7,197 matches
-
cu o cutezanță a fanteziei, o putere de cuprindere care anunță pe Eminescu. Nu ne interesează, aici, sau nu În primul rînd, valoarea lor estetică (justificarea estetică a poemelor a fost făcută În mai multe rînduri!), interesează direcția În formele imaginarului heliadesc În confruntarea cu un număr de teme mari. Ele prefigurează o problematică a visului (sau mai exact: a visării) și o tematică a ascensiunii și căderii, pentru care Heliade dovedește a avea o aptitudine specială. Mai Întîi noutatea temelor
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Să dobîndească, oare, Heliade, Într-o clipă de revelație, sentimentul imposibilității de a comunica totul, el care exprimă, de regulă, toate lucrurile și ceva pe deasupra? Oprim seria Întrebărilor aici. „Poruncitorul deget” din poem ne face atenți să nu greșim. În imaginarul heliadesc există totdeauna un asemenea deget mustrător, În mijlocul vîrtejului se ridică, amenințător, degetul pedagogului care nu vrea ca discursul său să bată prea mult cîmpii, ca fantasmele să Înăbușe rațiunea. Bunul-simț clasic Învinge pe omul romantic din Heliade. Oricum am
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Precum l-am purtat Însumi, pînă să-l naști d-a doua Spre o viață mistică și fără chin, durere, În sînul tău, o mater, depui pe al meu filiu!” Invocarea aerului, focului divin, a vieții mistice sugerează În planul imaginarului o nostalgie de armoniile cerești, un dor de ascensiune pe care Heliade, printr-un transfer ușor de priceput, le pune la temeliile creației poetice. A scrie Înseamnă a urca spre starea adamiană a limbii, a face să vorbească lumina și
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Heliade, care vorbește despre toate, vorbește inadmisibil de puțin despre originile scrisului său. Citindu-i versurile, trebuie, realmente, să vînezi cîte o propoziție În care enunțul să treacă dincolo de generalitățile estetice curente. Revenind la poezia erotică, putem Încheia spunînd că imaginarul heliadesc rămîne, și aici, sub controlul rațiunii și rațiunea deviază discursul spre morală. De puține ori, poezia saltă peste această retorică și atunci imaginația devine (În Zburătorul) mai dinamică, mai aeriană. Heliade scrie de obicei cu imaginea prototipului În față
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
n-am ști că aceste imagini circulă În epocă și preluarea lor nu marchează, de cele mai multe ori, și o adeziune a sensibilități lirice. Grigore Alexandrescu le orientează, fără echivoc, spre Înțelesuri etice. Numai indirect ele angajează și o mișcare a imaginarului propriu-zis, o pulsație a spiritului creator. Gr. Alexandrescu lucrează, ca mai toți contemporanii săi, În mai multe registre. Cu o condiție: registrul (tema, imaginea, tonul, stilul) să aibă un anumit prestigiu literar. Luăm cazul spațiului imaginar: spațiul ocrotitor, acela ce
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
descrisă, semnele, simptomele ei pot fi citite și analizate, cum s-a putut constata mai Înainte. De la rumeneală la rapt este un lung ceremonial și el Înfățișează, În fond, treptele ce duc spre treapta desfătării erotice, În zona sudică a imaginarului romantic. Nu știu ce loc trebuie să găsesc În această mică mitologie a erosului bolintinean sinului. El este pretutindeni evocat, la modul propriu și la modul figurat. Puținele metafore din poeme folosesc sinul ca element semnificam: „sînul tăcerii”, „sînul negrii nopți” etc.
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
trec și În poezie. Reveria le purifică și abstractizează. Obiectul poetic romantic se manifestă cu precădere sub formele imprecise ale generalului („il est genre ou concept plus qu’existence” - zice Jean Pierre Richard). Există la Alecsandri o evidentă expansiune a imaginarului În orizontal, o propensiune spre spații largi. Poezia filtrează ceea ce turistul observă. Sau poezia selectează ceea ce autorul descoperă În cărți. „Material litografic”, zice G. Călinescu. Alecsandri caută, În fond, În această geografie - În parte reală, În parte imaginară - un număr
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Am semnalat deja prezența locului, luncii, plaiului, mării, a peisajului mirific oriental, prezența (și abundența), În genere, a elementelor care circulă la toți poeții romantici. Unele au o mai mare frecvență și, din cercetarea lor, putem deduce o direcție a imaginarului. Ele constituie spațiile reveriei. Să reamintim Întîi plaiul, o formă de sincretism a naturii: „Auzit-ai frate, de un plai frumos Care-n veci răsună de cîntări iubite? Unde se-mpreună cerul luminos Cu albastrul mărei cei nemărginite? Acolo-mi
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Poetul leagă de acest spațiu un sentiment al duratei și al dumnezeirii (armonie, grandoare liniștită, permanență, singurătate confortabilă). Apare și valea lamartiniană, spațiu al tainei, al plăcutei complicități Între lucruri („jos În valea tăinuită”), Însă adevăratul spațiu de securitate În imaginarul alecsandrian este lunca. Îl aflăm peste tot ca obiect de referință și obiect de meditație lirică: loc de refugiu, obiect, În fine, de adorație, imagine a fecundității și armoniei naturale. Lunca este, În lumea materiei, ceea ce este cabinetul În existența
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
nufărul e Întristat ca un văduv, gîndăceii poartă hlamide smălțuite, bujorelul e vioi, rumen, busuiocul concupiscent („iubitor de sînuri albe”) etc. Abuzul de gingășii supără, evident, la lectură, Însă din aceste acumulări de făpturi grațioase se constituie o figură a imaginarului: aceea a extazului („sufletul cu voluptate În estaz adînc plutește”). Extazul atinge și pe Îngerii din rai („și se pare că s-aude prin a raiului cîntare / Pe-ale Îngerilor harpe lunecînd mărgăritare”), dar se Înțelege fără dificultate că extazul
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
acestei geografii sacre. Imaginația revine pe pămînt și, pe cît este posibil, se Încorporează În materie. Cum semnalam la Început: pastelurile sînt scrise Într-un loc bine ocrotit și cu un sentiment neascuns de ostilitate față de asprimile naturii. Intervine, În imaginarul poetic, și nuanța temporală. Alecsandri vede (cîntă) același peisaj iarna, primăvara, vara, toamna. Sensibilitatea lirică se modifică În funcție de orarul universului. Iarna se plînge de frig, primăvara celebrează nunta cosmică: „Însoțirea naturii cu mîndrul soare”. Însă nu totdeauna mesajul latent, spre
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
sub inspirația iernii, o fantezie care bate departe. Fantezia depășește, aici, hotarele și Înfrînge teama de nemărginit. Reveria pietrificantă și reveria cristalizantă se unesc Într-o reverie a monumentalului strălucitor cu vaste deschideri spre universul mare. Frigul provoacă, În planul imaginarului, două figuri: una a retragerii, a solitudinii tihnite, alta a plutirii, evaziunii sub forma plimbării. Pentru cea dintîi caracteristică este imaginea cabinetului (iar În interiorul cabinetului imaginea ocrotitoare, stimulativă a focului), pentru cea de a doua este imaginea saniei ușoare. Cabinetul
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
intră În categoria obiectivelor securizante. Este, Împreună cu lampa, cadrele aurite, ceaiul aromat, și un stimulent al scrisului. Focul face, prin tripla lui determinare, ca solitudinea să devină dintr-o figură a dezolării, Închiderii, o figură a intimității fecunde (În planul imaginarului). Mirajul din natură, monumentul sclipitor, pustietatea albă stimulează Însă și altă reacție a sensibilității: dorința de plutire pe oceanul de zăpadă. Cerul scitic, care-l alungase pe poet În solitudinea biroului, protejează acum o evaziune voioasă: „Gerul aspru și sălbatic
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
contează totdeauna finalitatea poeziei. Inventată sau preluată, tehnica poemului nu poate fi judecată, În fond, decît În funcție de ceea ce devine În poem. Problema ce ne interesează este de altă natură: În ce măsură retorica exprimă o tendință a spiritului creator, o atitudine a imaginarului?! Toți cei care au scris despre stilul poetului au remarcat, de pildă, predilecția pentru comparațiile sinecdotice și metalogice și tendința mai generală de a Înnoi limbajul poetic prin valorificarea elementului popular. Au toate acestea o legătură cu sensibilitatea poetului, reprezintă
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
directă și, cum am dovedit, cu un mai mare efort de a intimiza obiectul. Obiectul este plasat Într-un peisaj, peisajul Într-un tablou, tabloul Într-un spațiu care intră de mai multe ori și sub forme diferite În sfera imaginarului. Mijloacele de apropiere sînt mai variate (vizuale, auditive, olfactive, rareori tactile), dar că Alecsandri impune În lirica lui descriptivă un „stil senzorial”, cum s-a spus, este greu de susținut. Imaginile vizuale, olfactive... nu trec nici aici de o anumită
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cu fuga. Un scenariu anticipativ, un proiect de Îngropare benevolă În pustiu Însoțit de un reproș moderat și de o propunere de reconciliere. Scopul este a Înspăimînta (citește: șantaja) o ibovnică mîndră și greu accesibilă. Seducătorul amenință cu exilul În imaginar și cu o moarte (tot imaginară) din care să tragă profituri. Avansează viziunea unei catastrofe personale și a unei generozități (mile) seducătoare: .,De-acum nădejdile toate de la mine s-au sfîrșit, Mori luîndu-mi ziua bună de ia ceea ce-am
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
prin excelență - există o „impaciență și o lăcomie a acumulării pe care nu le găsim și la alți autori din epocă”: „Modelul mare al poetului e Dumnezeu Însuși Creatorul”, „Heliade este mai cu seamă un poet al grandiosului ordonat”. „În imaginarul heliadesc există totdeauna un (...) deget mustrător, În mijlocul vîrtejului se ridică, amenințător, degetul pedagogului care nu vrea ca discursul său să bată prea mult cîmpii, ca fantasmele să Înăbușe rațiunea”. Imaginația sa este „În esență aeriană și ascensională”. „El se simte
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
un spațiu de recluziune, o plăcere Într-un refugiu silit”; „Alecsandri notează starea de a face poezie și elementele exterioare ce contribuie la realizarea ei. El constituie atmosfera cabinetului cum un pictor Își desenează atelierul”; „adevăratul spațiu de securitate În imaginarul alecsandrian este lunca”: Lunca este În lumea materiei ceea ce este cabinetul În existența frigurosului, comodului Alecsandri: un spațiu privilegiat”. „Alecsandri nu se simte (...) decît Într-un spațiu mărginit. Tabloul trebuie să aibă o ramă, peisajul un contur”. „Sania ușoară are
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
termenul de "inegalitate" îl califică la un nivel extern și reductibil în comparație cu universul mental al actorilor, în ciuda faptului că desemnează o realitate obiectivă. Fractura se integrează în articularea unor câmpuri amestecate în logicile și practicile de viață aflate în joc: imaginarul rudeniei ca pivot al unificării politice împotriva unui dușman exterior ale cărui conotații sunt acumulate în diferite perioade (colonialism, imperialism, capitalism etc.) se destramă sub efectul ficțiunii unei piețe a muncii monopolizate în endogamia politică care se îmbogățește fulgerător. Situația
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
sensul cel mai larg (de la producție la consum) trece prin expresia prin excelență a raționalității capitalismului și a societăților moderne. Dar economia este cea care arată în modul cel mai frapant tocmai pentru că se pretinde integral și exhaustiv rațională dominația imaginarului la toate nivelurile", scria Cornelius Castoriadis 43. Aplicată noilor actualizări ale pieței globalizate, această propoziție deviază privirile în nenumărate direcții, inevitabil derutante prin aceea că pretind un efort real de gândire imaginativă. Să adăugăm că mimurile nu au tocmai anvergura
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
social specific traversat de procese ierarhice schimbătoare, par în configurația actuală în măsură să surprindă nemijlocit efectele globalizării economice; mai precis, ele invită la confruntarea noilor practici de gestiune, marcate de fragmentare, periferizare și eliminare progresivă, cu strategiile, viziunile și imaginarul actorilor față de muncă în relațiile lor reciproce, pe care teama ambiantă le face mai concurențiale, și față de înscrierile externe ale acestora. Unul din efectele pieței mondiale este poate faptul de a conferi perspectivei comparative asupra întreprinderii o pertinență mai repede
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
reprezintă cei doi poli ai afirmării unui nou statut câștigat printr-o muncă salariată prestigioasă. Logica interdicției vizează deci și eventuala intrare în întreprindere a femeilor din grupul de rudenie al acestora, amenințând tocmai prin aceasta promovarea statutară fixată în imaginar într-o întreprindere populată de bărbați, unde cei mai vechi muncitori au devenit cadre bucurându-se de o demnitate egală cu cea a straturilor mijlocii întâlnite în cartierul lor fost pakistanez, unde femeile nu trebuie să muncească în afara căminului. Riscul
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
spiritelor: ca și oamenii, terorizați de arbitrarul statului, acestea se ascund, dispar sau "pleacă la seminar" (expresia locală pentru a desemna încarcerarea în lagăr). Un conflict frontal se declanșează în următoarea etapă între duhuri și statul comunist: această luptă în imaginar dintre puterea simbolică și puterea instituită se soldează cu victoria duhurilor, care-i fac pe susținătorii regimului care le-au alungat și umilit să se îmbolnăvească și să-și piardă forțele. Deschiderea economică timidă a țării în 1986 aceasta angajându
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
dintr-un capital simbolic fracturat, cât și din imaginații individuale foarte perturbate de cincisprezece ani de închisoare sub dictatură. Aducând bunăstare materială și reparație psihică, duhurile unei piețe percepute ca o eliberare globală se înscriu într-o veritabilă piață a imaginarului, ca și reprezentanții lor, mediumurile, aflate într-o concurență acerbă. O intensitate orbitoare a posesiunii, o convingere, un angajament, un entuziasm remarcabil al actorilor, al spectatorilor din mulțime, părând ca posedați cu hainele strălucind de podoabe aurite, conotează astfel ceremoniile
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
articulațiilor interne și externe care determină evoluția câmpurilor economice și politice. Sintetizatori de descifrare, ele le redau o coerență semnificativă atunci când actorii se simt aproape de marasm. Pe lângă aceasta, ele oferă etnologului un tablou sinoptic al efectelor unei globalizări care împletește imaginarul cu constrângerile obiective și indică un fel de pistă hermeneutică. Capitolul 3 Industrializare, dezindustrializare* Laurent Bazin Cercetările realizate asupra întreprinderii și a raporturilor de muncă au permis instituirea unor problematici, experimentarea și confruntarea unor metode de investigație care constituie tot
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]