3,043 matches
-
procesului de tranziție din România de astăzi, în rural sau urban, pentru a aprecia modul în care oamenii înțeleg și acceptă deciziile politice și schimbările sociale, trebuie să ne raportăm la factorul cultural. Necesară pentru o completă înțelegere a fenomenului identitar în rural, este și plasarea și analiza acestuia în contextul procesului de globalizare. Preocuparea pentru înțelegerea raportului între identitate culturală și globalizare se reduce de fapt la înțelegerea modului în care vor fi afectate culturile locale și naționale de procesul
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
să le redefinească poziția în societate, care este dobândită pornind de la schimbările sociale, culturale și valorice aduse de momentul 1989. Opinia mea este că, dacă ne referim la rural, o mare parte din acesta încă își construiește identitatea-proiect, căutând strategiile identitare cele mai eficiente pentru legitimarea acțiunilor lor, a opțiunilor de viață și uneori a calității vieții în mediul rural. 4.2 Identitate etnică și națională O altă fațetă a identității, relevantă pentru lucrarea de față, este identitatea etnică. Conceptualizând identitatea
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
conform căreia nu se face o diferențiere clară între identitate și etnicitate, cele două fiind considerate sinonime (de exemplu Ferreol, 2000). Mai ales cercetătorii preocupați de explicarea identității naționale, echivalează cei doi termeni. Concepția este însă criticată, atâta timp cât există mărci identitare separate, distincte care sunt utilizate de actorii sociali pentru afirmarea identității în general și a celei etnice și naționale. Dacă urmărim arheologia construcției identitare etnice, vom regăsi și aici mecanismele amintite mai sus, la celelalte tipuri de identitate: mecanismul autoidentificării
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
preocupați de explicarea identității naționale, echivalează cei doi termeni. Concepția este însă criticată, atâta timp cât există mărci identitare separate, distincte care sunt utilizate de actorii sociali pentru afirmarea identității în general și a celei etnice și naționale. Dacă urmărim arheologia construcției identitare etnice, vom regăsi și aici mecanismele amintite mai sus, la celelalte tipuri de identitate: mecanismul autoidentificării, ce are o componentă cognitivă (cunoștințele despre grupul din care fac parte, despre istoria lui, obiceiurile lui, etc.), o componentă afectivă (sentimente de apartenență
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
dincolo de datele obiective, și la intersecția unor factori subiectivi cum ar fi imaginea de sine, reprezentarea unui destin istoric particular, sau memoria colectivă (Gavreliuc, 2003). Această abordare interacționistă, relațională a identității permite explicarea faptului că, în anumite contexte, adoptând strategii identitare specifice, actorii sociali își pot redefini identitatea, inclusiv pe cea etnică, în funcție de o anumită finalitate urmărită (Badrus, 2005: 227-234) Analiza identității etnice ar trebui desigur să pornească de la definirea grupului etnic, națiunii și etnicității. Grupul etnic este acea entitate socială
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
sunt considerate distinctive, chiar dacă nu sunt în realitate, doar atunci intervine elementul etnic. Important este deci că etnicitatea nu capătă sens decât la nivel relațional 41, ea nu este proprietatea unui grup. Prin interacțiune socială, oamenii își actualizează inclusiv mărcile identitare legate de etnie. De asemenea, etnicitatea este legată de context, actorii sociali făcând evidente sau dimpotrivă, ascunzând elemente ale comportamentului sau înfățișării lor care afirmă etnia. Termenul de etnicitate are de obicei conotații ce trimit la minoritate, dar termenul se
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și cu un aparat politic. Este evident că cele două au elemente comune și, până la un punct, desemnează aceeași realitate socială. Ele sunt însă și fundamental diferite. O altă diferență constă în faptul că identitatea etnică este exprimată prin mărci identitare ce nu țin de cultură, cum ar fi rasa sau fizionomia. Identitatea etnică este mai frecvent folosită ca și capital, sau ca miză în scopul obținerii unor avantaje sociale, politice, sau în scopul obținerii puterii. Ori de câte ori o comunitate dorește o
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
se face prin apelul la cultural, la elemente subiective cum ar fi reprezentări percepții, stereotipuri, etc, și rareori, sau deloc, prin apelul la elemente obiective ale etnicității cum ar fi teritorialitatea, sau aspecte administrativ-politice. În acest caz multe din mărcile identitare culturale sunt în același timp și etnice: astfel limba, religia, portul cultural, modul de locuire, obiceiurile, ritualurile de trecere sunt semne distinctive la nivel cultural, dar ele deosebesc în același timp diferitele etnii din cadrul comunității. 4.3 Aspecte empirice ale
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
identitatea etnică și culturală și apartenența la cele două comunități culturale locale specifice. Altfel spus, care sunt implicațiile faptului de a fi membru al unei comunități cu un specific cultural bine delimitat, cu modele culturale stabile (eventual unice) asupra fenomenului identitar. Care sunt simbolurile culturale (vestimentație, muzică, obiceiuri, valori, tradiții, etc.) pe care membrii acelei comunități le promovează afirmându-și astfel identitatea culturală și etnică. Care sunt comportamentele ce pot fi circumscrise în categoria strategiilor identitare, adică a unor "planuri" coerente
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
stabile (eventual unice) asupra fenomenului identitar. Care sunt simbolurile culturale (vestimentație, muzică, obiceiuri, valori, tradiții, etc.) pe care membrii acelei comunități le promovează afirmându-și astfel identitatea culturală și etnică. Care sunt comportamentele ce pot fi circumscrise în categoria strategiilor identitare, adică a unor "planuri" coerente, mai mult sau mai puțin voluntare de atingere a anumitor scopuri, sau mai precis care sunt modurile de utilizare strategică a resurselor identității. Toate aceste întrebări au fost adresate din perspectiva celor două comunități studiate
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
toate limba acelei comunități, să cunoască reperele geografice ale teritoriului ocupat de acea comunitate și să internalizeze informații mai mult sau mai puțin complete sau exacte despre istoria comunității și a locului respectiv. Toate acestea construiesc diverse fațete ale sentimentului identitar. Rolul limbii este covârșitor, inclusiv prin faptul că este unul din primele elemente, legate de identitate, care sunt interiorizate de-a lungul vieții: "Limba maternă, cultura comunității etnice și valorile ei, transmise nu pe cale genetică, ci însușite în procesul complex
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
este îmbrăcat doar o dată la câțiva ani; Meșteșugul realizării de costume populare s-a păstrat mult mai bine în Tălmăcel decât în Ludoș; În Tălmăcel se organizează mult mai frecvent manifestări la care participă tot satul cu ocazia sărbătorilor (comportamente identitare colective). Cum se explică această scădere în importanță a tradițiilor (în ambele sate) sau chiar dispariția lor (în Ludoș)? Dacă urmărim explicațiile oamenilor observăm că acest fenomen este văzut pe de o parte ca o consecință firească a curgerii timpului
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de valori, a mentalităților. 4.3.2 Criterii subiective Autoportretul locuitorilor (calități și defecte ale membrilor celor două comunități) Am stabilit un astfel de autoportret în scopul de a detecta în ce măsură intervin în configurarea imaginii oamenilor despre ei înșiși mărci identitare culturale sau etnice. Astfel, una din întrebările din chestionar invita subiecții să spună două lucruri care le plac și două lucruri care nu le plac la oamenii din sat. Prelucrarea acestor două întrebări deschise a prilejuit surprinderea unui portret al
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
acces dificil la mijloacele de transport și prin faptul că este un sat sărac. Concluzia ar fi că oamenii din cele două sate utilizează strategii diferite de legitimare a caracterului special al satului în care locuiesc: dacă în Tălmăcel mărcile identitare sunt pozitive și apelează la factorul cultural (tradiții, obiceiuri specifice, religiozitatea ridicată, munca), în Ludoș predomină mărcile identitare negative (suntem "altfel" pentru că suntem săraci, bătrâni, izolați). Reprezentări, stereotipuri despre români Accesând în continuare o perspectivă mai largă, cea a percepției
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
oamenii din cele două sate utilizează strategii diferite de legitimare a caracterului special al satului în care locuiesc: dacă în Tălmăcel mărcile identitare sunt pozitive și apelează la factorul cultural (tradiții, obiceiuri specifice, religiozitatea ridicată, munca), în Ludoș predomină mărcile identitare negative (suntem "altfel" pentru că suntem săraci, bătrâni, izolați). Reprezentări, stereotipuri despre români Accesând în continuare o perspectivă mai largă, cea a percepției pe care o au subiecții din cele două sate despre români în general, este nevoie să introducem în
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și cei cu studii medii, în timp ce subiecții peste 65 de ani, cei cu studii primare, cei din Moldova, și cei cu naționalitate română sunt semnificativ mai înclinați să se declare foarte mândri de faptul că sunt români. Care sunt mărcile identitare care, odată asumate, determină un anumit individ să-și revendice apartenența la o anumită etnie? Cu alte cuvinte, care sunt criteriile ce construiesc și legitimează identitatea etnică? Acestea pot fi de natură obiectivă (cetățenia, locul nașterii), de natură afectivă (faptul
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
trăsăturile de caracter cele mai semnificative evocate de români despre ei înșiși. Imaginile prototip pe care românii le asociază cu propria lor identitate sunt: figuri și evenimente istorice, personalități, satul, însemnele țării. Satul este astfel un element de "maximă stabilitate identitară" (Frumos, Iacob, 2002: 133-138) Similar, realizând același tip de analiză dar de data aceasta privind trăsăturile de caracter ale rromilor, putem observa că rromii își atribuie numai calități pozitive cumsecade, primitori, inteligenți, cinstiți, modești, harnici, de încredere fiind vorba desigur
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
etnică și respingere, alimentat de nivelul redus al educației și de percepția unor stări anomice în societate. Acesta se manifestă mai ales în localitățile rurale dezvoltate, cu o diversitate etnică redusă. Alături de această formă de naționalism, există și un naționalism identitar (accentuat și moderat), care presupune simpla afirmare a valorilor etnice, în condiții de toleranță (Sandu, 2004). Există un consens între subiecții celor patru eșantioane asupra clasamentului legat de respectul acordat diverselor etnii. Astfel, și românii și rromii consideră că în
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
se explică prin dorința de a menține barierele față de rromi și de a menține marginalizarea (35,9% din români consideră că au relații conflictuale cu rromii, iar 20,7 că au relații de colaborare). 5. CONCLUZII Înțelegând faptul că fenomenul identitar trebuie înțeles și analizat în mod unitar, în sensul că nu se poate face o distincție între diferitele tipuri de identitate, acestea fiind îngemănate și bazate pe aceleași elemente -, capitolul realizează o analiză teoretică și empirică a identității colective, culturale
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și culturală conduc spre o concluzie evidentă: în termeni de tradiții și obiceiuri, comportament religios, manifestări de natură tradițional-artistică și simboluri culturale, oamenii din Tălmăcel au o identitate etnică și culturală mai puternică (prin manifestările ei mai vii, prin mărcile identitare pe care le utilizează în comportamentul cotidian) decât cei din Ludoș. Explicațiile sunt multiple. Ele țin în primul rând de istoria (recentă) diferită a celor două sate regimul comunist nu a fost prezent prin colectivizare decât în Ludoș. În al
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
efectele sunt intricate e greu de spus care din fenomenele de mai sus sunt cauză și care efect. Dar toate acestea oferă explicații pentru ceea ce au relevat datele cantitative și calitative sistemul de valori diferit al oamenilor, mentalitățile diferite, mărcile identitare distincte (noi suntem diferiți de alții prin tradițiile noastre versus noi suntem diferiți de alții prin sărăcia noastră). Mai simplu spus, economicul explică diferențele în modul de manifestare a identității etnice și culturale în cele două comunități, ceea ce înseamnă confirmarea
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
semnifică creșterea sau scăderea acestei cifre față de 2002. Pentru județele ce au figurată o singură cifră, nu există date colectate și pentru anul 2007. 5.3. Tălmăcel și Ludoș studiu de caz Prin chestionarul și interviurile realizate pe o problematică identitară în cele două comunități studiate, am urmărit și o evaluare a problemelor legate de proprietatea asupra pământului. Pe lângă aspectele obiective, cantitative legate de proprietatea funciară, cele două instrumente utilizate au urmărit și aspecte subiective, respectiv importanța pământului în viața oamenilor
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
se dezvolte cultivarea legumelor, în special a castraveților, ludoșenii devenind cunoscuți în toată țara pentru comerțul cu castraveți (Comuna Ludoș, județul Sibiu, 1998:14). Cultura castraveților reprezintă o componentă importantă a vieții în sat ea fiind de altfel o marcă identitară pentru locuitorii acestuia. Probabil că această îndeletnicire explică și comportamentul de comercializare a produselor obținute în gospodăria proprie, mai frecvent în Ludoș decât în Tălmăcel. În ambele comunități, ponderea venitului provenit din producția proprie este superioară celei înregistrate în țară
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
două sate din Transilvania, deci de a pendula permanent între aceste două registre de analiză, s-a dovedit a fi una binevenită. Ea mi-a oferit posibilitatea de a descoperi perspective noi ale comunității ca realitate socială imediată, ale fenomenului identitar și ale proprietății în rural. Această modalitate de analiză a oferit acestui studiu posibilitatea de a înțelege și explica mecanisme care altfel ar fi rămas criptice. Tot acest demers a fost ilustrat cu date relevante atât pentru dimensiunea generală, cât
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de a accede la un anumit nivel de confort și bunăstare, similare oamenilor din spațiile sociale moderne. Consumul mediatic și mobilitatea socială le fac cunoscute oamenilor și dezirabile stiluri de viață și modele culturale diferite de ale lor. Analiza fenomenului identitar, atât teoretică, cât și empirică, din capitolul cinci al lucrării, a prilejuit dezvăluirea altor diferențe între cele două sate: locuitorii Tălmăcelului se identifică mai puternic cu comunitatea din care fac parte, cu statutul lor de membri ai acestei comunități, cu
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]