3,659 matches
-
îl va mai privi în ochi dacă se mai întâlnește cu el și ar fi știut de acel sărut. Deși sărutul a fost nevinovat, totuși deja începu a-i da bătăi de cap. Ramona Plopeanu era o ființă atât de inocentă și de pură, precum un bococ de crin scăldat în roua dimineții, cu mult bun simț și blândețe, credincioasă, pentru nimic în lume n-ar fi supărat pe cineva, nici măcar cu privirea. Era mărunțică cu părul de culoarea mierii, purtându
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
pentru întâia oară într-o situație nefericită. Radu observă cum este privit și nu rezistă să nu-și ridice capul, mijindu-și ochii cu o privire blândă și un zâmbet spre ea. în acel moment privirile lor se întâlniră iar inocenta lor fericire își descoperi taina. Acel tablou care la început i se păru lui Radu trist, acum deveni superb și atât de viu și pur în sufletul său. După ce mașina fu pregătită pentru plecare Radu observă că Ramona își freca
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
ia adupra lui. Vroia ca fiul său să fie descătușat de suferință. Nu-i putea vedea chipul înlăcrimat, pentru că nu dorea să-l aibă în imaginea care i se întipărea, îndurerat și trist. încă îl percepea ca fiind un copil inocent. Avea regrete, pentru că nu mai avea puterea de altă dată și Radu crescuse prea repede. Dar se consola cu faptul că l-a putut întreține și îndruma spre o facultate. La urma urmei, destinul vieții nu-l alegem noi, ci
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
lui va deveni un coșmar blestemat. Seara de Sfântul Nicolae a acestui an care se încheie, s-ar putea să-i rămână de tristă amintire. Cu toate că atunci m-au încercat puțin unele mustrări de conștiință, crezându-l un inocent copil, dar după cum văd își merită pedeapsa, chiar el transformându-mi iubirea în ură, care se va răsfrânge asupra lui. La aflarea acelei vești, pe care i-o voi da la timpul potrivit și care sigur nu-i va fi
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
o zburdălnicie boemă, un chef continuu, un chiuit învățat în tinerețe, un zbor peste tragismul cotidianului teluric, prin ,,osuare unde pândarii beau în taine", însetat în permanență, „bea cerul ridicat de două torți", face chefuri ,,cu aer curat și hoinari inocenți", este urmărit de viziunile tenebre pe când se „reeduca" în lagărele de exterminare de la Canal și-și vede părinții întorcându-se încet de la mormântul lor, „înfrigurați în haine cenușii", prinde o idee într-o groapă cu lei și o aruncă într-
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93055]
-
Pe 3 mai 1936, Societatea a prezentat presei o femeie care pretindea că are 68 de ani și că nu a mai consumat mâncare solidă de 56 de ani. Conform rapoartelor presei, aceasta arăta și se purta ca un copil inocent. Deși doar cei mai împliniți adepți reușesc vreodată să-și atingă scopul de a se întreține în mod exclusiv pe bază de aer și apă, chiar și bărbații și femeile obișnuite pot cultiva controlul respirației ca o modalitate eficient de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
caute p-aici, așa că-mi bag pula. Cui Îi pasă? Răspunsul e: mie. Reorganizarea posturilor o să aibă loc În curând. Vreau slujba aia, așa că am de gând să-l găsesc pe ticălosu’ ăla ucigaș șmecher care l-a omorât pe inocentul nostru văr de culoare. Într-un cuvânt, se cheamă profesionalism, iar io sunt un profesionist desăvârșit ca dracu, ceva ce bulangii de p-aici n-ar Înțelege. Aceleași reguli se aplică În absolut toate cazurile. Însă Toalie Îmi scuipă numa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
Întreabă ea. O privesc cu atenție, vasele de sânge sparte din jurul nasului ei. Parcă-i un rahat de sperietoare de ciori. Mă gândesc: nici o șansă. — Bineînțeles că aș putea și o știi la fel de bine ca mine. Nu mai face pe inocenta cu mine. Stai jos. Își scoate haina, se așează pe canapea și Își aprinde o țigară. Și ea e exact ca ăia, hoții de cadavre care stăteau prin preajmă și se uitau În timp ce eu Încercam să-l aduc Înapoi pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
sufletul cel mai pur, care avea Încredere În tine, Gazda noastră, care n-a vrut să se țină cu dinții de viață, aici În mațele astea pline de gaze care pot exploda. Sufletul care a crezut că ai cele mai inocente intenții față de Celălalt, la fel cum avea Celălalt față de toți ceilalți din lumea aceasta a noastră. Durerea mea Durerea mea Un blestem aruncat asupra oricărui zeu care răsplătește cu cel mai neîndurător bir al său această bunătate sufletească. Dă-ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
albă). Interviurile realizate cu persoane care practică divinația evidențiază acest lucru: majoritatea subiecților se numesc vrăjitori sau ghicitori și subliniază expres că practică magia albă și "lucrează cu spirite pozitive". Astfel, divinația este considerată ca fiind mai curând un act inocent și justificat. "Îmi place să ajut oamenii" mărturisește R. din Botoșani, 50 ani. Aceasta, numai dacă ea este văzută ca un corpus de tehnici precise și nu este practicată de vrăjitoare sau în combinație cu vrăjitoria. Astfel, deși divinația s-
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
al întrebării și la ce se referă aceasta; de asemenea, refuzul poate fi justificat de teama, neîncrederea sau timiditatea persoanei. Nereușind să se exprime rapid și coerent, unii refuză să spună adevărul crezând că este vorba doar de o "minciună inocentă". 132 Referindu-se la importanța întrebărilor deschise, sociologul ieșean Vasile Miftode arată, în Tratat de metodologie sociologică. Tehnici de investigare de teren. Elaborarea proiectelor de intervenție (Iași, Ed. Lumen, 2003), că ""Optimiștii" cred că aceste întrebări au toate avantajele întrebărilor
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
confruntăm, așadar, încă din stadiul semiozei primordiale cu diferite forme și grade ale păcatului și implicit ale minciunii. 1.3.2. Îndoiala, germene al minciunii Dialogul șarpelui (ca întruchipare mincinoasă a "răului mincinos") cu femeia (ca întruchipare a ființei slabe, inocente, sincere și, prin aceasta, predispusă la înșelăciune) este cît se poate de relevant pentru înțelegerea modului CUM A AVUT LOC activarea minciunii: Oare a zis Dumnezeu cu adevărat: "Să nu mîncați din toți pomii din grădină"?" întreabă șarpele pe Eva
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
cazul lui Huckleberry Finn să-și uite propriile sale minciuni. Activarea acestei speciale puteri de fixare mnezică a fost favorizată dintotdeauna de existența a două canale complementare: • canalul obscurului "inconștient colectiv" postulat de Carl Jung, care face de exemplu ca inocenta față a copilului mic să fie suficient de mobilă pentru a exprime, adesea, informații false; în această alternativă, minciuna este asumată în ontogeneză ca o moștenire, ca rezultat genetic al unui ignorat "nucleu dur" (arhetipal); s-ar acredita astfel una
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
tot atîtea grade de "maturitate" ale minciunii cîte tipuri de mincinoși și de mințiți sînt (homo significans, homo sapiens, homo loquens, homo faber, homo ludens etc.), cîte tipuri de manifestare a minciunii se pot defini (mare sau gravă, mică sau inocentă, gogonată sau incredibilă etc.), cîte strategii de a minți pot fi luate în seamă (prin afirmare, negare, tăcere etc.), cîte domenii și cîte consecințe etc. Sau, altfel spus, constatînd bogăția jocurilor de limbaj prin care actul mincinos poate fi definit
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
bine atribuțiile, poliția depinde de confidențialitatea publicului larg. În același timp, ofițerilor de poliție li se cere să inducă oamenii în eroare, nu numai pentru a-i prinde pe răufăcători, ci și pentru a se convinge de faptul că martorii inocenți spun adevărul. Manning (1977: 1180-181) susține că ofițerilor de poliție aflați la datorie în diferite situații, implicînd cazuri de infracțiune sau pur și simplu de păstrare a ordinii publice, li se cere practic să mintă. Într-adevăr, Klockars (1984a:422
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
înclinația spre minciună la femei și bărbați, tineri și bătrîni, rude și străini. Campbell, care a studiat crescătoria de oi Sarakatsani, notează distincția care se făcea între ciobanii celibatari și bătrînii care erau capi de familie. Tinerii erau puri și "inocenți în sensul libertății față de conștiința vinovăției sau față de nevoia de a folosi înșelătoria". Ei rămîneau neafectați de influența femeilor care "erau în stare să-și păcălească soții de patruzeci de ori pe zi". Totuși, un cap de familie "avea nevoie
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
intuiția în a sesiza adevăratele sentimente ale cuiva poate avea anumite avantaje pentru "unele profesii ca psihiatria sau medicina". Din acest punct de vedere, capacitatea de a depista minciunile poate fi riscantă în plan social; ea aparține în special copilului inocent, care strigă în gura mare: "Împăratul e gol!" Prin contrast, iscusința în a minți prezintă mai puține riscuri. DePaulo și Jordan (1982:176) notează că atîta timp cît copiii sînt destul de mici, franchețea naivă "este trecută de obicei cu vederea
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
mare: "Împăratul e gol!" Prin contrast, iscusința în a minți prezintă mai puține riscuri. DePaulo și Jordan (1982:176) notează că atîta timp cît copiii sînt destul de mici, franchețea naivă "este trecută de obicei cu vederea, fiind considerată un comportament inocent și chiar adorabil". Însă pe măsură ce înaintează în vîrstă, scade și această îngăduință; franchețea devine inoportună în plan social și, după cum s-a menționat mai devreme, "este dezavantajos să nu se mintă". Multe din sfaturile oferite de psihologi și sociologi în privința
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
procese fiziologice, inclusiv conductibilitatea electrică a pielii, nu pot fi controlate conștient, însă prezintă modificări atunci cînd o persoană este nesinceră. Această presupunere rămîne de studiat în amănunt, mai ales datorită faptului că există un număr mare de erori (persoane inocente considerate vinovate) ale aparatelor de testat minciuni. După cum s-a exprimat un ziarist, "singurele persoane care pot fi sigure că vor trece cu bine testul detectării minciunilor sînt mincinoșii experimentați" (Collins 1988). Așa cum aparatul de detectat minciuni poate greși declarînd
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
ale aparatelor de testat minciuni. După cum s-a exprimat un ziarist, "singurele persoane care pot fi sigure că vor trece cu bine testul detectării minciunilor sînt mincinoșii experimentați" (Collins 1988). Așa cum aparatul de detectat minciuni poate greși declarînd vinovate persoane inocente, și aparatul care analizează tonalitatea vocii poate greși nesesizînd nesinceritatea în anumite situații. Un grup de studenți americani au fost supuși testului unui asemenea aparat; printre ei nu se găseau prea mulți "mincinoși experimentați". Unora dintre participanții la experiment li
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
din cauza "detaliilor sale licențioase", și pe care autorul a prezentat-o publicului drept o traducere a unui manuscris grecesc. El susține că Dacă Templul lui Gnidus este o carte utilă, povestea cu manuscrisul grecesc nu e altceva decît o invenție inocentă; însă ea devine o minciună gravă dacă opera are efecte dăunătoare. (Rousseau 1979:73) Rousseau pare să se bazeze, în clasificarea sa, nu pe intenția de a păcăli ca diagnostic al minciunii, ci pe efectele negative ale lucrării. Astfel, el
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
și să evite orice comentariu superfluu. Ambiția lui stilistică este transparența, „preocuparea de a lăsa faptele să vorbească singure, povestea să aibă singură grijă de ea”. Stilul este caracterizat drept pozitivism flegmatic, iar precizia sa rece, lipsa de emotivitate par inocente, nepremeditate. Dacă acum ne uităm asupra textului unui haiku al lui Șerban Codrin: de ziua muncii - uscîndu-se la soare pielea unui cal observăm același prozaism al textului (cu atît mai reprobabil pentru așteptările cititorului cu cît i se propune un
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
de a comite folosindu-le haiku-uri veritabile. În registrul uman, În aceeași manieră superficială, sînt preferate ființele pe care un anume sentimentalism tipic occidental le consideră demne de compasiune. Cei neajutorați și năpăstuiți de soartă: cerșetorii și orbii, cei inocenți și necopți: copiii, cei șubreziți de vreme: bătrînii și bunicii invadează poemele din aceeași convingere că simpla lor prezență Își pune În mod automat pecetea validității asupra unor compuneri fără alte calități. O remarcă a lui W. J. Higginson, făcută
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
de distrugere în masă au fost însoțite și de o creștere a intervenției statale în întreaga lume, în special în ceea ce privește coalițiile conduse de SUA ce acționează în Afganistan și Irak. Cu fiecare nou atac terorist, statele care se consideră victime inocente au fost încurajate să intervină unele în afacerile interne ale altora uneori chiar preemptiv. Preempțiunea, dezarmarea statelor despre care se presupune că dețin arme de distrugere în masă, schimbarea de regim, umanitarismul și răspândirea democrației au fost invocate ca justificări
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
reprezintă pentru marxism fundalul dezvoltării societăților moderne și al organizării relațiilor lor internaționale. A patra temă, care a apărut mai întâi în critica adusă de Marx economiei politice liberale, este că explicațiile vieții sociale nu sunt niciodată la fel de obiective și inocente pe cât par. Aplicat politicii internaționale, argumentul spune că analiza realităților fundamentale și imuabile poate ignora mult prea ușor relațiile de putere și inegalitate nu între state, ci între indivizi. Curentele marxiste dominante au adoptat opinia că una dintre pricipalele funcții
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]