4,210 matches
-
depind doar de activitatea prezentă ci de totalitatea relațiilor interpersonale În care sunt implicați. b) Jocul arată că succesul și eficiența acțiunilor proprii depind și de acțiunea celorlalți. c) Jocul este un mijloc de post analiză și anticipare a relațiilor interpersonale. Această funcție a jocului constă În luarea și jucarea rolurilor sociale deținute de alte persoane. Această funcție poate educa capacitatea empatică a individului, deoarece ea pune persoana În situația de-a prelua În mod imaginar rolurile altor persoane și de
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Mihaela VARODI () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93095]
-
privind: locul de desfășurare, coechipierii, unele condiții fizice de desfășurare a jocului. e) Jocul este un mijloc de experimentare naturală a unor presupuneri și strategii comportamentale. Jocul este un câmp de elaborare, testare și Învățare a unor strategii de interacțiune interpersonală. Mai mult În joc se Învață atât comportamentul În fața succesului cât și comportamentul În fața eșecului. Există o serie de forme de activități de joc (glume, surprize, farse) În care datorită situațiilor critice În care este pus cel În cauză apar
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Mihaela VARODI () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93095]
-
sunt la fel de mari În toate jocurile și nu sunt actualizate cu aceeași intensitate de către toți jucătorii. Prin aceste caracteristici jocul se manifestă nu numai ca un mijloc de socializare ci și ca un mijloc de dezvoltare a capacității de interacțiune interpersonală. Exemple de jocuri: - viitori constructori, arhitecți, decoratori - prin realizarea de machete; - concursuri Între rânduri sau grupe cu prezentarea de materiale culese de elevi gen: Știați că?, adevărat sau fals; - concursuri de rezolvarea unor aritmograme cu Întrebări de specialitate; - meciuri de
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Mihaela VARODI () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93095]
-
critică și gândire sistemică - Exersarea unei gândiri sănătoase În Înțelegerea și realizarea unor alegeri complexe; Înțelegerea conexiunilor dintre sisteme. 5. Informații și abilități media - Analizarea, accesarea, administrarea, integrarea, evaluarea, și crearea de informații În diverse forme și medii. 6. Abilități interpersonale și de colaborare - Demonstrarea capacității de lucru În echipă și de conducere; adaptarea la diverse roluri și responsabilități; colaborarea productivă cu ceilalți; exprimarea empatiei; respectarea perspectivelor diverse. 7. Identificarea, formularea și soluționarea problemelor - Capacitatea de a depista, formula, analiza și
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Cerasela Ionela GRIGORAȘ () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93104]
-
adolescenții traversează sau nu o criză identitară, pentru că nu există la ora actuală nici un studiu longitudinal care să acopere această perioadă. In această perioadă se modifică Însăși funcția grupului de prieteni. La școala primară grupurile de colegi reprezintă un spațiu interpersonal care permite exersarea relațiilor sociale și adaptarea la mediul cultural. La adolescență, grupul constituie vehiculul unei tranziții de la stadiul de dependență infantilă la cel de autonomie adultă. Erikson vorbea de spiritul de clan și de un conformism foarte peternic față de
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
conflictuale, a efectelor și consecintelor posibile, Îl ajută pe subiect sa nu dea curs oricărei provocări de natură agresivă. Desigur, munca educativă, desfasurată atent și temeinic, conduce la formarea mai generală a unor deprinderi și abilități de raportare și comunicare interpersonală și socială, la formarea unor capacități empatice și a unor aptitudini pentru parteneriat, toate acestea functionând la rândul lor, ca mijloace de frânare și reducere până la disparitate a tendințelor de adoptare a comportamentelor agresive. In acest sens, școala poate juca
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
agresivității. Și aici, ca și În alte cazuri, utilizarea unor scheme de clasificare forțează realitatea să se simplifice și să se subordoneze tendințelor de realizare a unei “ordini” științifice. O dovadă clară o constituie faptul că agresivitatea manifestată la nivel interpersonal este, prin excelență, un fenomen psihosocial și, ca atare, el ridică problema “coparticipării” celor doi membri ai relației conflictului (agresor-agresată. Nu Întotdeauna și oriunde “rol-status-urile” celor doi memebri ai diadei sunt aceleași și exclusive (unul numai atacă, numai face rău
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
marginalizarea din partea celorlalți colegi; * Falsele victime: sunt acei elevi ce reclamă mereu incidente imaginare, comportamentul lor semnalând nevoia de atenție din partea celorlalți. Concluzia este că, de multe ori, comportamentul agresiv este simulat, provocat, declanșat, Întreținut de conduita partenerului relației interpersonale ce suportă consecințele agresiunii. De aici, ideea clară pentru psihologia aplicată, cum este cazul psihoterapiei, de a acționa nu unilateral (fie numai asupra celui acuzat de comportament agresiv, fie numai asupra celui agresată, ci asupra cuplului agresor-agresat care capătă În
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
exercitat de părinți și profesori asupra copiilor. Violența umană este o temă a prezentului În multe țări; lideri de opinie, jurnaliști, politicieni, pe lângă cercetători din diferite domenii subliniază creșterea criminalității la diferite niveluri ale societății. Violența socială, ca și cea interpersonală reprezintă argumente solide pentru dezvoltarea unor programe educaționale pentru a promova conștientizarea acestui fenomen și a pleda pentru mijloace non-violente de interacțiune și de reglare a vieții sociale. Situația generală Îngrijorează, pentru că violența a devenit o temă cu care se
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
Conflictele datorate sărăciei, dar și lipsei de educație și de informație generează contexte de viață privată În care violența este un comportament tolerat, chiar acceptat, el fiind Învațat de copii și reprodus ca modalitate esențială, frecventă și “firească” de comportament interpersonal. Victimizarea produce modificari psihologice, dificultăți de relaționare și disfuncționalități la nivelul mecanismelor psihologice, care pot fi cu greu ameliorate În privința consecințelor ei asupra dezvoltării personalității. Conform “Youth voices”, o anchetă UNICEF din anul 2001 asupra opiniilor, temerilor, speranțelor și
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
se produc asupra verbelor de percepție din limba română, delimitate în funcție de domeniile perceptuale. Prezentăm câteva ipoteze care explică ierarhizarea acestor deplasări, motivând de ce există o legătură strânsă între domeniul vizual și cel cognitiv, între cel auditiv și cel al comunicării interpersonale etc. Ultimul capitol, al patrulea, este conceput ca un model de analiză sintactico-semantică a unităților reprezentative pentru clasa verbelor de percepție. Pornind de la observația inițial intuitivă că verbele din interiorul clasei analizate au proprietăți de construcție comune și proprietăți distinctive
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
capacitatea de a le exprima, iar la originea creativității sar afla stări conflictuale puternice, a căror tensiune declanșează „resorturile creativității”. Contribuția acestei teorii constă în faptul că a demonstrat importanța sănătății mintale în creativitate. I 1.2.4. Teoria culturală (interpersonală) a creativității Această teorie pune accent pe aportul factorilor de mediu (de culturăă în geneza creației. M.J.Stein relevă influența considerabilă pe care o exercită asupra creației, regulile sociale ale timpului și experiențele sale majore. M. Mead atrage atenția asupra
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
răspunsuri simple, probleme pentru care răspunsurile populare sau convenționale nu funcționează. Creativitatea implică adaptabilitatea și flexibilitatea gândirii. Acestea sunt exact acele abilități pe care multe studii referitoare la educație le-au demonstrat ca fiind critice pentru elevi. Creativitatea reprezintă procesul interpersonal sau intrapersonal al cărui rezultat sunt produse originale, semnificative și de o înaltă calitate. În cazul copiilor accentul este pus pe proces, adică pe dezvoltarea și generarea de idei originale, care pare să fie baza potențialului creativ. Pentru a înțelege
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
și plăcerii de a veni în contact cu ceilalți copii și de a comunica cu ei. În școală continuă să se dezvolte contactele sociale dintre copii, se amplifică nevoia copilului de a se afla în colectivitate, de a stabili relații interpersonale cu cei de-o vârstă, de a forma împreună cu ei grupuri, echipe, care să se întreacă cu alte echipe. III 2. De la educarea creativității la formarea prin creativitate Educația propriu-zisă a creativității, în mediul familial și școlar, constă în îmbinarea
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
științe, precum neurolingvistica sau psihologia. Astfel, lecțiile sunt proiectate în așa fel încât activitățile educative să solicite atât emisfera stângă a elevilor, prin exerciții de analiză, de logică, de organizare a informațiilor, precum și emisfera dreaptă, prin activități artistice, de comunicare interpersonală, de exprimare liberă, de conceptualizare; de asemenea, se încearcă solicitarea tuturor simțurilor copiilor în timpul activităților de învățare, pentru a spori componenta lor formativă. În felul acesta, se urmărește valorizarea tuturor elevilor, a celor care au o inteligență logică-matematică, dar și
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Simona Maria Dorneanu () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92835]
-
soluții optime pentru gestionarea situațiilor conflictuale. De asemenea, ne propunem o abordare care să depășească concepția conform căreia conflictul are un caracter negativ și indezirabil și să arătăm că un management corect al conflictului poate asigura echilibrul și armonia relațiilor interpersonale din cadrul școlii, axându-ne mai ales asupra micilor școlari Î6/7 - 10/11 ani) și ținând cont de cele trei stadii ale dezvoltării lor: psiho-social, cognitiv și moral. Școlaritatea mică reprezintă o perioadă de modelare și formare a personalității, acum
ARTA DE A FI PĂRINTE by Tatiana Tudori () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93081]
-
la plecarea vreunuia dintre jucători. Atracția pe care o exercită marile echipe asupra sportivilor determină fluctuația de jucători în cadrul echipelor, și de cele mai multe ori, aceasta determină deosebiri în privința unității ș i gradului de coeziune dintre jucători. Sursele coeziunii sunt: - atracția interpersonală și consensul afectiv al jucătorilor echipei, - angajarea in sarcina comună, - ideea de prestigiu a echipei respective, - sentimentul de apartenență, - succesul în activitatea comună, - diferitele stimulente externe. Direcția de acțiune a coeziunii este aproape într-un singur sens, pentru că indiferent de
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
zboară cu 2-3 cm mai la dreapta sau mai sus, rezultatul va fi o bară, ori o bară nu poate fi considerată nicidecum un rezultat bun. Golul ca expresie a randamentului este delimitat de corelația care se stabilește între relațiile interpersonale în cadrul echipei ș i performanța obținută în realizarea sarcinii. b. - Relațiile interpersonale și performanța în realizarea sarcinii Se întâmplă ca o echipă de polo pe apă, într-o perioadă a evoluției sale să cunoască și momente mai puțin fericite. O
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
fi o bară, ori o bară nu poate fi considerată nicidecum un rezultat bun. Golul ca expresie a randamentului este delimitat de corelația care se stabilește între relațiile interpersonale în cadrul echipei ș i performanța obținută în realizarea sarcinii. b. - Relațiile interpersonale și performanța în realizarea sarcinii Se întâmplă ca o echipă de polo pe apă, într-o perioadă a evoluției sale să cunoască și momente mai puțin fericite. O situație precară în clasament însoțită și de câteva jocuri mai slabe, creează
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
atenției receptorului la nivelul căruia se petrece un proces invers, decodarea. Condiția succesului în această operație rezidă în corespondența directă a sistemelor de simboluri ale celor doi subiecți. Mesajele se disting între ele prin semnificația pe care o conțin. Interacțiunea interpersonală se bazează pe transmiterea unui mesaj. Informații se pot însă obține și prin intermediul percepției. Obținerea de informaț ie prin intermediul intercepției se deosebește de obținerea informației pe bază de mesaj prin aceea că, în cel de-al doilea caz sunt absolut
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
cu simpatie și să fie urmate de răspunsuri sincere din partea receptorului. Receptorul este un sistem activ, întâmpină mesajul în mod activ, ceea ce se exprimă în reacțiile sale de orientare, în raport cu elementele de surpriză pe care le conține mesajul. În actul interpersonal, rolurile de emițător și receptor sunt complementare, fiecare din cei doi parteneri putând să acționeze alternativ ca emițător și ca receptor. Esențial pentru actul comunicării este relația dintre indivizi prin intermediul căreia se realizează schimbul de informații, de semnificații, care duc
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
este dublat de multe ori de un mesaj ectosemantic. Mesajul ectosemantic nu este codificat, nu este explicit. El constă din componente afectiv emoționale, din gesturi, accente și inflexiuni ale vocii, atitudini semnificative, forme simbolice ale relațiilor afective și ale relațiilor interpersonale. Mesajul ectosemantic, oportun și corect utilizat, completează și amplifică eficiența mesajului semantic. El poate mobiliza jucătorii pentru o activitate intensă, îi poate concentra atenția asupra obiectivelor esențiale ale acțiunii. Totodată absența lui și mai ales, exprimarea necorespunzătoare și neoportună, îl
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
un tip de relație între două sau mai multe persoane în care acțiunea uneia este afectată de acțiunea alteia." [62] La nivelul grupului mic în general, și a echipei sportive în particular, interacțiunea apare cel mai adesea sub forma relațiilor interpersonale, adică a unor relații care se instituie și funcționează între două sau mai multe persoane, relații care au un caracter psihologic, sunt conștiente și directe. În cadrul relațiilor interpersonale cunoașterea reciprocă a membrilor, activitatea comună, caracterul mai mult sau mai puțin
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
echipei sportive în particular, interacțiunea apare cel mai adesea sub forma relațiilor interpersonale, adică a unor relații care se instituie și funcționează între două sau mai multe persoane, relații care au un caracter psihologic, sunt conștiente și directe. În cadrul relațiilor interpersonale cunoașterea reciprocă a membrilor, activitatea comună, caracterul mai mult sau mai puțin frecvent și intim al relațiilor sunt absolut obligatorii. Într-o echipă sportivă nu întâlnim relații numai între două persoane, ci între aproape toți jucătorii, pe măsură ce numărul de persoane
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
echipă sportivă nu întâlnim relații numai între două persoane, ci între aproape toți jucătorii, pe măsură ce numărul de persoane este mai mare, relațiile încep să se organizeze între ele, să se ierarhizeze, să dea naștere, cu alte cuvinte, la adevărate structuri interpersonale. În echipa sportivă există alături de structurile de comunicare, de putere și structuri afective sau sociometrice. Fenomenele afective ce caracterizează echipa sportivă se pot împărți în fenomene afective intraindividuale, care se produc la nivelul unui singur jucător printre care trebuințele, interesele
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]