3,324 matches
-
economică, una socială și una politică. Totuși, nu se poate vorbi de regiuni geografice, istorice, culturale sau economice decât cel mult conceptual, regiunile formându-se într-un context de relații între om, spațiu, mediu, istorie, cultura, economie create pe multiplele interdependențe dintre acestea. Formarea regiunilor ca spații structurale, în care structurile spațiale și cele sociale, politice și economice interacționează continuu și dezvoltă relații de interdependență, este rezultatul unui proces îndelungat denumit regionalizare. Procesul de regionalizare are un caracter multidimensional, bazat în
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
-se într-un context de relații între om, spațiu, mediu, istorie, cultura, economie create pe multiplele interdependențe dintre acestea. Formarea regiunilor ca spații structurale, în care structurile spațiale și cele sociale, politice și economice interacționează continuu și dezvoltă relații de interdependență, este rezultatul unui proces îndelungat denumit regionalizare. Procesul de regionalizare are un caracter multidimensional, bazat în principal pe abordări de ordin georgrafic, politic, administrativ și socio-economic. Acesta vizează, pe de o parte amplasarea geografică a spațiului și laturile ideoligică și
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
argumentează clasificarea propusă de H.H. Blotevogel [1996, p.44-68] în care se disting trei tipuri de regiuni astfel: o regiuni ale organizațiilor economice și politico - administrative; o regiuni de identitate; o regiuni reale sau de analiză. Mai mult, relația de interdependență dintre modurile de regionalizare prezentate, care se crează în procesul de organizare al regiunilor, demonstrează caracterul evolutiv al acestora. Modificările survenite în organizarea regiunilor sunt consecințe ale multiplelor interacțiuni manifestate la nivelul acestora. Din punct de vedere al regionalizării pozitivist
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
o regiunea omogenă, care grupează unitățile teritoriale pe principiul asemănării, după considerente geografice, economice, sociale, politice (spre exemplu: regiuni agricole, industriale, turistice). Acestea sunt în general construcții metodologice; o regiunea polarizată sau nodală care presupune polarizarea intereselor interne și a interdependențelor către un pol unic dominant (spre exemplu: polarizarea unei metropole); relațiile funcționale de tip centru - periferie se fundamentează pe identificarea centrului de polarizare, a zonelor de influență și a axelor de dezvoltare dintre acestea; o regiunea plan sau pentru programare
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
dezvoltare care permit elaborarea, implementarea și evaluarea politicilor de dezvoltare regională în concordanță cu cele ale Uniunii Europene, precum și monitorizarea și analiza procesului de dezvoltare în acord cu practica comunității europene. Relații de cooperare la nivelul structurii regionale Relațiile de interdependență care caracterizează regionalizarea o pun în slujba dezvoltării regiunii doar prin cooperarea cu alte regiuni. Structura regională se desfășoară pe două componente principale, cea economico - socială și cea fizică, ambele caracterizate de interferența dintre ele și sistemul de relații dintre
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
economică, întrucât corelează problemele economice cu cele sociale. În accepțiunea lui François Perroux, dezvoltarea economică reprezintă ,,ansamblul schimbărilor în structurile sociale și mintale care generează o relație reciprocă între aparatul de producție și populație” [Perroux, 1969, p.523], sugerându-se interdependența dintre creștere și dezvoltare economică, ca noțiuni de sine stătătoare. Dacă termenul de dezvoltare este ,,utilizat în mod obișnuit pentru a denumi procesul de creștere economică în venit „per capita” și schimbările fundamentale în structura economică prin care este generată
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
rămânând și astăzi în discuție, în speranța descoperirii unor soluții adecvate. Principalele teorii privind dezvoltarea în profil regional explică o anumită stare reală sau posibilă, actuală sau de perspectivă a regiunii economice. Teoriile localizării urmăresc aspecte cum ar fi costurile, interdependența localizărilor, ariile de atracție și interacțiunile spațiale. În viziunea lui Johann von Thünen (Teoria rentei funciare - 1826) sau în cea a lui Alferd Weber (Teoria localizării industriilor - 1909), alegerea localizării trebuie să se bazeze pe ideea de maximizare a profitului
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
prin lucrarea „Stability in Competition” scrisă de Harold Hotelling în „Economic Journal”, care ia în considerare implicațiile spațiale ale oligopolurilor fără înțelegeri între participanți. Astfel, în condiții de duopol și cerere complet inelastică, localizarea se concentrează în centrul pieței. Teoria interdependenței localizărilor s-a extins la a demonstra că în condițiile unei elasticități a cererii diferită de zero, competitorii se vor dispersa, prețurile diferite influențând comportamentul cumpărătorilor și implicit mărimea pieței pentru fiecare vânzător. Studiind comportamentul consumatorilor, geograful Walter Christaller (1933
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
În consecință, continuitatea și valabilitatea resurselor naturale pentru generațiile viitoare, precum și distribuirea echilibrată a acestora în plan regional, necesită o atenție sporită asupra funcțiilor ecosistemului. Pentru a înțelege dezvoltarea durabilă trebuie să ne însușim schimbarea, evoluția și ireversibilitatea în contextul interdependențelor dintre mediu, economie și societate, manifestate la nivel local, regional și a căror efecte se propagă la nivel global. Pentru a asigura echilibrul dintre cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile, Strategia UE statuează următoarele principii directoare [Strategia Națională pentru Dezvoltare
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
variabilitate.” [Jaba, E., 2002, p.5]. Rolul statisticilor regionale este de a studia aceste fenomene de tip colectiv la nivelul anumitor regiuni, analizând raporturi de cauzalitate care generează fenomene tipice, univoc determinate și fenomene multicauzale ce implică relații multiple de interdependență, ,,a căror dimensiune și structură pot fi delimitate în spațiu și timp” [Tacu, Al.P , n.c., 2003]. Cercetarea statistică regională ,,vizează caracteristica cantitativă și descifrarea regularităților și legităților ce se manifestă la nivelul acestor fenomene și procese.” [Tacu, Al.
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
obțin date la nivelul regiunilor de dezvoltare sub aspectul variabilelor care caracterizează dezvoltarea economico - socială durabilă la nivel regional. Observarea elementelor de dezvoltare la nivel regional trebuie realizată individual, pentru fiecare regiune de dezvoltare și în același timp, prin prisma interdependențelor și interrelațiilor care se manifestă în plan teritorial la un moment dat și într-o perioadă de timp, în funcție de ceea ce se urmărește în analiza statistică a dezvoltării. „Cunoașterea și stăpânirea fenomenelor și proceselor economico - sociale, [...], depinde de informația de care
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
o unitate a indicatorului considerat ca bază de raportare.” [Jaba, E., 2002, p.97] Indicatorii derivați ,,au rolul de a evidenția aspectele calitative ale unui ansamblu, vizând relația dintre diferite părți ale unei colectivități sau dintre diferite caracteristici, legăturile de interdependență dintre variabile sau valori tipice, variația fenomenelor sub acțiunea factorilor de influență” [Jaba, E., 2002, p.95] și pot fi: indicatori ai tendinței centrale (media, modul, mediana, mediala), indicatori ai dispersiei, asimetriei și boltirii, indicatori ai concentrării (indicele de concentrare
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
proceselor și fenomenelor de masă existente în diverse domenii sub influența factorilor determinanți și care funcționează într-un cadru instituțional. Regiunile, ca spații structurale în care structurile spațiale și cele sociale, politice și economice interacționează continuu și dezvoltă relații de interdependență, sunt rezultatul unui proces complex, îndelungat și evolutiv, denumit regionalizare. Procesul de regionalizare este un fenomen global, generat atât de factori interni cât și externi și presupune ca teritoriul să-și sporească contactele sociale și tranzacțiile între grupări izolate, facilitând
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
își impun „o conduită de luptă civilizată - prin grai și scris - fiind convinși că sunt singurele arme bune pentru a se putea lămuri și ajunge la scopul propus: carte și biserică românească”. Publicația intenționează să facă vizibilă, în același timp, „interdependența popoarelor balcanice pe tărâmul cultural și național” și să fie atât „tribuna celor peste 600 000 de români din Valea Timocului și dreapta Dunării”, cât și „un organ al tuturor românilor de peste hotare”. Rubrici: „Cărți-Reviste-Ziare”, „Informațiuni”. Având un caracter național
TIMOC (TIMOCUL). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290175_a_291504]
-
a fost dobândit în urma unui discurs antiliberal, extrem de bine primit de cei grav afectați de criza economică. În condițiile globalizării, problematica de ordin economic a fost mult amplificată prin procese cum ar fi creșterea competiției cu care se confruntă firmele, interdependența prin care o criză se propagă foarte ușor, creșterea comerțului ilegal ori presiunea asupra mediului datorită dezvoltării. Amenințările la adresa securității sunt cu atât mai evidente cu cât există o legătură directă între puterea economică și cea militară a unui stat
Extinderea conceptului de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1518]
-
2005), integrarea este consecința inevitabilă a deciziilor anterioare de a centraliza guvernarea regională. Integrarea nu este rezultatul unei alegeri conștiente. Integrarea progresează atunci când interesele economice organizate presează guvernele să centralizeze politicile și instituțiile pentru a putea să obțină avantaje de pe urma interdependenței economice. Haas a respins ideea conform căreia integrarea europeană a fost efectul dorinței de a realiza un ideal european și afirmă că interesele de grup majore, Împreună cu politicienii determină gradul de sprijin al instituțiilor și politicilor centrale pe baza calculării
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
aceste deliberări nu sunt neapărat democratice, pentru că se poartă În afara sferei publice. Această abordare are la bază conceptul de supranaționalism deliberativ; „discuțiile continue și schimbul de argumente transformă preferințele statelor membre, făcându-le mai comunitar-compatibile” (Eberlein și Kerwer, 2002). Datorită interdependenței, provocată de dereglementare (În contextul pieței interne), statele membre sunt dispuse să coopereze. Un alt element Îl reprezintă externalitățile transnaționale. Atunci când un stat membru este pus În fața efectelor acțiunilor sale asupra celorlalte state, prin intermediul diverselor mecanisme europene, respectivul stat este
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
să Învingă dezavantajele competitive pe care le aveau În relație cu capitalul japonez și american, iar, pe de altă parte, elitele naționale Încercau să recâștige suveranitatea politică pe care o pierduseră la nivel național, ca urmare a creșterii continue a interdependenței internaționale. Firmele mari europene și-au dat seama că nu mai pot face față competiției mondiale prin intermediul avantajelor de care puteau beneficia cu ajutorul guvernelor naționale (subvenții, standarde tehnice care constituiau, de fapt, bariere non-tarifare de comerț sau acces privilegiat la
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
presupune existența unor legături strânse Între toate națiunile Globului, cel puțin Între țările dezvoltate și cele În curs de dezvoltare. Nici o națiune nu se poate „retrage” din economia globală (Dolowitz și Marsh, 2000, p. 6), existând Între ele o puternică interdependență. În plus, dezvoltarea puternică din ultima vreme a industriei comunicațiilor a permis ca răspândirea la scară globală a ideilor și a know-how-ului să se facă mult mai ușor și mai rapid. La nivel internațional, există mai mulți actori (organizații internaționale
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
inutile; procedurile de lucru vor fi avute în vedere împreună cu sistemele de informare pentru activitatea de supervizare; în fine, toate aceste activități de control trebuie să se impună în mod obligatoriu constrângerilor ce rezultă din cadrul de reglementare și dispozițiile interne. Interdependența, complementaritatea și coerența activităților de control intern sunt foarte importante și ele vor fi în permanență în atenția responsabilului cu implementarea propriilor activități de control intern, dar reprezintă și preocuparea permanentă de îmbunătățire a auditorului intern prin activitatea de evaluare
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
creat un cadru integrat de management al riscurilor într-o organizație - ERM. În acest sens, un imbold l-a reprezentat publicarea proiectului modelului COSO-ERM, în anul 2003, și varianta finală în anul 2004, care prezintă un pas înainte în recunoașterea interdependenței riscurilor în toate domeniile organizației și care vor putea fi administrate mai bine la nivel central. Din practică, se știe faptul că o combinare a câtorva riscuri minore dintr-o organizație poate avea consecințe majore. În acest sens, este suficient
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
Ungureanu, 1990, 73-80), precum și ideile-program privind prioritatea istorică și logică a societății asupra individului, elaborate de Durkheim, au produs o impresie puternică asupra autorului român. Dovada o constituie afinitatea de-a dreptul obsesivă a concepției gustiene față de ideea metodologică a interdependenței părților totului social și a supradeterminării elementelor constitutive de către sistemul social. Lecția românească este semnificativă prin cel puțin două resurse esențiale de care a beneficiat profesorul Gusti. În primul rând este vorba de studiile asupra satelor românești și a problemei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
tezei sale de doctorat, W. Wundt, K. Lamprecht, K. Bucher, precum și P. Barth, care i-a publicat lucrarea de doctorat în revista sa. În lucrările succesive pe care le-a elaborat, îndeosebi în Științele sociale, sociologia, politica și etica în interdependența lor unitară: prolegomene la un sistem (1909-1910), Despre natura vieții sociale (1910), Realitate, știință și reformă socială (1919), Sociologia monografică, știință a realității sociale (1934), Problema sociologiei. Sistem și metodă. Trei comunicări (1940, Academia Română), Dimitrie Gusti își precizează și desăvârșește
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
a priori. Demersul său se dovedește cu totul original; legea paralelismului sociologic conceptualizează într-un chip inedit natura raporturilor dintre părțile totului social (cadre, manifestări, voință socială): a) părțile totului se dezvoltă concomitent, nu succesiv; b) raporturile părților sunt de interdependență, nu de subordonare. În opinia lui Gusti (1934, 8 și urm.), există un paralelism înlăuntrul cadrelor (cosmologic, biologic, psihologic și istoric), un paralelism înlăuntrul manifestărilor (economice, spirituale, juridice și politice) și un paralelism între cadre și voință. Tr. Herseni și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
ale acestei legi asupra fundamentării conceptului de explicație sociologică integralistă (Larionescu, 1996, 22). Deși fiecare factor constitutiv al societății este esențial autonom, Tr. Herseni (1934, 107)precizează totuși, la fel ca și Gusti, că între ele sunt multiple corespondențe, corelații, interdependențe datorate determinismului comun al societății. Tipul social din care fac parte diferitele activități nu se realizează contradictoriu, ci odată cu anumite forme economice apar și o serie de forme spirituale, sau invers. Cauza, observă D. Gusti, o deține întregul care-și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]