2,789 matches
-
apăra hanul de atacurile nocturne ale tâlharilor, ferestrele au fost micșorate până la dimensiunile unei simple metereze, iar porțile erau ferecate din interior cu drugi sau bârne. Interiorul era format dintr-o curte interioară ("șandramaua"), aflată sub un acoperiș sprijinit pe grinzi groase de stejar și prevăzută cu două porți mari. Aici erau adăpostiți călătorii și căruțele cu mărfuri ale negustorilor, care intrau seara pe una din porți și plecau a doua zi pe cealaltă. De o parte și de alta a
Hanul de la Șerbești () [Corola-website/Science/321893_a_323222]
-
acoperiș, aspectul exterior fiind readus la forma originară. S-a urmărit reconstituirea elementelor de arhitectură interioară de la parter, în fosta bucătărie a hanului, pe locul cuptorului s-a ridicat un altul inspirat din cuptoarele moldovenești, la etaj s-au păstrat grinzile de stejar ale plafoanelor celor două coridoare. La data de 28 iunie 1968, în clădirea fostului han s-a deschis Secția de Etnografie și Artă Populară a Muzeului Județean Suceava. În anul 1982 expoziția permanentă a fost reorganizată având ca
Hanul Domnesc din Suceava () [Corola-website/Science/321952_a_323281]
-
cea veche era ridicată din bârne de stejar fățuite, încheiate în cheotori netede, bisericești. Biserica avea probabil cele trei încăperi tradiționale, pronaos, naos și altar, accesibile printr-un pridvor în fața intrării, pe latura de vest. Se poate astfel distinge o grindă cu decorații caracteristice unui fruntar de pridvor. Dintre consolele care ieșeau sub streașină se păstrează una cu capăt de cal, care după îmbinarea diagonală sugerează că provenea de la un perete încheiat poligonal, probabil de la altar. S-au păstrat și câteva
Biserica de lemn din Optășani () [Corola-website/Science/321966_a_323295]
-
Popp și Florin Păune. Lucrările de intervenție constau în: consolidarea fundațiilor prin subturnări în ploturi armate, crearea unei centuri perimetrale din beton armat la nivelul cornișei, creerea prin cămășuiri a 4 tuburi de beton armat pe casa scărilor legate prin grinzi longitudinale de beton armat contravântuite, consolidarea masivelor de zidărie portantă prin refaceri, reteseri și injectare, consolidarea șarpantei și refacerea învelitorii, restaurarea pardoselilor și a tâmplăriilor, restaurarea zugrăvelilor policrome, a vitraliilor și feroneriei, restaurarea mobilierului original și restaurarea elementelor decorative. În
Templul Coral din București () [Corola-website/Science/316396_a_317725]
-
special și pentru testarea îmbinărilor acestora, fațadele laterale ale structurii metalice au fost asamblate acolo, în halele uzinei metalurgice, iar apoi, dezasamblate și trimise pe șantierul de la Bușteni. Din punct de vedere static structura metalică este o structură spațială din grinzi cu zabrele. Că orice structura metalică spațială trebuie asigurată stabilitatea generală prin contravântuirile orizontale și verticale și rigidizările de rigoare. Tronsoanele de rezistență (picioarele stâlpului) sunt formate din bare compuse din profile oțel-cornier cu aripi egale L 100x100x8, dispuse simetric
Telecabina Bușteni-Babele () [Corola-website/Science/322343_a_323672]
-
ale secțiunii (simple sau compuse). Plăcuțele de solidarizare se dispun la 40*i, unde i este rază de girație (rază de inerție), cu formulă formulă 3 (cm). După fixarea plăcutelor fundațiilor și întărirea betonului în fundație s-a trecut la montarea grinzilor metalice tronsonate, ridicate cu o macara înaltă de 8 m, fiecare tronson a fost montat și fixat prin șuruburi de înaltă rezistență (ȘIR). Grinzile de sus transversale cântăresc peste o tonă și au fost dificil de montat dar până la urmă
Telecabina Bușteni-Babele () [Corola-website/Science/322343_a_323672]
-
formulă 3 (cm). După fixarea plăcutelor fundațiilor și întărirea betonului în fundație s-a trecut la montarea grinzilor metalice tronsonate, ridicate cu o macara înaltă de 8 m, fiecare tronson a fost montat și fixat prin șuruburi de înaltă rezistență (ȘIR). Grinzile de sus transversale cântăresc peste o tonă și au fost dificil de montat dar până la urmă primul stâlp a fost terminat și s-a trecut la ceilalți piloni. Condițiile de lucru nu au fost deloc ușoare întrucât s-a lucrat
Telecabina Bușteni-Babele () [Corola-website/Science/322343_a_323672]
-
deloc ușoare întrucât s-a lucrat și la peste 10 m înălțime față de nivelul solului, iar condițiile meteorologice specifice zonei Bușteni îngreunând de multe ori aceste lucrări. Lucrările la infrastructura s-au efectuat în perioada iunie-octombrie iar cele la montarea grinzilor în perioada rece. Dacă primul pilon a fost mai usor de executat, nu așa au stat lucrurile la următorii piloni, cauzele fiind terenul foarte accidentat și greutatea amplasării șantierului în acea zonă. Întrucât terenul este foarte accidentat în zona pilonului
Telecabina Bușteni-Babele () [Corola-website/Science/322343_a_323672]
-
Drumul forestier care merge până la Refugiul Salvamont Bușteni este accesibil până într-o zonă cu luminiș de unde se vede telecabina în proporție de 80% și a fost folosit pentru autobasculantele și alte utilaje care au adus necesarul de materiale (beton, grinzi, materiale conexe) pentru amplasarea și fixarea stâlpilor 2 și 3. S-au stabilit 2 trasee intermediare pentru funicularul care transportă cuva în care se turnă betonul adus cu autospecialele, si anume primul traseu care pleca din acea zonă (luminiș) de pe
Telecabina Bușteni-Babele () [Corola-website/Science/322343_a_323672]
-
fost ales chiar la marginea peretelui de stâncă (așa cum se vede din imagine) dar au fost necesare lucrări conexe de întărire a solului și anume: în anrocament s-au forat găuri lungi de 10 metri în care s-au montat grinzi cilindrice pentru a întări acea parte a solului iar peste ele a fost săpata fundația și montate armaturile necesare acesteia. Lucrarea a fost extrem de dificilă, însăși acțiunea de a găuri stâncă a necesitat săptămâni bune, alături de condițiile meteorologice care nu
Telecabina Bușteni-Babele () [Corola-website/Science/322343_a_323672]
-
anteriori în principal existând acces direct către zona șantierului. de ex. stâlpul 4 care este amplasat în vecinătatea drumului care duce spre cabană Caraiman. Fundația acestui stâlp este, spre latura prăpastiei Jepilor-vedere spre Bușteni, continuă, în sensul că înglobează 2 grinzi de susținere ale stâlpului. Fundația stâlpului 5 pe partea cu vederea spre Caraiman este de asemenea continuă, ambele picioare ale stâlpului metalic, fiind înglobate în betonul fundației, continuu pe acea latura. Pentru a proteja buloanele de ancoraj ale fundației stâlpului
Telecabina Bușteni-Babele () [Corola-website/Science/322343_a_323672]
-
11 m, fiind cel mai scund stâlp dintre cei 6. Buloanele din fundație sunt protejate cu capace metalice speciale care vin peste șuruburile din jurul plăcutei fundației. Stâlpul 5 este cel mai lung stâlp care are montanții de susținere orizontali (acele grinzi groase, traversele care sunt transversale față pe lungimea axei stâlpului), nu mai puțin de 7 grinzi transversale. De asemenea pe fiecare latura laterală stâlpul 5 are în componență 10 rotite (adică în total 20) care susțin cablul tractor, fiind stâlpul
Telecabina Bușteni-Babele () [Corola-website/Science/322343_a_323672]
-
capace metalice speciale care vin peste șuruburile din jurul plăcutei fundației. Stâlpul 5 este cel mai lung stâlp care are montanții de susținere orizontali (acele grinzi groase, traversele care sunt transversale față pe lungimea axei stâlpului), nu mai puțin de 7 grinzi transversale. De asemenea pe fiecare latura laterală stâlpul 5 are în componență 10 rotite (adică în total 20) care susțin cablul tractor, fiind stâlpul cu cele mai multe rotite. Linia telefericului pe platou merge de la aproape drept (unghi de 1-2 grade) până la
Telecabina Bușteni-Babele () [Corola-website/Science/322343_a_323672]
-
460 m lungime, s-a realizat din beton monolit. Pentru realizarea cotei de fundare pe calcare sănătoase, s-au efectuat excavații prin metoda „bioge”, respectiv în incinte locale mărginite de pereți de beton armat consolidați între ei, pe orizontală, cu grinzi metalice. Excavarea s-a realizat cu excavatorul cu cupă inversă până la adâncimea de 6-8 m și cu greiferul până la cota finală, după care a urmat betonarea. Barajul de la malul stâng, lung de 180 m, s-a executat din prefabricate spațiale
Centrala hidroelectrică de la Stânca - Costești () [Corola-website/Science/322453_a_323782]
-
lărgirii acestora. Capetele bârnelor de sus, lucrate în formă de console, sunt alungite pentru a oferi reazem streașinii largi a acoperișului. Clopotniței cu foișor, în console, i se întregește volumul prin coiful cu baza pătrată. Tavanul drept al pronaosului are grinzi transversale și longitudinale; naosul și altarul sunt acoperite prin bolți semicilindrice. Rezultatele unei comparații între produsele activității zugravului Popa Ioan din Deva cu pictura păstrată la Gothatea, la care se adaugă și reprezentarea Bunei Vestiri, de pe ușile împărătești, justifică afirmația
Biserica de lemn din Gothatea () [Corola-website/Science/316915_a_318244]
-
mai puțin cunoscut din trecutul românilor ardeleni, și structura neobișnuită disting această biserică de lemn între cele rămase în Transilvania, motivând salvarea ei, înainte de a fi prea târziu. Are hramul „Sfântul Nicolae” și figurează pe lista monumentelor istorice, . păstrează pe grinda de sprijin a bolții o inscripție de datare mai puțin obișnuită. Textul inscripției prezintă un amestec de grafie latină cu chirilică în limba maghiară. Limba maghiară și amestecul de grafii trimite la un fenomen istoric ce a marcat românitatea ardeleană
Biserica de lemn din Almașu Mic () [Corola-website/Science/316981_a_318310]
-
frigul afară și să ofere un finisaj interior mai ridicat. Scândurile interioare sunt la rândul lor întărite de o structură de stâlpi care se ridicau din colțurile navei și median pe sub bolta semicilindrică. Toată nava este întărită median de o grindă tirant. În forma inițială, la care s-a revenit după restaurarea din 1967, biserica a avut doar un naos alungit și o absidă pătrată pentru altar. Lipsa pronaosului este neobișnuită bisericilor de lemn ortodoxe din secolul 17 în zonă. Modelul
Biserica de lemn din Almașu Mic () [Corola-website/Science/316981_a_318310]
-
din Poiana Micului este prima biserică din România care îl are ca patron spiritual pe Fericitul Ioan Paul al II-lea. Biserica "Fericitul Ioan Paul al II-lea" are următoarele dimensiuni: 24 m lungime, 10 m lățime, 5 m până la grindă, 10 m până la acoperiș și 18 m până la turn. În această biserică pot încăpea 180 de persoane. La această biserică au slujit următorii preoți-parohi: Din comunitatea romano-catolică din Poiana Micului provin următorii preoți: În cimitirul parohial se află mormântul preotului
Biserica Preasfânta Inimă a lui Isus din Poiana Micului () [Corola-website/Science/323726_a_325055]
-
fost ridicată în anul 1778 în Sârbenii-Moșteni, pe proprietate de moșneni. Despre ridicarea ei în secolul 18 și renovarea ei în vremea revoluției pașoptiste, vorbește pisania din interiorul bisericii. Pisania se află pe un panou de lemn, fixat într-o grindă tirant, pe locul peretelui despărțitor dintre tindă și naos. Ea este scrisă în chirilice și transmite următoarele date și fapte: "„Aciăst sfânt lăcaș ce să prăznuește hramul sf[ântului] erah Nicolae și al prapodomni[i] Parascheva, s-au făcut de
Biserica de lemn din Sârbenii de Jos () [Corola-website/Science/323025_a_324354]
-
refacere de la 1848-1849 vorbesc atât datele pisaniei cât și structura bisericii. Biserica a fost reașezată pe fundație de zid. Cu acest prilej a fost lărgit interiorul prin eliminarea peretelui despărțitor dintre femei și bărbați. Pe locul lui a rămas o grindă tirant, purtătoare de pisanie, cruce și molenii. Interiorul a fost îmbrăcat cu blăni verticale pentru o mai bună izolație. Tot atunci a fost probabil ridicat și turnul peste pridvor. Stâlpii pridvorului sunt foarte asemănătorii cu cei de la biserica de lemn
Biserica de lemn din Sârbenii de Jos () [Corola-website/Science/323025_a_324354]
-
lemn din Puranii de Sus, și au fost probabil adauși sau schimbați la 1848. Cel de al doilea hram a fost probabil adăugat la resfințirea bisericii. Lucrarea zugravilor se reduce la iconostas, câteva icoane, ușile împărătești, crucea cu moleniile de pe grinda tirant. Tot ei au vopsit bolțile interioare cu stele roșii pe fond alb, iar în câteva locuri au fost prinse în cuie icoane pictate pe pânză. Icoanele împărătești inițiale au fost refolosite și integrate în noul ansamblu al iconostasului. În
Biserica de lemn din Sârbenii de Jos () [Corola-website/Science/323025_a_324354]
-
biserica este împărțită în cele patru încăperi tradiționale: pridvor închis, tindă și naos unite între ele și altar. Altarul este mai îngust și terminat poligonal, în cinci laturi. Trecerea dinspre tindă spre naos este demolată și marcată numai de o grindă tirant, pe care stă pisania, crucea și moleniile. Iconostasul este parțial zidit, cu icoanele vechi împărătești încastrate, de o parte și de alta a celor trei uși spre altar. Bolta interioară trece din naos în tindă. Încăperile sunt luminate de
Biserica de lemn din Sârbenii de Jos () [Corola-website/Science/323025_a_324354]
-
biserica este împărțită în cele patru încăperi tradiționale: pridvor închis, tindă și naos unite între ele și altar. Altarul este mai îngust și terminat poligonal, în cinci laturi. Trecerea dinspre tindă spre naos este demolată și marcată numai de o grindă tirant, pe care a stat odată pisania. Iconostasul păstrează icoanele vechi împărătești, de o parte și de alta a celor trei uși spre altar. Bolta interioară trece din naos în tindă. Încăperile sunt luminate de un număr redus de ferestre
Biserica de lemn din Sericu () [Corola-website/Science/323048_a_324377]
-
ulterioară. Structura originală se păstrează în mare parte și a fost ridicată din bârne fasonate din lemne crepate. Bârnele au fost încheiate la colțuri în cheotori netede, bisericești, în coadă de rândunică. Lungimea bisericii este realizată prin încastrarea capetelor de grinzi într-un stâlp vertical, în dreptul fostului perete despărțitor dintre tindă și naos, tehnică numită în căței. Din punct de vedere artistic, se remarcă în principal formele sobre, aproape lipsite de orice ornament. Funia de pe ușorii portalului de la intrare, deșii alterată
Biserica de lemn din Sericu () [Corola-website/Science/323048_a_324377]
-
poate identifica cu diaconul Constantin, cel care s-a semnat pe dosul ușii în anul 1809. Așadar, inscripția din dosul intrării foarte probabil doar antedatează construcția, aceasta fiind mult mai veche. Spre aceeași concluzie trimite și starea de uzură a grinzilor de stejar din butea bisericii, care nu corespunde unei biserici de secol 19. Un eveniment important din destinul acestei construcții este transferul și reconstrucția ei în Merișani. Momentul în care a avut loc este indicat înainte de 1865. În localitate nu
Biserica de lemn din Merișani () [Corola-website/Science/323073_a_324402]