58,609 matches
-
Rusia (continuându-se cu Marea Roșie care este despărțita de Oceanul Indian de Strâmtoarea Bab-el-Mandeb) fiind ceea ce este pentru SUA canalul Panama 290 făcea din Egipt, al cărui teritoriu îl străbate de la Nord (Port Said) spre Sud (Suez), o piesă de mare importanță în ecuația geopolitică a întregii zone și, după cum se va vedea în cele de mai jos, Egiptul a jucat tocmai din acest motiv un rol special în confruntarea dintre cele două superputeri ale Războiului Rece. De aceea, în timpul Războiului Rece
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
integrității teritoriale a Egiptului, si a dorit să demonstreze această atât propriilor cetățeni, cât și lumii întregi; realizarea unui proiect care să transforme Egiptul într-o națiune modernă și industrializata apărea în acele momente ca fiind de cea mai mare importanță pentru Egipt și, date fiind condițiile geografice ale acestei țări, un astfel de proiect viza fluviul Nil. Intenția de a realiza un astfel de proiect avea la bază rațiunea că, odată realizat, acesta va asigura o sursă de apă existența
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
303 în anii '80 energia produsă anual la Aswan a fost de aproape 8 miliarde KW/h, pentru că în prezent acest proiect să asigure numai 30% din energia electrică necesară Egiptului. Și aceasta proporție este în scădere, ceea ce face ca importanță proiectului în balanță energetică a Egiptului să se reducă. Barajul este o construcție impunătoare: înălțimea să este de peste 100 metri și are o lungime de 5 kilometri, rezervorul sau acoperind o arie de 6 000 kmp. Este cel mai înalt
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
unul care se numără în tagma celor ținuți mai în cinste decât cuvioșii despre care nimeni nu mai știe de ce-au ajuns aici. Și cum stă scris în ceaslovul sfinției tale? MAVRICHIE (deschide tartajele, își drege glasul, citește cu importanță): Stă scris așa: că acela care a primit această putere mai presus de fire cată a se feri cu strășnicie să facă vreodată o minune în folosul său, au din fire deșartă, au din lehamite, căci altfel i se va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
De unde ai aflat asta? MICUL PRINȚ: Treaba mea. Am spus odată unui om mare și gros: Am văzut o casă frumoasă, cu cărămizi trandafirii, cu petunii la fereastră și cu porumbei pe acoperiș." M-a întrebat: "Cât a costat?" "Ce importanță are? i-am răspuns. A costat de trei ori mai mult decât o casă obișnuită." Omul acela mare și gros a exclamat: "Ce casă frumoasă!" Tu ești un fel de om mare. OMUL: Bine, dar eu va trebui să spun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
studiază gesturile, face semne cuiva, ridică pălăria etc.) Bună ziua! VANITOSUL: O! Ce plăcere! Iată, mi-a sosit un admirator! MICUL PRINȚ: De unde poți ști că sunt un admirator al tău? VANITOSUL: Eu sunt un geniu, iar pentru geniile pătrunse de importanța lor întreaga lume este formată din admiratori. Tu ești deci unul din admiratorii mei, și eu sunt, pentru tine, o adevărată providență, pentru că ai în fața cui te extazia! MICUL PRINȚ: Deocamdată văd că ești doar un vanitos ca toți vanitoșii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
timp s-o aprind. 344 ori 10 fac 3440. Și cu 14 fac 3454. Uff! Face deci trei milioane patru sute cincizeci și patru. MICUL PRINȚ: Trei milioane de ce? AFACERISTUL: Cum? Tot aici ești? Trei milioane de... nu mai știu... Ce importanță are? Eu sunt om serios, n-am timp de baliverne. Mai departe: 5 și cu 2 fac 7... MICUL PRINȚ: Trei milioane de ce? AFACERISTUL: Ascultă, domnule... cine-i fi! În 54 de ani de când am cumpărat planeta asta n-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
împiedicarea, de exemplu, a voinței de a produce. Dar, pentru a se rezolva în mod corespunzător, trebuie ca instrumentele eficiente să fie la locul lor. Și, așa cum amintește Amartya Sen, așa trebuie să fie și normele de comportament, a căror „... importanță poate fi, în mod particular, atașată comportamentului persoanelor aflate la putere sau cu autoritate.”<footnote Sen, A. (2000), “East and West: The Reach of Reason”, New York Review of Books, Vol. 47, No. 12 (20 July), p. 36. footnote> Corupția aparține
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
administrația lor prin despuierea locuitorilor, prin degradarea caracterului național, prin corupția clasei superioare, la care au injectat degradatele și servilele lor moravuri. Iată, așadar, explicația frecventelor cazuri de corupție, care au impus unele reglementări penale încă în timpul ultimelor domnii fanariote. Importanța în incriminarea corupției a fost Pravilniceasca Condică apărută în 1780, în timpul domnitorului Alexandru Ion Ipsilante, care, în articolul 7, capitolul „Pentru judecători”, interzicea sub pedeapsă grea, fără a o determina, deoarece sistemul pedepselor arbitrare era încă în vigoare, luarea de
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
necesare exercitării funcțiilor publice; evaluarea modului de aplicare a prevederilor legale, constatarea deficiențelor sistemului de recrutare și promovare, precum și îmbunătățirea legislației secundare. Crearea și implementarea unui sistem unitar de salarizare a funcționarilor publici motivant, simplu și transparent, care să reflecte importanța și rezultatele activității depuse și să permită atragerea și menținerea funcționarilor publici competenți. Pentru crearea unui sistem de salarizare unitar sunt necesare: elaborarea unei metodologii de evaluare a posturilor și evaluarea propriu-zisă a acestora; elaborarea legii privind sistemul unitar de
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
democrației și contribuie la respectarea drepturilor fundamentale ale omului.<footnote www.transparency.org.ro, „Transparența decizională în România anului 2007”. footnote> Lipsa transparenței decizionale, alături de alte carențe ale activității de reglementare, conduce la încrederea scăzută a societății în forța și importanța actelor normative. Absența consultărilor poate face ca normele să fie frecvent modificate sau înlocuite, lucru ce determină o accentuată instabilitate legislativă și nu oferă siguranța necesară cadrului legal existent. Aplicarea reală a principiului transparenței determină o mai mare încredere în
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
corupție pot să implice cantități mai mari de bani și contorsiuni economice mai mari. În plus, compararea internațională a corupției între diferite țări suferă, deoarece studiile pe care se sprijină aceste comparații nu iau în considerare variațiile dintre țări privind importanța relativă a diferitelor tipuri de corupție. Pentru toate aceste dificultăți, cercetătorii care folosesc studiile în mai multe țări pentru anchetarea empirică adesea subliniază că, odată ce rezultatele din diferite măsurători tind să fie larg corelate între ele, și cu câteva tipuri
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
construirea unei scale a indicatorilor în funcție de reprezentativitatea lor. De exemplu, pentru controlul corupției, din 25 de surse nouă au fost considerate reprezentative. 3) Banca Mondială agreghează aceste surse reprezentative într-un indicator compozit preliminar. Acestor surse reprezentative le este acordată importanță în funcție de corelația dintre ele. 4) Banca Mondială evaluează regresia surselor nonreprezentative din indicatorul calculat anterior, pentru a stabili variația de eroare. 5) În final apar noii indicatori, reprezentativi și nonrepezentativi. Kaufmann și echipa au construit acești indicatori în așa fel
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
absolută a scării CPI trebuie împărțită la valoarea absolută a celuilalt indice. În cazuri mai complexe, când de exemplu, subindicele CPI nu conține aceleași țări, trebuie efectuate proceduri mai complexe (cum explică Lambsdorff, 1999). În principiu, indicele CPI acordă aceeași importanță fiecărui subindice al fiecărei țări. Deoarece există țări acoperite de câțiva indici, pentru țările acoperite de mai mulți, fiecare dintre aceștia va avea o pondere mai mică. În plus, pentru a simplifica indicele final CPI, timp de câțiva ani unii
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
decât prestigiul familiei posesoare. În momentul în care le-ai fura, te-ai contamina cu istoria unui alt clan. Încuscrire prin obiecte. Dar, ca să fim sinceri, polată duce cu gândul la acoperiș. Ceva ce acoperă obiecte fără o prea mare importanță. Plăcintă cu vișine Bunică-mea are prostul obicei să devină câteodată patetică. Acum câteva luni, mânca plăcintă cu vișine, se lingea pe degete și, așa patetică cum era, a zis, mamă, mie la parastas plăcintă cu vișine să-mi faceți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
mai tare. Și când e o atmosferă mai încărcată, plouă încet, burnițează, motorina aia, în timp ce Dan bubuie, se răspândește cu ploaia și miroase foarte mișto. Un neam de oameni mai gălăgioși. Nu știu dacă tradițiile din alte regiuni dau atâta importanță biciului, dar aici el e un indiciu al masculinității. Un sunet spârcăit demonstrează o masculinitate deficientă. Pentru mine a fost o victorie incredibilă să pot să plesnesc prima dată pe la 11 ani cu un bici uns cu motorină. Un sunet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
Nu știu nici dacă a fost o noapte liniștită sau o zi, nici dacă a fost soare sau ploaie, sau numai nori, ori poate vânt, sau dacă a fost cald sau frig. Cum toate astea nu mai au acum nici o importanță, să presupunem că, primăvară fiind, vântul a amestecat în vârtejul său tot ce a găsit în cale.(...) Nicu Ionescu își aștepta băiatul. Poate că Sinica e fericită că e fată. Numai sănătoasă să fie. Moașa o asigură că e voinică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
și deci, de venituri de transfer) la fel, producătorii nu vor face angajări decât dacă au reușit (sau cred că vor reuși) să vândă o cantitate suficientă din producția lor la un preț considerat remunerator. În afară de aceasta s-a semnalat importanța fenomenelor de substituție și de complementaritate atât la nivelul consumatorilor, cât și la cel al producătorilor”. Specificul pieței muncii asupra celorlalte piețe reiese din faptul că mutațiile intervenite În raportul cerere-ofertă pe piața muncii, se regăsesc, sub aspectul consecințelor, pe
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
muncă Piața forței de muncă are un specific, astfel, pe lângă libertatea oricărei piețe controlate de cerere și ofertă, aceasta trebuie lăsată să funcționeze În mod liber ca urmare a interacțiunii Între cererea forței de muncă și oferta forței de muncă. Importanța acestei piețe pentru viața socială impune totuși necesitatea unei intervenții a statului pe această piață și un control a mecanismelor sale sub diferite forme, În funcție de evoluția sau involuția acestei piețe: de le cele mai discrete forme de ordin legislativ până la
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
o multitudine de măsuri și acțiuni pentru depășirea acestei stări de fapt. În toate planurile activității economice și sociale pot fi provocate multiple fenomene „benefice” inclusiv pilotarea, de ansamblu, a economiei naționale pe coordonate prestabilite. În acest sens, o mare importanță prezintă ritmul și modalitatea de adecvare a ofertei la cererea de munca, ceea ce implică unele din cele mai variate fenomene Între care cele mai importante sunt: creșterea sau diminuarea concurenței pe piața muncii; creșterea sau diminuarea salariilor; costuri mai mari
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
mijlocii (IMM) reprezintă peste 99% din numărul total al firmelor din România. Rolul lor În economie este semnificativ, influențând domenii importante cum ar fi: creșterea economică, competitivitatea, schimbările În structura economică și ocuparea forței de muncă. Guvernul recunoaște și apreciază importanța Întreprinderilor mici și mijlocii, politica În domeniul Întreprinderilor mici și mijlocii devenind În România o parte integrantă a politicii de dezvoltare regională datorită rolului pe care Îl au IMM-urile În dezvoltarea economică durabilă, În crearea de locuri de muncă
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
specialitate, necesare pentru exercitarea unei profesii sau meserii. Într-o asemenea accepțiune formarea profesională este echivalentă calificării profesionale. Într-un Înțeles mai larg, prin formarea profesională se Înțelege și perfecționarea acestei pregătiri, adică dobândirea de cunoștințe noi. Având În vedere importanța sa, formarea profesională este privită ca un proces continuu, determinat obiectiv de progresul societății, de dezvoltarea neîntreruptă a științei și tehnicii moderne. În art. 83 alin.(1) din Contractul colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2007-2010 s-
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
care are două faze: prima se derulează În timpul școlarizării, În cadrul sistemului național de Învățământ, conform prevederilor Legii Învățământului nr. 84/1995, iar cea de a doua are loc În timpul activității profesionale. Aceasta din urmă, reglementată de legislația muncii, prezintă o importanță deosebită În condițiile actuale, când procesele tehnologice și științifice cunosc o dezvoltare accentuată, ceea ce are ca efect și necesitatea perfecționării, recalificării și adaptării salariaților la noile condiții de muncă. Uniunea Europeană acordă o atenție deosebită formării profesionale a populației active. Tratatul
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
și sănătatea salariaților, regimul de muncă al femeilor și tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe țară, repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii În condiții deosebite sau speciale, formarea profesională, precum și alte situații specifice, stabilite prin lege. Datorită importanței sale deosebite, „organizarea generală a Învățământului precum și regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele și protecția socială se reglementează prin lege organică. În ceea ce privește formarea profesională generală, actul normativ de bază Îl constituie Legea Învățământului nr. 84/1995. Cadrul special
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
formare pentru a se asigura forța de muncă necesară diferitelor sectoare ale economiei. Pregătirea profesională trebuie să fie suficient de largă, astfel Încât personalitatea să se poată dezvolta, permițând adaptarea la progresul tehnic. Al treilea principiu este consacrat aplicării și subliniază importanța, pe de o parte, a previziunii statistice, iar pe de altă parte, a unui dispozitiv de orientare. Al patrulea principiu definește rolul Comisiei. În vederea realizării obiectivelor enunțate. Comisia va putea propune Consiliului sau statelor membre măsurile adecvate. Principiile 5 și
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]