2,961 matches
-
și neieșind, oricât am fi tras de el noi, cei lalți, în pauzele destul de dese pe care ni le ofeream pentru fumat. Îngurgita nesățios cunoștințe și rezultatele se vedeau: examenele le lua pe toate cu brio și mărturisesc că-l invidiam pentru cât de bine se descurca la discipline mai tuturor repugnante, ca slava veche sau dialectologia. Cursul de lingvistică romanică al lui Iorgu Iordan, de opt sute de pagini, constituia pentru mulți o tortură. Nu și pentru Velea, ale cărui răspunsuri
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
ca grupare exclusiv literară, n-a fost între noi nici umbră de gelozie. Poate că unde eram tineri și nu făceam literatură pentru scopuri egoiste, sau poate că unde lucram fiecare într-o direcție deosebită după înclinațiunile noastre, de aceea invidia nu ne otrăvise inimile. Astfel: poezia lirică și satirică, comedia, comedia, drama, critica literară, filosofia, istoria, novela, romanul, pănă și pictura, erau îmbrățoșate și cultivate cu mai mult sau mai puțin succes de anumiți membri care căutau să se perfecționeze
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
reducerea potențialului redox al efluentului. O face foarte bine stuful, dar exemplul tipic, pe care Îl susțin din toată inima, e Pistia, zambila de apă, nu atât pentru acțiunea sa, de altfel comună pentru toate plantele, cât pentru viteza de invidiat cu care o face; un Făt-Frumos vegetal... Și, spre satisfacția unora dintre cititori, care cunosc desigur că la Pitești zambila de apă e pusă la treabă Într’o piramidă, pot afirma, tot În baza unor date experimentale, că acțiunea ambilor
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
viețuirea lor nu-i poate inhiba el, mediul, rămânând mereu În urmă, În materialul abandonat. Cu alte cuvinte, mușchii pot trăi à la longue chiar fără o biocenoză. Și astfel, nelimitați de nimic, mușchii au o viteză de creștere de invidiat, ce se Înviorează cu fiecare ploaie, viteză ce le permite să creeze continuu un cărbune inferior, turba. Aceste părți abandonate ale mușchilor constituie al doilea lucru necesar segmentului heterotrof al biocenozei, pe lângă mediul reducător: baza trofică, adică hrana, ca atare
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
altfel descoperit de om În trestia de zahăr, plantă perenă ce-l acumulează În tulpina sa. Tot ele, mai precis palmierii, oferă uleiuri, fructe, fibre și hârtie, iar bambusul chiar lemn deosebit de rezistent și cu un ritm de creștere de invidiat. Tot ele asigură furajul pentru animalele noastre, chiar și pentru vacile nebune: sorgul, iarba de Sudan și altele. Ele ne delectează, vara cu o bere, iarna cu o vodcă ori un whisky. Ba chiar și cu “vin”, bineînțeles de palmier
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
vedem În excursia noastră. Plantele Însă... Dar ce ne spun ele? Dar, mai Întâi, să ne uităm la biotop, adică la substratul abiotic, neviu, pe care plantele trăiesc. Natura a Înzestrat România - În ansamblul său real - cu o diversitate de invidiat. De la negentropia munților amplasați central, la entropia relativă a extremităților plane dar, ele Însele, sprijinite pe negentropia mării. Diversitate care ne face liberi, coexistența naturală a negentropiei și entropiei, deci forța motoare strict necesară Vieții, existând În interiorul hotarelor noastre etnice
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mai rău, căci ne expunem la eliminarea fizică prin intoxicare. Iar culegătorul nu are posibilitatea analizei mediului, și Încă, a recoltei, ciupercă cu ciupercă, cu atât mai mult cu cât În privința diversității alcaloizilor ciupercile dau dovadă de o imaginație de invidiat. Și, de fapt, culegătorul are În față aceeași morfologic cunoscută ciupercă bună, dar modificată biochimic. Poate voi fi acuzat de nedelicatețea de a aborda, atât de degajat, niște - pentru unii dintre noi - tragedii. Dar ele sunt propria noastră operă, concretizată
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
tuturor istorisirilor de scandal medical și incompetență cu care ziarele își hrănesc regulat cititorii, și în ciuda faptului că cel mai mare criminal în serie din Regatul Unit este el însuși doctor, se bucură din plin de o încredere publică de invidiat. De exemplu, 91% din respondenții la un sondaj MORI întreprins în februarie 2002 cred că doctorii spun adevărul, în timp ce numai 6% consideră contrariul. Cifrele comparabile pentru politicieni, de 19% față de 73%, sunt superioare doar celor vizând jurnaliștii (13% față de 79
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
și mai aplicau încă o lovitură fără efect pe armura grea a adversarului. O altă ficțiune mereu folosită în literatură și în scenariile de filme, este crearea unor personaje suprainteligente și de o spontaneiteate în replică incredibilă și demnă de invidiat. În realitate asemenea oameni nu există sau apar foarte rar. Pentru a creea așa o replică inteligentă și „spontană”, autorul se frământă și caută ceasuri sau zile întregi, combină din literatură, dicționare sau tratate de specialitate, pentru ca în final să
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
te văicărești, să ai permanent pe cineva care să-ți caute între coarne. Să știi de ce să te temi. Scriam, vorba cuiva, pentru a mă desolidariza. Îmi propusesem să scriu. Unii îmi recomandaseră chiar să țin un jurnal, ca și cum mă invidiau pentru șansa de a bântui spitalul, de a face aici teren, de a afla povești. Mulți mă închipuie ca pe un tip inuman, o mașină de înregistrat. Și prin mine au acces la realitate. Ce păcat, aud că n-ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
individ e cu atât mai interesant cu cât se interoghează asupra a ceea ce face, devine autoreflexiv, nu când lucrează orbește. Cert e că aici, în facultate, ne e rușine să recunoștem că am luat plasă. Când merg acasă, toată lumea mă invidiază pentru statutul meu. Ăla de la ziar, mi se spune. Și ăștia se chinuie să-mi găsească o identitate și se amăgesc că le-a ieșit pasența. Nae e furnizorul meu de materie primă narativă. Dacă stau să mă gândesc bine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
Eram doar „al lu’ profesoru’“. Nu-mi aparțineam. Uneori eram strigat și cu numele meu. Rar. Numele meu nu mi-a plăcut niciodată. De-aia nici nu vi-l spun. N-aveam cea mai spurcată gură. Cel mai mult îl invidiam pe unul Rățoiu. Când jucam la școală vreun meci, Rățoiu ăsta își lua un bolovan sau un bloc de BCA și se așeza între noi să comenteze. „Verde, că vine Dumitru Graur!“, spunea - și se făcea vid în jurul lui. Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
astfel costumat, aducea mai degrabă cu un motociclist din cine știe ce bandă care terorizează periferiile metropolelor. - Lasă, bă, tu să-ți vezi de scris! Nu contează ce zic unul și altul. Pentru vanitate, trebuie să vă spun că popa chiar mă invidiază că pot să scriu. El află atâtea lucruri spumoase la spovedanii și nu are când și cui să el spună. Sau, în orice caz, din cauză de taină a spovedaniei și alte interdicții de același soi, nu le poate introduce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
atâtea lucruri spumoase la spovedanii și nu are când și cui să el spună. Sau, în orice caz, din cauză de taină a spovedaniei și alte interdicții de același soi, nu le poate introduce într-o proză. De-aia mă invidiază, pentru că io, dintr-un sfârâiac de fapt, pot să fac literatură. - Așa e la țară. Și io mai spun la predică ceva ce-am auzit la spovedanii, după care mă trezesc cu un potop de babe pe capul meu, aaaaa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
defensivă a bunicii: Tanti Sanda, fata Odesii mi-a dat de furcă; a noastră s-a luat după a-mata, și uite cum arată, ca o murătură. De fiecare dată, Maia intervenea calm și cu o prezență de spirit de invidiat: Fată dragă, nepoată-mea era în fața casei, a ta trebuia să fie alături de tine. Ține, minte Ruxandră un lucru, noi ne certăm, mâine fetele se joacă împreună. Ce va rămâne, doar pizmă și vorbe de ocară ! Du-te acasă, schimbă
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
ceva nemulțumiri, însă lucrurile s-au temporizat încet și de la sine. Se pare că tata a repetat episodul și la nașterea fratelui meu, în același circumstanțe, numele Andrei devenind Adrian. Tata a fost un om absolut minunat, o verticalitate de invidiat, extrem de ponderat, mai ales când se impunea să servească ceva, însă din momentul venirii noastre pe lume, slăbiciunile sale am devenit noi, copiii. Am avut o copilărie minunată, ce-i drept riguros organizată de mama, mai cu seamă din momentul
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
din toate astea și unele În plus, ceea ce m-ar Îndritui, cu voia dumneavoastră, a-l ridica la func ția unei ars vivendi, a unei virtuți și reguli de viață proprie, a unei morale În acțiune, poate prea personală, dar invidiată de mulți, de n-ar fi decât pentru Înclinația mea fățișă și prea des mărturisită aci spre femeile tinere, frumoase și inteligente, pe urma cărora te alegi cu deprimarea stoică de a ști să te desparți sau să renunți la
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de aproape 52.000 km, în 72 de ore, ceea ce însemna cea mai lungă cursă a aviației civile românești de până atunci. Câțiva ani mai târziu, avionul cu un alt echipaj avea să se prăbușească în Marea Roșie... Un palmares de invidiat Destul de mediatizată în anii '60-'70, decorată și recompensată de conducerea aviației civile, Viorica Huțan se poate mândri cu câteva recorduri de invidiat. În afara faptului că este posesoarea brevetului numărul 1 ca stewardesă, ea are la activ peste 8 milioane
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
ani mai târziu, avionul cu un alt echipaj avea să se prăbușească în Marea Roșie... Un palmares de invidiat Destul de mediatizată în anii '60-'70, decorată și recompensată de conducerea aviației civile, Viorica Huțan se poate mândri cu câteva recorduri de invidiat. În afara faptului că este posesoarea brevetului numărul 1 ca stewardesă, ea are la activ peste 8 milioane de km parcurși în zbor. La împlinirea a 7 milioane de km, în 1971 ceea ce reprezenta un record european a fost felicitată personal
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
La demobilizare, în 1945, acumulase nu mai puțin de 17 motive (ca integritate fizică) pentru care ar fi putut fi reformat. Wolf Hirth Celebru pilot planorist german, nu a luat efectiv parte la război, dar a realizat performanțe aviatice de invidiat, în anii '30, în condițiile în care își pierduse un picior în 1924, în urma unui accident de motocicletă. De atunci, a continuat să piloteze planoare, purtând un picior de lemn. A participat la competiții aviatice importante în 1929, 1932 și
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
de a ne oferi nouă, românilor, prin Enescu contactul cu marile valori universale, nu pot fi un dar dumnezeiesc? Și iată că semnele de întrebare se susțin și sunt întregite de mândria cu care aflăm, în 2013, că Europa ne invidiază pentru prezența dirijorului Daniel Barenboim, a pianistului Radu Lupu și pentru Requiem-ul de Giuseppe Verdi în programul Festivalului “George Enescu”. Voi încheia cu părerile autorizate ale marelui nostru contemporan, Ioan Holender: “Trebuie să faci artă din convingere. Tot ce
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
-mi reamintesc când îl văzusem, dar nu-l văzusem. Era o peliculă recentă. Ceea ce-mi reaminteam eu, de fapt, era subiectul asemănător până la prezumția de plagiat al unei nuvele concepute, dar niciodată terminate pe când eram student. Și atunci îl invidiasem pe autorul necunoscut, pe care simțeam că-l plagiez, ca și cum subiectul ar fi trebuit să fie al meu, dar altcineva ajunsese mai devreme la linia de sosire. Nu e pentru prima oară când ghicesc la alții idei spre care mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
Galan povestea adesea cu groază. Cu o statura atletica, o voce tunătoare și o privire de vultur, profesorul Traian Galan își pironea adesea interlocutorul într-un ring imaginar și numai bună credință și pregătirea acestuia îi confereau un partenariat de invidiat dintre cei doi. El ură minciună și pe cei care o foloseau indiferent de circumstanță, cuvântul dat reprezenta o garanție, până la proba contrarie, după care, indiferent de cauză nu se mai putea răscumpără nimic și niciodată. Pasionat de matematică, bun
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93281]
-
matematicii, profesorul Traian Galan a elaborat o culegere de probleme de matematică mai deosebită, era un volum rezervat pentru predarea matematicii în liceu. Distinsul profesor cărturar, Vasile Precop, spunea că această carte a fost scrisă și “într-o caligrafie de invidiat”, carte analizată și apreciată elogios de mari profesori din domeniul matematicii de la prestigiosa Facultate de Matematică a Universității “A.I. Cuza” din Iași. A dorit, în vremi tulburi, ca acest volum să fie publicat la Institutul de Perfecționare a Cadrelor Didactice
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93281]
-
la doctorul Pesce. Am pierdut Întreaga dimineață de sîmbătă În centrul orașului, Încercînd să schimbăm 50 de coroane suedeze; pînă la urmă am reușit, după cîteva negocieri. După-amiaza am petrecut-o explorînd laboratorul, care nu avea prea multe lucruri de invidiat și, de fapt, chiar lăsa mult de dorit. În orice caz, fișele pacienților erau formidabile, ținînd cont de claritatea, de metoda de organizare și, de asemenea, de detaliile lor cuprinzătoare. Seara, desigur, am plecat spre casa doctorului Pesce pentru a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]