5,387 matches
-
slabe. în acest sens, se recomandă stabilirea unor obiective accesibile pentru lecții, prezentarea explicită a criteriilor de evaluare, dezvoltarea unor planuri individuale de acțiune, crearea unui sistem de parteneri de răspuns etc. În concluzie, diferențierea, ca atribut al individului, și incluziunea/integrarea școlară, ca scop al acțiunii de formare a individului, devin coordonate ale dezvoltării personalității; în plus, conceptul de diferențiere a instruirii relevă caracterul de sistem al multiplelor modalități susceptibile de a face ca activitatea de învățământ să fie adecvată
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
ale școlii incluzive (după Dorel Ungureanu, 2000) în educația integrată și în școala incluzivă se poate vorbi de două categorii de principii, situate pe două planuri: generale și specifice. Aceste principii orientează și susțin elaborarea și aplicarea programelor de integrare/incluziune școlară. A. Principiile generale Principiile generale asigură cadrul referențial și orientativ general, majoritatea fiind preluate din societate: principiul dreptății sociale se referă la egalitatea în drepturi, obligații și responsabilități a tuturor persoanelor, fără discriminări; principiul egalității șanselor și oportunităților presupune
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
din cadrul unor medii formale special destinate și dispersarea lor în medii sociale cât mai apropiate de mediul natural, firesc, al oricărui individ familia; principiul integrării reclamă ca orice individ cu cerințe speciale să aibă locul lui meritat între semeni; principiul incluziunii presupune existența tuturor indivizilor, oricât de diverși și diferiți de noi, printre și împreună cu noi. B. Principiile specifice Principiile specifice sunt conturate din anumite perspective, fiind circumscrise unor subdomenii ale educației integrate și școlii incluzive. B.1. Principii de cuprindere
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
principiul toleranței minime vizează, în special, grupuri-țintă, sensibilizarea acestora pentru implicarea în educația integrată/incluzivă; principiul adaptabilității este aplicabil persoanelor normale, intolerante față de cei ce prezintă dizabilități; principiul convergenței perspectivelor reclamă armonizarea punctelor de vedere ale instanțelor implicate în integrare/incluziune. B.7. Principii de dezvoltare principiul autonomiei; principiul mediului minimal restrictiv; principiul învățării practice (experiențiale) pe parcursul întregii vieți intervine mai ales în afara școlii, în mediul social general de zi cu zi al persoanei cu cerințe speciale, chiar și mult după ce
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
comunități primitoare, de construire a unei societăți incluzive și de oferire a educației pentru toți; mai mult, ele oferă majorității copiilor o educație eficientă și îmbunătățesc raportul cost/eficiență pentru întregul sistem educațional". în planul-cadru de acțiune se afirmă că incluziunea și participarea sunt esențiale pentru demnitatea umană și pentru beneficiul și exercitarea drepturilor omului; în domeniul educației, aceasta se reflectă în oferirea unor șanse cu adevărat egale pentru copiii cu cerințe speciale, prin metode de predare de pe urma cărora pot beneficia
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
semenilor care, din motive independente de voința lor, au nevoie de o abordare diferențiată a procesului de instrucție și educație din școală și de anumite facilități pentru accesul și participarea lor la serviciile oferite în cadrul comunității. Referitor la relația dintre incluziune și integrare : integrarea copiilor cu cerințe speciale are în vedere acceptarea acestora în clasele obișnuite și se centrează pe transferul copiilor din școli separate (așa-numitele școli speciale) în școlile obișnuite și din cadrul comunității; dacă nu se constată o creștere
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
se referă la sprijinul oferit persoanelor cu cerințe speciale de către componentele sistemului social pentru a permite acestora un mod de viață similar sau apropiat cu al celorlalți membri ai societății; consecințele practice ale normalizării sunt programele și acțiunile bazate pe incluziune și integrare. Conceptul a apărut în țările nordice (Norvegia, Suedia, Danemarca) și apoi s-a extins și în alte state europene, care au preluat și au adaptat sensul și semnificația acestui termen la condițiile specifice din societățile respective, iar ulterior
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
experimente interactive pentru copii. Sesiunile de educație interactivă planificate și structurate cu atenție sunt poate cele mai eficiente și puternice moduri de Întâlnire cu nevoile specifice ale utilizatorilor speciali, cum sunt copiii, și de creare a unei noi modalități de incluziune. *** Toate exemplele prezentate, oricât de izolate și parțiale ca rezultate ar fi, converg catre o unică concluzie, care reprezintă, de fapt, ipoteza de lucru cercetării mele: mediul potrivit pentru copii nu Înseamnă doar Împrejurimi apropiate pentru a fi experimentate și
Polarităţile arhitecturi by Ana-Maria Pătroi () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92986]
-
cei doi termeni este atunci maximizată, capătă o tensiune care scurtcircuitează depărtarea, fără a o anula. Pe de o parte, simbolul și principiul simbolizat își prezintă acut vederii deosebirea de natură. Dar, pe de altă parte, își fac presimțită unitatea, incluziunea originară a simbolului în principiul pe care îl simbolizează. Cu cît distanța dintre ele e mai puternic pusă în evidență, cu atît e mai puternic vectorul simbolic care le leagă. Anecdotele mistice din mai toate tradițiile, ca și parabolele din
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
putut separa: unul a devenit organit În corpul celuilalt. Deci, plastidele și mitocondriile sunt elemente „străine” În celulele care le adăpostesc. Altfel spus, cloroplastele sunt, de fapt, forme evoluate de cianobacterii (alge verzi-albastre cu pigmenți asimilatori), independente inițial. Vacuola. Această incluziune lichidă, specifică mai cu seamă algelor, ciupercilor și plantelor, reprezintă 80-90% din volumul celular și este delimitată de tonoplast, menținut sub tensiune datorită proprietăților osmotice ale sucului vacuolar. Starea vacuomului (totalitatea vacuolelor) este adesea caracteristică tipului celular sau stadiului său
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
tumori sensibile la radiații [1,2] (fig. 3.86). b. Carcinomul embrionar pur este rar întâlnit. Este o componentă a tumorilor germinale mixte. Incidența maximă apare la vârsta de 15 ani și predomină la sexul masculin. Prezintă focare de necroză, incluziuni calcare și este intens captantă de SDC [1]. c. Tumora sinusului endodermal (Yolk sac tumor) are un grad crescut de malignitate cu histologie asemănătoare carcinomului embrionar. Creșterea alfa-fetoproteinei este specifică pentru acest tip tumoral. Sunt tumori heterogene, cu focare de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
38]. Dacă această zonă nu este sănătoasă trebuie înlocuită întreaga rădăcină aortică, cu reimplantarea coronarelor (Bentall, Cabrol, Tirone David, Yacoub) [39-41]. Înlocuirea unui segment aortic se poate face prin montarea unei proteze endoluminal urmată de manșonarea acesteia cu pereții anevrismali (incluziune) sau prin montarea unei proteze după rezecția prealabilă a anevrismului (interpoziție). Fiecare variantă are indicații specifice care vor fi discutate în capitolele următoare. Procedeele chirurgicale care vizează rădăcina aortică și aorta ascendentă presupun by-pass cardio-pulmonar standard și oprire cardiacă, cu
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
și valvei aortice cu un conduct valvulat a fost introdusă de Bentall și De Bono [39]. În varianta sa clasică tehnica Bentall presupune anastomozarea ostiilor coronare la graftul aortic prin suturarea în fapt a peretelui aortic la peretele protetic (tehnica incluziunii). Această tehnică are o rată mai înaltă de reoperări precoce și tardive din cauză de sângerare și formare de false anevrisme, mai ales la pacienții cu sindrom Marfan. Motivul pentru care apar mai frecvent sângerări post-operatorii precoce și pseudoanevrsime peri-anasto-motice
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
sutură ale ostiilor coronariene întrucât aceste suturi aduc practiv întregul perete aortic la conductul valvulat [46]. Tensiunile sunt în mod particular mari atunci când ostiile coronare au o poziție joasă, în apropierea inelului aortic. Pentru înlăturarea acestui neajuns tehnica clasică (a incluziunii) este astăzi practic abandonată. În locul ei se folosește o altă variantă, numită tehnica interpoziției. Aceasta presupune disecția ostiilor coronare și mobilizarea porțiunii inițiale a arterelor coronare. Această mobilizare „aduce” pastilele care conțin ostiile coronare cu ușurință în vecinătatea conductului valvulat
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
4. Noutatea eticii mediului / 22 2. Reconsiderarea sferei moralității / 27 2.1. Extinderea sferei moralității / 27 2.2. O problemă de meta-etică: "statut moral" și "însemnătate morală" / 32 2.3. Resurecția ideii de valoare intrinsecă / 38 2.4. Principiul de incluziune și ierarhia intereselor / 46 3. Câteva medieri teoretice / 49 3.1. Structuri argumentative / 49 3.1.1. Descriptiv și normativ / 50 3.1.2. Problema demarcației / 53 3.1.3. Problema criteriului / 56 3.1.4. Argumentul ignoranței / 61 3
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
fiind evident că în această situație trebuie să urmăm un anumit scop. În acest sens, protejarea naturii este în afara oricărei discuții, devine o cerință evidentă de vreme ce în absența unor asemenea acțiuni punem în pericol bunăstarea oamenilor. 2.4. Principiul de incluziune și ierarhia intereselor Din cele arătate până acum rezultă, între altele, că efortul de extindere a sferei moralității este tensionat de unele consecințe inacceptabile cel puțin din perspectiva intuițiilor omenești obișnuite cu privire la moralitate și diferențele dintre oameni, ființe vii și
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
diverse genuri. De aceea, încerc să echilibrez extinderea prin asocierea ei în contrapondere cu construirea unei ierarhii care ia în considerare diferențe de natură dintre entitățile asupra cărora se întinde "umbrela" moralității. Altfel spus, consider că aplicarea unui principiu de incluziune prin care sunt aduse în spațiul moralității alte entități decât ființa umană este compatibilă cu o ierarhizare a acestora în funcție de natura și întinderea intereselor pe care le au. Principul de incluziune a fost formulat de Ralph Barton Perry: "Dacă un
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
moralității. Altfel spus, consider că aplicarea unui principiu de incluziune prin care sunt aduse în spațiul moralității alte entități decât ființa umană este compatibilă cu o ierarhizare a acestora în funcție de natura și întinderea intereselor pe care le au. Principul de incluziune a fost formulat de Ralph Barton Perry: "Dacă un interes M conferă valoare obiectului a și dacă un al doilea interes N conferă valoare aceluiași obiect, în condițiile în care interesul M persistă, rezultă de aici că valoarea obiectului a
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
ridică problema imposibilității rezolvării conflictelor etice. De aceea, recunoaștem în acest caz o situație de genul celei în care analiza logică sau rațională asigură rezolvarea sau depășirea unei probleme sau dificultăți ce ține de conținutul teoriei. Vom considera, drept urmare, că incluziunea trebuie însoțită de un principiu etic care să poată asigura ierarhizări, pentru că altfel am fi în imposibilitate de a mai întemeia deciziile noastre morale și în cazul oricărui gen de conflict etic părțile ar fi la fel de îndreptățite. Problema demarcației este
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
se apără pe sine și face tot ce este cu putință pentru a supraviețui. Un argument de acest fel deschide posibilitatea teoretică a unui antropocentrism axiologic. Spre o asemenea consecință ducea și extinderea domeniului moralității pe baza unui principiu de incluziune echilibrat prin asumarea unei ierarhii. Un asemenea antropocentrism axiologic admite așadar extinderea sferei moralității, se deschide spre diverse versiuni ale ecocentrismului, inclusiv spre biocentrism, dar și spre o perspectivă holistă, fără a renunța însă, în ultimă instanță, la angajamentul ontologic
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
entităților care au interese pe baza noțiunii de "interes biologic", definită prin referire la bunăstarea unei ființe, ceea ce ar permite includerea nevertebratelor și a plantelor. Drept urmare, toate organismele vii ar intra în sfera moralității 148. Varmer pornește de la principiul de incluziune al lui R. B. Perry cu privire la evaluarea bunăstării individuale și la judecarea conflictelor de interese. El argumentează că principiul de incluziune duce la un antropocentrism axiologic, adică la teza că anumite clase de interese omenești sunt mai importante decât interesele
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
nevertebratelor și a plantelor. Drept urmare, toate organismele vii ar intra în sfera moralității 148. Varmer pornește de la principiul de incluziune al lui R. B. Perry cu privire la evaluarea bunăstării individuale și la judecarea conflictelor de interese. El argumentează că principiul de incluziune duce la un antropocentrism axiologic, adică la teza că anumite clase de interese omenești sunt mai importante decât interesele altor organisme non-umane149. După Callicott 150, land ethic a lui Aldo Leopold poate fi interpretată drept o etică holistă care atribuie
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
considerații privind relațiile de dominație dintre oameni și natură. O problemă corelată și derivată din dezbaterea privind datoriile față de celelalte specii este aceea a dreptății inter-specii. Această problemă duce înapoi la chestiunea extinderii sferei moralității și la analiza raportului dintre incluziune și ierarhizare. Dacă sfera moralității este un întreg omogen, atunci toate speciile trebuie să fie egale între ele în privința șanselor la bunăstare. Dar dacă propunem ierarhii, atunci cum conciliem asemenea criterii cu critica antropocentrismului? Problema dreptății dintre specii este văzută
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
sau omenesc șovină. Dacă așa stau lucrurile, adică, dacă am propus de fapt o extindere parțială și am rămas pe o poziție antropocentrică, atunci înseamnă că problema dreptății dintre specii nu a fost rezolvată. Să fie oare echilibrul teoretic dintre incluziune și ierarhizare, pornind de la noțiunea de interes biologic, cea mai bună rezolvare? 3.3. Datorii față de ecosisteme. Viziuni asupra conservării ecosistemelor Aldo Leopold este cel dintâi care vorbește explicit despre extinderea eticii prin recunoașterea datoriei de a păstra integritatea și
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
rolul de a crește suprafața de absorbție și secreție; (2) depresiuni mici dispuse la nivelul zonei de contact cu alte hepatocite adiacente, care prin apoziție dau naștere traiectelor biliare fără pereți proprii, conectate prin joncțiuni de tip occludens și desmozomi. - Incluziunile intracitoplasmatice, reprezentate de glicogen și picături lipidice, a căror identificare necesită colorații speciale și a căror cantitate depinde de momentul funcțional al celulei. - Pigmenți celulari, localizați de regulă în lizozomi, care sunt de două tipuri: lipofuscina (pigmentul de uzură, de
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92237_a_92732]