2,931 matches
-
de prin părțile noastre, din Hânțești, comuna Buciumeni. Iordache era bun ca pâinea caldă. Era în stare să dea și cămașa de pe el pentru un prieten. Era iubit de toți oamenii comunei. Satul era alcătuit din bulgari, oameni gospodari, harnici. Iordache era directorul școlii și locuia la școală. Avea un beci, conform obiceiului locului: intrai într-o cameră văruită, cu masă și scaune, de aici încolo începând hruba propriu-zisă unde se ținea butoiul de vin și ce mai era de
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
pus în față o adeziune pentru a fi primită în P. C. R. Trebuie să fii membră a partidului, tovarășa Țâru. Numai în cadrul acestei organizații puternice și unite te vei putea afirma și vei putea avansa. Ești tânără, ai origine sănătoasă, ești harnică, talentată și deșteaptă, partidul are nevoie de astfel de oameni! Vrei să te afirmi? Vrei să fii printre cei buni? Nu o poți face decât în cadrul organizat al partidului. Acestea mi-au fost spuse de către secretarul comitetului de partid pe
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
de repede. Veterinarul avea o dorință mare să ajungă într-o funcție înaltă. El știa că, doar membru de partid cu vechime fiind, putea să ocupe o funcție în conducerea inspectoratului teritorial sau cel județean. Era un băiat bun, săritor, harnic. Cânta la chitară, drept pentru care încă de la început a rupt multe inimi și a câștigat simpatia tuturor. Fără a fi pretențios, era amabil, dar sub aceasta se ascundea o mare ambiție. Era tipul de om care știe ce vrea
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
când mă amenințau cu bătaia sau cu judecătoria. După câteva astfel de acțiuni, nici un cioban nu mai îndrăznea să intre cu oile în tarlalele îmbietoare cu grâu verde și fraged sau în fânețele înflorite. Cei mai mulți dintre ciobani erau însă oameni harnici, care munceau ziua și noaptea, își achitau datoriile la stat, aveau grijă să avem și noi brânză și carne și restul duceau în piață și câștigau bani frumoși. Lâna era achiziționată și dusă la fabricile de prelucrare. Îmi erau dragi
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
le-ați mai văzut și despre care nici nu știați că se produc la noi în țară. Ne vom opri pentru câteva momente, vom spune 201 că sunt frumoase sau ne vom manifesta bucuria că avem un popor atât de harnic și de priceput. Fiecare raion va avea vânzători, vor fi prețuri pe fiecare produs, dar nu aveți voie să cumpărați NIMIC! Vizita grupului se filmează, așa că fiți cu băgare de seamă să nu faceți nici o greșeală. Am coborât din autocare
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
conducători ai grupului de elevi din Voivodina care ne vizitează Începând cu anul 1992 odată cu descoperitorii de valoare Gligor Popi, Traian Trifa Căta, Vasile Barbu etc. Din Locve am primit " Foaia Sân-Mihaiului" și am dori să ne mai revedem cu harnicul și inimosul redactor Șef. Românii din Valea Timocului așezați În dreapta Dunării În fața Olteniei și a Banatului sunt răspândiți În 4 județe ale Serbiei socotiți la circa 800.000 suflete. Cronicile bizantine, turcești și slave sunt unanime În a aprecia că
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
al nostru. Fostul liceu de fete parcă se scufundă În pământ, nu se mai vede Liceul Tehnic, au dispărut clădirile Liceului A.D. Xenopol, la fel clădirea prefecturii, arborii seculari din grădina publică au fost tăiați și au dispărut acei oameni harnici și buni români - o parte au trecut În România dar majoritatea lor a luat drumul Siberiei. Orașul Soroca așa cum a fost cândva trăiește doar În inimile și memoria puținilor supraviețuitori. Azi sunt acolo alți oameni, unii buni români, iubitori de
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
teamă și nu În instituții. Din județul Hotin s-au Înregistrat 94 de scrisori. O corespondență regulată a fost menținută cu Prof. Mircea Guțu, director la Școala de Muzică pentru copii din Edineț. Ce suflet nobil, cât de devotat și harnic În difuzarea culturii naționale. I-am apreciat zelul și abnegația, dăruirea În educarea elevilor săi. I am admirat generozitatea În spinoasele demersuri de a restaura Casa Memorială Vasile Stroescu, ridicarea unei troițe maramureșene, așezarea unei plăci comemorative În onoarea profesorilor
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
pentru că peste tot ni se puneau piedici. Așteptăm adevărata primăvară. Ne-am săturat de anotimp rece. 18.IV. Ing. dipl. Traian Trifa Căta (Voivodina) Ne-a trimis numerele 31-33 din prestigioasa revistă „Familia” care apare În condiții grafice excepționale. Preocupările harnicului redactor șef ilustrează deopotrivă viața românilor din Serbia, din țară și diaspora. Cititorii de la Iași așteaptă revista cu mare nerăbdare. 23.IV. Prof. D-tru. Ghivireac (Ținutul Herța) Își amintește cu plăcere de participarea grupului de elevi de la Herța la Tabăra
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
conform celor de mai sus, "în atenția UM 0201" nu s-a întâmplat nimic! Parcurgând astăzi, cu detașarea anilor trecuți, paginile Dosarului meu de la CNSAS, îmi dau seama că dacă pentru mine, familie, prieteni, cunoscuți, vecini... eram un oareșcare, pentru harnicii cooperatori de la "Ochiul și Timpanul" am fost, o bună perioadă, "obiect al muncii" de maximă importanță, în jurul meu gravitând Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul de Interne, Departamentul Securității Statului, DIE, Unitățile Militare 0195, 0544, 0625, 0198, 0185, 0201, 0920... și chiar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
lucrurile ar părea simple și clare, numai că în socialism nimic nu era simplu și mai ales clar. Spunea cineva: "România este o țară minunată, păcat că e locuită". Și avea perfectă dreptate. Bineînțeles că nu se referea la românii harnici, cinstiți, ospitalieri, ci la nepricepuți, hoți, leneși, de care în anii "epocii de aur" țara nu ducea lipsă chiar și la cele mai înalte niveluri. Pentru ce călătoresc oamenii într-o țară sau alta? Excluzându-i pe cei care o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
vecine, Neamț și Iași. Din județul Neamț, doar localitățile Săbăoani, Doljești, Bâra, Stănița, Poienari, Bozieni, Oniceni, Valea Ursului, Icușești, Ion Creangă, Roman, Horia, Sagna, Tămășeni și Cordun se găsesc pe malul stâng al Siretului. Pământul e roditor, lucrat de locuitori harnici, pricepuți în profesia de agricultori și iubitori de natură. Urcând spre nord vom găsi județul Iași, județ situat în mijlocul Moldovei ce se întinde pe o suprafață de 5441 kilometri patrați, de la Prut, în est și până peste Siret, în vest
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
și alte specii. Azi se mai găsesc în partea de nord vest, păduri în amestec, cum este și pădurea Cernohal din comuna Călărași, iar în lunci predomină plopul, teiul și răchita. Populația județului este formată din oameni de diferite etnii, harnici, iubitori de natură, onești și gata de ași ajuta vecinul la nevoie. Cea mai mare parte a populației se ocupă și azi cu agricultura, muncind pe ogorul ei ori la alți proprietari de terenuri. În trecut lucrau la boieri, angajându
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
vecine, Neamț și Iași. Din județul Neamț, doar localitățile Săbăoani, Doljești, Bâra, Stănița, Poienari, Bozieni, Oniceni, Valea Ursului, Icușești, Ion Creangă, Roman, Horia, Sagna, Tămășeni și Cordun se găsesc pe malul stâng al Siretului. Pământul e roditor, lucrat de locuitori harnici, pricepuți în profesia de agricultori și iubitori de natură. Urcând spre nord vom găsi județul Iași, județ situat în mijlocul Moldovei ce se întinde pe o suprafață de 5441 kilometri patrați, de la Prut, în est și până peste Siret, în vest
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
și alte specii. Azi se mai găsesc în partea de nord vest, păduri în amestec, cum este și pădurea Cernohal din comuna Călărași, iar în lunci predomină plopul, teiul și răchita. Populația județului este formată din oameni de diferite etnii, harnici, iubitori de natură, onești și gata de ași ajuta vecinul la nevoie. Cea mai mare parte a populației se ocupă și azi cu agricultura, muncind pe ogorul ei ori la alți proprietari de terenuri. În trecut lucrau la boieri, angajându
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
noapte, nu se zărește, dar se percepe, mut și atotputernic, se pornește, brusc, o furtună, ca o supărare a muntelui care trimite în vale un șuvoi de vânt foarte rece, un fel de tunet prelung și amenințător. De dimineață ningea, harnic, mărunt, ca o făină albă. Acum, zăpada pufoasă reactualizează o iarnă care a fost ratată anul acesta și aici, în coasta muntelui. Sunt într-o iarnă care mi se pare artificială; peisajul devine albastru, cu copaci mari, bătrâni, cu trunchiuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
transforma, într-o zi, în elicopter... Pe lângă faptul că este cinstit, este și foarte muncitor. Cred că, sub acest aspect, este unul dintre cei mai muncitori din cei câți lucrează la spital. Pe de altă parte, acest tânăr cinstit și harnic îmi poartă un devotament fără limită. Ține la mine și simt acest atașament manifestat uneori destul de nepotrivit. Astă vară, oprit regulamentar și foarte politicos de un colonel de circulație, care m-a avertizat în modul cel mai respectuos să fac
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
se opri, încăpățânat ca un catâr, pe drum, de unde pleacă doar când și unde vrea el. Varianta cinci. Văzut-a cineva un turist sau un grup de turiști străini rătăcind prin București cu mijloacele de transport menționate? Oricâte eforturi depune harnicul ministru de resort pentru a aduce turiști străini, nu s-a găsit până în prezent nici un temerar care, neștiind românește, să întreprindă o acțiune atât de nebunească. Ce, suntem în Himalaia, unde șerpașii o rup binișor pe limba cățărătorilor? Nimeni nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
trezit promovat ca "președinte" al societății literar-artistice Gh. Ghica care reușise să publice și o revistă, "Licăriri". Adevărul este că nu sunt absolut sigur de numele societății; dar de revistă îmi amintesc foarte bine, mai ales că eram un colaborator harnic, deși îmi redactam rubrica într-un proces de creație foarte dureros, zile întregi scriam și rescriam ceea ce devenea, cu mult chin, două pagini. Societate, revistă, reuniuni, ne-am gândit să-l invităm pe George Enescu la una din manifestările noastre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Doar că, cu atâtea limbi câte știa, vorbea românește foarte prost, cu accent. Dar s-a aclimatizat; devenise româncă, adora țara care o primise. Tânără, foarte tânără încă, s-a căsătorit cu un medic veterinar basarabean, un om frumos și harnic. Au organizat amândoi, că erau foarte întreprinzători, o crescătorie de iepuri de Angora, au lucrat câțiva ani; erau cunoscuți pentru lâna "albastră", urmare a unui experiment din care a derivat o rasă. O duceau bine, erau fericiți și se iubeau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
al umorului cum rar există, a reușit să se angajeze femeie de serviciu la un spital. Cu atât, care era foarte puțin, s-au descurcat cum au putut. Dar cum am spus, Maria nu mai era tânără. Cu firea ei harnică s-a făcut necesară acolo la spital (acesta era secretul în muncă: să devii indispensabil, crede barmanul). Copiii au crescut, și nepoții, din munca ei." * Ei, și acum întâmplarea. Primește într-o zi familia vestea că înștiințarea cu moartea veterinarului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
păsărilor, zilele acestea. Să trecem la ucis! A început festinul magic. Se ucide cu pasiune, cu fervoare. "S-a dat drumul la ucis." Acum, când notez aceste gânduri, la t.v. se arată o mulțime de oameni care se bagă, harnici și bucuroși, în cotețele pe unde s-au mai ascuns păsări supraviețuitoare. Sunt înhățate și zvârlite în loc. Gesturile, atitudinile, vorbele, îndemnurile îmi amintesc de o veche oroare, când, copil fiind, am asistat la cel dintâi masacru al evreilor, la Dorohoi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
în fond un pseudonim al lui Dumnezeu, numele lui clandestin, dezvăluit numai mie. Ajunsesem convins definitiv că se organizase ceva ca un complot împotriva zeului suprem și îmi închipuiam că autorul acestei mârșave acțiuni este Dracu', "Satan", care folosise nevinovăția harnicei mele bunici care se apucase de scuturat hainele la ordinul său criminal. Peste câteva zile, constatând că fosforescența cadranului pare mai slabă, am hotărât că Dumnezeu are nevoie de ajutor. Mi-a trecut prin cap că sunt dator să-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
ghimpată deasupra, ca la închisori. În jurul casei o curte mare, fără nici un copac, pustietate dezolantă, răscolită ca după un bombardament recent și exhalând o duhoare de gunoi de grajd și alte putreziciuni, emanată de niște chirpici, Părintele Vania fiind un harnic fabricant de chirpici, pe care îi vindea la preț bun. Mie mi se rupea inima de frică, atât în întunecata și umeda casă, teribil de ferecată, cât și în curtea mare. Preferam, totuși, această ogradă, unde mă jucam cu un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
în istorie, cultură, știință (dacă deschideți manualele de istorie universală, cam așa se vede), pe deasupra mai sunt și tare înapoiați economic și politic, nu trebuie să fie acceptați în „clubul select” occidental. Este o imensă prostie ca banii contribuabililor occidentali harnici, inteligenți și eficienți să se ducă pe apa sâmbetei la „țiganii” de români care stau cu mâna întinsă și cu burta la soare, așteptând pomeni din Vest. O persoană ca Mircea Mihăieș ar deveni, implicit, victima unei asemenea perspective. Ca să
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]