constantine: De pierdem, veșnic, totul ... Credința ne rămâne - // Pe cruce de e astăzi, întreaga calicime, / Ți oasele, și pielea , și-ar vinde pentru grâne - / Ne spune Brâncovene, ne spune Constantine: De pierdem, veșnic, totul ... Credința ne rămâne - // Se cer minuni eterne; dar Dumnezeu nu vine -/ Averi, precum salarii se cer de ieri, pe mâine - / Dar astăzi, Brâncovene, ne spune, Constantine: De pierdem, veșnic, totul
CALIGRAFII PE SUFLETUL INIMII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357403_a_358732]
-
Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1245 din 29 mai 2014 Toate Articolele Autorului vara A venit vara după calendare, Tăcerea este umedă prin munți, Stau treji ca niște daci cărunți, Cu vârfurile ce se pierd în zare. Și pe câmpie grâul încolțește, Talanga scoate turma în amurg, Se-aud pe vale apele cum curg, Iar trandafirul vesel înflorește. Petale lungi de lună la ureche, Cu nopțile scăldate-n apa vie, Natura care s-a trezit și -nvie Și doina noastră, fără de
VARA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357515_a_358844]
-
ale unui curent, ale unei fascinații. Avânt în iureș, neodihnă și jertfă pe iubire, mișcare și revoluție elevată, culturală, aceasta a fost „Flacăra”! Tineri și tinere făceau tulumbe prin aglomerație, rupându-se de pământul de sub picioare, sărind ca dropiile în grâne, să ajungă în marile adunări de pe stadioane, la orele de spectacol cosmic, susținut de „Flacăra” în fiecare sfârșit de săptămână, undeva, într-un oraș din țară! Fiecare cântăreț avea o aură fictivă, fiecare era venerat, cu fiecare cântau toți, până
VASILE ŞEICARU. A FOST CÂNDVA, „FLACĂRA”... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357770_a_359099]