4,292 matches
-
restaurată în curtea Muzeului Țării Crișurilor, biserica de lemn din Brusturi a fost mutată pentru a doua oară, în actuala locație din centrul stațiunii Băile Felix ca urmare a retrocedării clădirii ce adăpostea muzeul, fostului proprietar Episcopia romano-catolică din Oradea. Hramul bisericii este "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil". Se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Biserica de lemn din Brusturi, ajunsă în stațiunea Băile Felix după un popas la Oradea a fost construită în anul 1785 înlocuind
Biserica de lemn din Brusturi, Bihor () [Corola-website/Science/312401_a_313730]
-
secolul al XV-lea, aici a funcționat o mănăstire. Au fost păstrate ruinele bisericii acesteia. De altfel, în documentele turcești Mănăstirea Sf. Nicolae este consemnata pentru prima data in 1556-1557. Conform unui document din 1757, avea o biserică nouă, cu hramul Nașterea Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu. Biserică actuala a mănăstirii a fost construită în prima jumătate a secolului XVIII, partial pe vechile temelii. În anul 1951 clopotul mănăstirii și inventarul Bisericii din Cusici au fost predate Bisericii din Zlatița. În
Mănăstirea Cusici () [Corola-website/Science/312415_a_313744]
-
a fost construită în prima jumătate a secolului XVIII, partial pe vechile temelii. În anul 1951 clopotul mănăstirii și inventarul Bisericii din Cusici au fost predate Bisericii din Zlatița. În prezent, mănăstirea nu are viața monahala. Este deschisă în ziua hramului Nașterea Maicii Domnului - 21 septembrie.
Mănăstirea Cusici () [Corola-website/Science/312415_a_313744]
-
de 19 m. Pictura în frescă a fost realizată de Dorel Beșleagă din Sibiu în anul 1998. Catapeteasma din lemn de stejar a fost sculptată de meșteri din Vânători-Neamț, la fel și iconostasul și mobilierul. Biserica a fost sfințită cu hramul „ Acoperământul Maicii Domnului” chiar în ziua de prăznuire, la 1 octombrie 2000, de către Prea Sfințiul Visarion Rășinăreanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Sibiului.
Mănăstirea Dejani () [Corola-website/Science/312436_a_313765]
-
și au auzit un glas spunându-le: Aici este izvorul darurilor Mele". Cei doi frați au înțeles că Maica Domnului dorește să se înalțe un sfânt lăcaș; ei s-au călugărit și au pus bazele așezământului monahal, construind biserica cu hramul "Izvorul tămăduirii". Mânăstirea a rămas cunoscută sub numele "Dălhăuți", după numele celor doi frați Dălhăuș (satul omonim a fost întemeiat mai târziu - un vechi document păstrat la Arhivele Naționale din București menționează existența acestui sat în anul 1615). Legenda mai
Mănăstirea Dălhăuți () [Corola-website/Science/312435_a_313764]
-
Tismana, iar altarul bisericii l-au facut chiar acolo unde se aratase acea lumină văzută de frații Dălhăuș. Mai târziu, pe la începutul secolului al XVII-lea, la Mănăstirea Dălhăuți s-a ridicat o a doua biserică, tot din lemn, având hramul "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil". Referitor la această biserică, există și prima mărturie scrisă, și anume "pisania" având textul: Din această pisanie nu reiese însă clar dacă starețul Teoclit a ridicat această biserică pe terenul gol (caz în care poate
Mănăstirea Dălhăuți () [Corola-website/Science/312435_a_313764]
-
dacă starețul Teoclit a ridicat această biserică pe terenul gol (caz în care poate fi considerat ca fiind "ctitorul" mănăstirii), sau doar a "refăcut" o biserică mult mai veche (din anul 1625, după unele surse). O a treia biserică, cu hramul "Sfinții Împărați Constantin și Elena", a fost ridicată la Mănăstirea Dălhăuți între anii 1840-1850 de către Smaranda Periețeanu și Constantin Angelescu, în timpul arhimandritului Venedict, stareț la Mănăstirea Poiana Mărului (județul Buzău), care răspundea și de Schitul Dălhăuți. Această biserică se află
Mănăstirea Dălhăuți () [Corola-website/Science/312435_a_313764]
-
un muzeu într-o clădire nouă. În mânăstire se află aproximativ 20 de călugărițe, stareța actuală fiind maica Emanuela Enea. Mănăstirea Dălhăuți este inclusă în "Lista monumentelor istorice din România", având codul de clasificare . Biserica de zid a mănăstirii cu hramul „Izvorul Tămăduirii", . Imagini din muzeul mănăstirii, care adăpostește numeroase bunuri de patrimoniu.
Mănăstirea Dălhăuți () [Corola-website/Science/312435_a_313764]
-
lemnos pentru construcție. La data de 11 aprilie 1931, un numar de aproape 500 de credincioși români, din satele și comunele din podgoria Aradului, au ținut să participe la ceremonia religioasă cu ocazia depunerii pietrei de temelie, a paracliseului având hramul "Sfanțul Mare Mucenic Gheorghe". După o perioadă de aproape 50 de zile, în ziua de 28 mai s-a oficiat slujbă religioasă de sfințirea a sfintei cruci ce a fost montată pe turnul biserici. Finalizarea tuturor lucrărilor de construcție în vederea
Mănăstirea Feredeu () [Corola-website/Science/312439_a_313768]
-
la o distanță de cca. 2 km. de mănăstire s-a construit un sectorul administrativ - gospodăresc, metocul mănăstirii. Pentru credincioșii care nu avea posibilitatea din diferite motive să urce până la mănăstirea din deal, s-a construit aici o biserică, având hramul Sfanțul Mare Proroc Ilie Tesviteanu Altarul și naosul noului lăcaș religios sunt spațioase și excelent luminate. Catepeasma, tetrapodul, stranele cântareților, tronul arhieresc și stranele credincioșilor sunt executate din lemn de stejar masiv. Deasupra pridvorului a fost înălțata o turla oarbă
Mănăstirea Feredeu () [Corola-website/Science/312439_a_313768]
-
se află în satul omonim, comuna Hilișeu-Crișan, și poartă hramul „Cuvioasa Paraschiva”. A fost ridicată probabil în secolul 18 în Pomârla și mutată în anul 1813 pe locul actual. Se distinge prin structura de lemn cu poală dublă, bine conservată, turn-clopotniță peste intrare, portal decorat, tăiat trilobat și o frumoasă
Biserica de lemn din Corjăuți () [Corola-website/Science/312425_a_313754]
-
de 3 km ce pornește inițial de pe valea Jghiabului de la Coita și merge printre interesante aflorimente de gresie, se poate ajunge și cu mijloace auto. Accesul final spre poarta așezământului se face "per pedes apostolorum". La construcția actualei biserici cu hramul "„Adormirea Maicii Domnului”", s-au folosit bârne din lemn de brad căptușite cu scândură, așezate pe temelie de piatră. Edificiul are un plan treflat, cu absidele altarului în șapte laturi, iar absidele laterale în 5 laturi. Sunt patru turle egale
Mănăstirea Găvanu () [Corola-website/Science/312440_a_313769]
-
în anul 1988 la Râmnicu Sărat. În 1990 a fost reactivată ca și mănăstire de călugări, redevenind în 2007 de maici. Biserica veche este declarată monument istoric tot în 1990. Se construiesc chilii, trapeză, bucătărie și un un paraclis cu hramul "Sfânta Cuvioasă Parascheva". Pe lângă mănăstire se dezvoltă activitatea școlară, astfel că anul 1793 aceasta avea pe Ieromonahul Vissarion ca și copist. În timpul Revoluției de la 1821 a lui Tudor Vladimirescu boierii buzoieni și, în special cei de origine grecească credincioși Eteriei
Mănăstirea Găvanu () [Corola-website/Science/312440_a_313769]
-
XV-lea au venit pe dealurile astea doi ciobani din Dobrogea. Trei nopți la rând au văzut o flacără în pădure. Și li s-a arătat Maica Domnului, care le-a spus: «Faceți aici o biserică întru pomenirea mea cu hramul Izvorul Tămăduirii, să se vindece sufletește și trupește cei care se vor ruga aici»". Biserica au ridicat-o cu ajutorul unui ucenic al Sfântului Nicodim de la Tismana, iar altarul l-au făcut acolo unde se arătase flacăra. Unul dintre cei doi
Biserica de lemn din Mănăstirea Dălhăuți () [Corola-website/Science/312443_a_313772]
-
la Dălhăuți și ea este ocrotitoarea locului pe timp de secetă, vindecă bolile, și alungă necazurile... Schitul Dălhăuților e unic și prin cele trei biserici care se află în incinta lui. A doua biserică a Schitului Dălhăuți, din lemn, cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” a fost ridicată la 1625, de Duca-Vodă dar a ars în la înc.sec.XIX și a fost refăcută din temelii. E valoroasă prin iconostas, prin stranele și catapeteasma lucrate în stil baroc. Biserica din
Biserica de lemn din Mănăstirea Dălhăuți () [Corola-website/Science/312443_a_313772]
-
egumen la Schitul Dumbrăvele, având ca sarcină reconstruirea schitului; La data de 1 noiembrie 1998 - după finalizarea lucrărilor de construcție a bisericii Schitului Dumbrăvele, Înaltpreasfințitul Părinte Daniel, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, a săvârșit slujba de sfințire a noii biserici adăugând hramul Sf. Apostoli Petru și Pavel pe lângă hramul istoric Nașterea Maicii Domnului; Între anii 2000-2002 interiorul noii bisericii a fost împodobit cu pictură în frescă, realizată de pictorul Ciprian Istrate din Piatra Neamț. Catapeteasma și mobilierul bisericesc au fost executate de sculptori
Mănăstirea Dumbrăvele () [Corola-website/Science/312437_a_313766]
-
reconstruirea schitului; La data de 1 noiembrie 1998 - după finalizarea lucrărilor de construcție a bisericii Schitului Dumbrăvele, Înaltpreasfințitul Părinte Daniel, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, a săvârșit slujba de sfințire a noii biserici adăugând hramul Sf. Apostoli Petru și Pavel pe lângă hramul istoric Nașterea Maicii Domnului; Între anii 2000-2002 interiorul noii bisericii a fost împodobit cu pictură în frescă, realizată de pictorul Ciprian Istrate din Piatra Neamț. Catapeteasma și mobilierul bisericesc au fost executate de sculptori bisericești din Târgul Neamț. La 15 septembrie
Mănăstirea Dumbrăvele () [Corola-website/Science/312437_a_313766]
-
au fost suportate de trei negustori înstăriți din Piatra Neamț (frații Gheorghe și Ioan Prosie și Vasile Iliovici). Tot în 1835 a fost construit și un turn-clopotniță de zid, cu două etaje. Biserica a fost sfințită de mitropolitul Veniamin Costachi, primind hramul „Buna Vestire”. Deasupra intrării din pridvor în pronaos se află o pisanie scrisă în limba română cu caractere chirilice având următorul cuprins: "„Biserica Bunei Vestiri a pre Sf. Născătoarii de Dumnezeu zidită în zilele Pre Înalțatului Domnu Mihail Grigoriu Sturza
Mănăstirea Durău () [Corola-website/Science/312438_a_313767]
-
patriarhul Bartolomeu I al Constantinopolului, alături de alți înalți ierarhi, în prezența a numeroși clerici și credincioși. Pereții exteriori ai bisericii au fost consolidați în întregime în perioada 1999-2001. Biserica Mănăstirii Durău a primit în anul 2003 și un al doilea hram - „Sf. Pantelimon”, cu binecuvântarea mitropolitului Daniel Ciobotea. Biserica „Buna Vestire” este construită în plan triconc, cu trei turle din lemn pe acoperiș. Interiorul lăcașului de cult este compartimentat în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul este separat de
Mănăstirea Durău () [Corola-website/Science/312438_a_313767]
-
monahal este mai puțin cunoscut, datorită faptului că viața monahală s-a desfășurat cu intermitență, în urma vitregiilor istoriei, dar și datorită poziției mai izolate, în afara localității, la capătul unui drum de țară, dincolo de albia râului Amaradia. Biserica mănăstirii, ce poartă hramul Sfinților Ioachim și Ana (9 septembrie), figurează pe lista monumentelor istorice sub codul LMI: . Biserica schitului Logrești, cu hramul Sfinții Ioachim și Ana, a fost construită în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea de familiile craiovene Pandia, Obedianu
Mănăstirea Logrești () [Corola-website/Science/312451_a_313780]
-
și datorită poziției mai izolate, în afara localității, la capătul unui drum de țară, dincolo de albia râului Amaradia. Biserica mănăstirii, ce poartă hramul Sfinților Ioachim și Ana (9 septembrie), figurează pe lista monumentelor istorice sub codul LMI: . Biserica schitului Logrești, cu hramul Sfinții Ioachim și Ana, a fost construită în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea de familiile craiovene Pandia, Obedianu și Oțetelișanu, împreună cu preotul Ion Tândălescu, din satul vecin Frunza. S-a zidit din cărămidă, în formă de cruce
Mănăstirea Logrești () [Corola-website/Science/312451_a_313780]
-
Dumitru, feciorii lor, acum întracești ani 7316. Logofătul Alisandru Tândălescu pitrop Septembrie 15”. Viața monahală nu a avut continuitate în acest schit. Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, biserica a mai fost reparată. Între 1830-1840, servea ca biserică de mir cu hramul „Sfinții Voievozi”, în loc de „Sfinții Împărați Constantin și Elena”, cel pus de ctitori. Apoi, sfântul lăcaș a fost cu totul părăsit, după secularizarea averilor mănăstirești. La începutul secolului trecut nu mai erau nici monahi, nici clădiri anexă, biserica era în ruină
Mănăstirea Logrești () [Corola-website/Science/312451_a_313780]
-
apoi, în anul 1992, schitul devine mănăstire de maici. Pictura interioară este în ulei, în stil bizantin, făcută de pictori necunoscuți. Starea de conservare este bună. În exterior nu există decât pe frontispiciu trei icoane în frescă, reprezentând cele trei hramuri pe care le-a avut succesiv biserica. În pronaos sunt zugrăviți ctitorii arătați în pisanie. Biserica are un pridvor deschis, susținut de șase coloane, bolta și zidul dinspre pronaos fiind zugrăvite în frescă. Catapeteasma este din zid, iar turla, de
Mănăstirea Logrești () [Corola-website/Science/312451_a_313780]
-
de vârful Giumalău. Mănăstire său inițial schit, a luat ființă în anul 1992 prin donarea suprafeței de pământ de către familia Iacoban, din com. Iacobeni, jud. Suceava. Sub îndrumarea primului stareț Protosinghelului Daniel Leonte s-a ridicat acest Sfânt Locaș cu hramul "Înălțarea Domnului", ajutat fiind de credincioșii din satele, comunele și orașele învecinate, precum și de iubitorii de Hristos din țară. În aceeași măsură s-a îngrijit și de organizarea unei obști monahale cu trăire duhovniceasca, specifică acestei tebaide românești care a
Mănăstirea Mestecăniș () [Corola-website/Science/312492_a_313821]
-
este ansamblul de mănăstiri, schituri și sihaștrii din zona munților Rarău și Giumalău. Mănăstirea "Înălțarea Domnului" a fost sfințită în anul 1995 de către Înalt Prea Sfințitul Pimen, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților. Ansamblul mănăstirii are în componență să: Biserică cu hramul "Înălțarea Domnului", la 40 de zile după Paști, Paraclisul cu hramul "Acoperământul Maicii Domnului", pe data de 01 octombrie, clopotnița în care se află două clopote ce vestesc timpul rugăciunii, prăznicarul, stăreția, chiliile monahilor și o gospodărie anexă pentru animale
Mănăstirea Mestecăniș () [Corola-website/Science/312492_a_313821]