19,025 matches
-
de Georges Kassai, Fayard, Paris, 1983. Mălăncioiu, Ileana, Recursul la memorie, Polirom, Iași, 2003. Manea, Norman, Despre clovni: dictatorul și artistul, Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 1997 (ediția a II-a, revăzută, Polirom, Iași, 2005). Marino, Adrian, Cenzura În România. Schiță istorică introductivă, Aius, Craiova, 2000. Nedelcovici, Bujor, Un tigru de hârtie. Eu, Nica și Securitatea, Alfa, București, 2003. Opriș, Ioan, Cercuri culturale disidente, Univers Enciclopedic, București, 2001. Petcu, Marian, Puterea și cultura. O istorie a cenzurii, cuvânt Înainte de Mihai Coman, Polirom, Iași
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
calitative și cantitative, În timp și spațiu, care oferă direcții de acțiune pentru perioadele viitoare. Analiza dinamicii activității prin prisma indicatorilor valorici se poate studia determinând abaterile absolute și relative, precum și indicii de dinamică. Așa cum s-a arătat În capitolul introductiv, indicele este un raport procentual Între două mărimi ale aceluiași indicator, dintre care, la numărător se află mărimea efectivă, curentă (1), iar la numitor, baza de comparație (0). În teoria și practica economică sunt considerate normale următoarele situații Între indicatorii
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
au formă (relativ) fixă, conformă cu un anumit protocol învățat de membrii societății explicit, ca modele de redactare și structurare a mesajului. Gradul de formalism al unei scrisori electronice este diferit de cel al unui mail din cultura americană (formulele introductive și finale, conținutul, formulele de adresare, libertățile stilistice admise); retorica recomandărilor este diferită în cultura germană și în cultura română; forma cv-urilor este alta în Europa și în Japonia; scrisorile de intenție se scriu diferit de la o cultură la alta
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de situația de comunicare (sănătate, orarul autobuzelor) sau generale, legate de vreme, politică, familie; temele sunt, de obicei, abordate superficial și conțin supraordonate acte de vorbire de tipul sfaturi, atenționări, nemulțumiri legate de diverse aspecte ale vieții sociale. Ca secvențe introductive în cadrul dialogului, secvențele fatice sunt reduse, uneori pot lipsi, datorită sentimentului comunitar existent între vorbitori și datorită poziției de rol care predetermină interacțiunea. În ce privește deschiderea comunicativă și intimitatea discursivă, cultura română se plasează între culturile individualiste și cele colectiviste. Reticența
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
această ediție a cărții nu am abordat în totalitate problemele legate de bazele contabilității, acesta fiind un domeniu strâns legat de modificările legislative, de aceea, așteptăm din partea dumneavoastră, a cititorilor, sugestii de îmbunătățire pentru o ediție viitoare a cărții. Elemente introductive privind contabilitatea și sistemul informațional economic 1.1. Definirea contabilității ca element component al sistemului informațional economic Domeniul de investigație al contabilității este deosebit de complex, dar se concretizează în obținerea de informații cu privire la utilități, resurse, evenimente și tranzacții care au
Bazele contabilităţii by Mihaela LESCONI-FRUMUŞANU, Adela BREUER () [Corola-publishinghouse/Science/220_a_427]
-
sarcini. Înainte însă de această „operație”, AC trebuie să stabilească tipul contractului, în funcție de obiectul preponderent ca valoare, după cum se știe (contract de furnizare, de servicii, de lucrări). Orice contract de achiziție publică va cuprinde trei părți principale: − preambul - reprezintă partea introductivă a contractului și conține informații referitoare la temeiul legal de semnare a contractului de achiziție publică, denumirile părților contractante, definiții aplicabile și interpretarea acestora; − clauze contractuale obligatorii; − clauze contractuale specifice. Clauzele contractuale care trebuie să fie clare și complete se
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
școala formativă” (opusă școlii informative), punea în centrul preocupărilor educației spiritului elevului, valorizarea calităților sale naturale prin mediul social-educativ. Lucrarea Educație și cultură a cunoscut trei ediții în perioada interbelică (1928, 1933, 1936) și o a patra, cu un studiu introductiv de Ion Gh. Stanciu, în anii noștri (1972). Partea a treia a acestui dens studiu este dedicată problemei culturalizării, a progresului social prin cultură. El a așezat factorul cultural la baza rezolvării tuturor problemelor economice, sociale, morale ale societății. „Problema
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
în A. Neculau (coord.), Manual de psihologie socială, ediția a II-a, Editura Polirom, Iași. Nicolau, V.P., 1970, „Principiile pedagogiei gustiene”, în Ov. Bădina, O. Neamțu, Pedagogia socială, E.D.P., București. Nicolescu, V., 1977, „John Dewey - un filosof al experienței”, studiu introductiv la John Dewey, Trei scrieri despre educație, E.D.P., București. Nicolescu, V., 1980, „Universul pedagogiei regândit: Constantin Narly”, prefață la C. Narly, Texte pedagogice (antologie), E.D.P., București. OCDE, 1987, Les adultes en l’enseignement supérieur. Păun, Emil, 1980, „Concepția sociopedagogică a
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
contemporană, Junimea, Iași. Văideanu, George, 1988, Educația la frontiera dintre milenii, Editura Politică, București. Văideanu, George, 1992, „Educația adulților în România. Prezent și viitor”, în Revista de pedagogie, 9. Vlăsceanu, L., 1978, „Pentru o teorie a transmiterii mesajului educațional”, studiu introductiv la Basil Bernstein, Studii de sociologie a educației, E.D.P., București. Vlăsceanu, L., 1979, Decizie și inovație în învățământ, E.D.P., București. Walker, A., 2001, „Specialiștii care lucrează cu persoanele în vârstă și conceptul de participare: rolul formării”, în L.-M. Iacob
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
cu propriul lor gen literar 3. Întrucât în prezent se studiază și se publică numeroase manuscrise aparținând acestei tradiții, trebuie amintit că numele Tanhuma se referă la rabbi Tanhuma 4, al cărui nume apare de mai multe ori în pasajele introductive. Primele ediții ale acestei colecții au fost publicate la Constantinopol, în 1522, la Mantua, în 1563 și la Vilnius, în 1831. În aceste ediții, în exegeza versetului Ieș. 15,7 apare și o listă de modificări făcute de scribi. Orice
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
MSS cât de îngrijit erau pregătite manuscrisele biblice samaritene 2. Pieile erau obținute de la animale care fuseseră aduse drept jerftă de pace șelamim, și erau scrise foarte atent cu ajutorul unei bucăți ascuțite3de os sau cu un stylus metalic. În partea introductivă a lucrării citate mai sus se află o prezentare interesantă a caracteristicilor acestor manuscrise; am vorbit deja despre asemănarea dintre sistemul de vocalizare samaritean și cel babilonian, descoperit în manuscrisele Bibliei ebraice. În catalogul lui Robertson se spune că la
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
clare, bine gândite 61 Calitățile unui demers interogativ bun 61 Începe ușor 61 Este ordonat pe secvențe 61 Evoluează de la general la particular 62 Folosește timpul disponibil în mod eficient 62 Categorii de întrebări 63 Întrebările de deschidere 63 Întrebările introductive 64 Întrebările de tranziție 64 Întrebările-cheie 65 Întrebările de încheiere 65 Întrebări care îi implică pe participanți 67 Întocmirea listelor 67 Evaluarea 69 Alegerea dintre opțiuni - idei pentru testările-pilot 71 Sortarea pozelor 71 Desen 71 Folosirea imaginației 74 Elaborarea unei
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
ca unele întrebări, cum ar fi cea de deschidere, să nu fie analizate deloc. Există cinci categorii esențiale de întrebări, fiecare având o funcție distinctivă în evoluția unui interviu de tip focus grup. Aceste categorii sunt întrebările de deschidere, cele introductive, de tranziție, întrebările-cheie și întrebările de încheiere. EXEMPLU Întrebarea de deschidere Una dintre cele mai bune întrebări de deschidere pe care le-am întâlnit a fost folosită într-o întâlnire cu niște dentiști. Aceasta este: „Spuneți-ne cine sunteți, unde
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
în evidență diferențele, pentru că astfel unele persoane ar putea să se uite cu respect și să fie intimidați de altele pe care le consideră mai în vârstă, mai inteligente, mai experimentate sau în orice alt fel superioare. Întrebările introductivetc "Întrebările introductive" Întrebările introductive au rolul de a prezenta tema de discuție și de a-i determina pe oameni să înceapă să se gândească la legătura pe care o au cu tema respectivă. Aceste întrebări îi încurajează pe participanți să converseze unii
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
diferențele, pentru că astfel unele persoane ar putea să se uite cu respect și să fie intimidați de altele pe care le consideră mai în vârstă, mai inteligente, mai experimentate sau în orice alt fel superioare. Întrebările introductivetc "Întrebările introductive" Întrebările introductive au rolul de a prezenta tema de discuție și de a-i determina pe oameni să înceapă să se gândească la legătura pe care o au cu tema respectivă. Aceste întrebări îi încurajează pe participanți să converseze unii cu alții
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
tema respectivă. Aceste întrebări îi încurajează pe participanți să converseze unii cu alții. De obicei, acestea sunt întrebări deschise, ce le permit participanților să vorbească despre modul în care văd sau înțeleg ei problema, serviciul sau produsul studiat. Uneori, întrebările introductive le cer participanților să își amintească momentul în care au experimentat sau întâlnit pentru prima dată organizația sau problema ce constituie obiectul studiului și să descrie respectiva experiență. Sau o altă întrebare ar putea să se refere la modul în
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
studiului și să descrie respectiva experiență. Sau o altă întrebare ar putea să se refere la modul în care oamenii folosesc un anumit produs sau serviciu. Sau: „Care este primul lucru ce vă vine în minte atunci când auziți sintagma...?”. Întrebările introductive încep să îi ofere moderatorului indicii cu privire la părerile participanților. Întrebările de tranzițietc "Întrebările de tranziție" Întrebările de tranziție îndreaptă discuția către întrebările-cheie după care se ghidează studiul. Reprezintă elementul logic de legătură între întrebările introductive și cele cheie. În timpul acestor
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
minte atunci când auziți sintagma...?”. Întrebările introductive încep să îi ofere moderatorului indicii cu privire la părerile participanților. Întrebările de tranzițietc "Întrebările de tranziție" Întrebările de tranziție îndreaptă discuția către întrebările-cheie după care se ghidează studiul. Reprezintă elementul logic de legătură între întrebările introductive și cele cheie. În timpul acestor întrebări, participanții încep să înțeleagă cum anume văd ceilalți tema în discuție. Ele pregătesc terenul pentru întrebări-cheie productive. De multe ori, întrebările de tranziție le cer participanților să-și detalieze mai mult decât în cazul
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
cele cheie. În timpul acestor întrebări, participanții încep să înțeleagă cum anume văd ceilalți tema în discuție. Ele pregătesc terenul pentru întrebări-cheie productive. De multe ori, întrebările de tranziție le cer participanților să-și detalieze mai mult decât în cazul celor introductive experiența în folosirea unui anumit produs. Deși întrebările introductive ating oarecum problema, cele de tranziție reușesc să facă legătura între participanții la focus grup și tema studiului. Întrebările-cheietc "Întrebările‑cheie" Întrebările-cheie sunt cele care conduc, de fapt, studiul. De obicei
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
cum anume văd ceilalți tema în discuție. Ele pregătesc terenul pentru întrebări-cheie productive. De multe ori, întrebările de tranziție le cer participanților să-și detalieze mai mult decât în cazul celor introductive experiența în folosirea unui anumit produs. Deși întrebările introductive ating oarecum problema, cele de tranziție reușesc să facă legătura între participanții la focus grup și tema studiului. Întrebările-cheietc "Întrebările‑cheie" Întrebările-cheie sunt cele care conduc, de fapt, studiul. De obicei, în această categorie găsim de la două până la cinci întrebări
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
persoanele prezente. De asemenea, vom acorda o perioadă de timp la sfârșit, pentru întrebări de final și pentru trecerea în revistă a ideilor discutate (cel puțin cincisprezece minute). Astfel, rămânem cu aproximativ nouăzeci de minute pentru întrebările de deschidere, cele introductive, de tranziție și întrebările-cheie. Adunăm perioadele alocate fiecărei întrebări, după care hotărâm dacă este nevoie să mai adăugăm sau să renunțăm la vreo întrebare. Atunci când estimați timpul necesar discutării unei întrebări, gândiți-vă la următoarele aspecte: • Complexitatea întrebării. La unele
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
prânzul la școală de obicei? Ridicați mâna dacă obișnuiți să mâncați de prânz la școală”. Alte întrebări necesită mai mult timp pentru discuții, cum ar fi: „Ce părere aveți despre cantina școlii?”. • Categoriile de întrebări. Întrebările de deschidere și cele introductive nu ocupă mult timp, de obicei. Acordați majoritatea timpului de care dispuneți discuției întrebărilor-cheie. • Nivelul de specializare al participanților. Un grup de experți va avea multe de spus pe orice temă, în comparație cu un grup de non-experți. În concluzie, experții au
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
În acest capitol, am subliniat calitățile care definesc un demers interogativ de calitate. Astfel de întrebări sunt naturale în conversație, clare și scurte - printre altele. Nu toate sunt la fel și am discutat cinci tipuri diferite de întrebări: de deschidere, introductive, de tranziție, întrebările-cheie și cele de încheiere. Am dat câteva exemple de întrebări care le cer participanților să facă mai mult decât să discute pur și simplu. În cele din urmă, am expus un proces de elaborare a întrebărilor. În
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
să repete întrebarea care se discută în momentul respectiv. În continuarea discuției, ar fi mai bine ca echipa de moderare să limiteze contactul vizual cu persoana care are tendința de a bate câmpii. Unii moderatori fac o precizare în partea introductivă a discuției, menită să îi atenționeze pe participanți referitor la importanța de a-i asculta pe toți. „Din experiențele petrecute cu grupurile asemănătoare cu acesta, am aflat că unele persoane au tendința de a vorbi foarte mult, pe când altele nu
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
lângă mine? Câte concesii să accept ca să le intru în voie? Ce înțelesuri ascunse ale vieții îmi scăpau? 5.0. ,,la piață” vs ,,la mall”tc "5.0. ,,la piață” vs ,,la mall”" V-am prezentat mai devreme câteva principii introductive ale mersului la piață, acum aș vrea să continuu cu detaliile care fac diferența între aceasta și cumpărăturile care vă sunt familiare. Pentru început, vreau să vă prezint implicațiile majore ale acestui drum. La mall e simplu: e produs de
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]