9,120 matches
-
reflecte și inhibiția amară a românului de peste Prut care n-a avut pînă deunăzi dreptul la conștiință publică, la cuvîntul slobod. O frustrare îndelung dospită ce se răzbună prin ingeniozitatea aneantizării formale a obstacolelor. În jocul cu multiple nuanțe al ironiei, întrevedem trăsăturile unui destin supraindividual: „Bineînțeles/ s-ar putea face ceva/ cum s-a mai și făcut/ în tot felul cum/ zicerea asta antică/ Panem et circenses/ cu obsedantul ei (sub)înțeles - / să zicem ea/ poate fi actualizată/ decojită de
Poezia lui Leo Butnaru by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3096_a_4421]
-
împotriva nemților, dar și a sovieticilor, și acest fost soldat a devenit indezirabil. El nu este mai puțin periculos decât inamicul declarat, dimpotrivă, el posedă legitimitatea celui care și-a apărat patria indiferent de agresor. Dincolo de afecțiune, acest polonez înțelege ironia crudă a situației, toți polonezii au devenit mazurieni pentru Armata Roșie „eliberatoare”. În Katyn, Wajda nu lasă loc compromisului, polonezul putea fi doar patriot altfel înceta să mai fie polonez, polonitatea reprezenta măsura cu care tragedia Antigonei era rescrisă simbolic
Trandafirii sălbatici by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4123_a_5448]
-
adaugă un plus influenței lui Traian Băsescu. ”Președintele ar fi fost demis dacă se juca corect la referendum și el nu mai este oricum ceea ce a fost, dar câtă vreme rostește o propoziție adevărată, el are o mare influență. Și ironia pe care militanții USL nu o văd este că influența lui sporește pe măsură ce greșelile guvernului se înmulțesc. Există un singur mod de a răpi complet puterea președintelui Traian Băsescu: acela de a adopta o conduită lipsită de reproș,” conchide Deutsche
DW: Cum i se poate răpi puterea președintelui by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/41254_a_42579]
-
și Paleologu, votați Sulfina, că e un soare!", a spus Theodor Paleologu. De asemenea, la Convenția PDL, când a candidat pentru funcția de prim-vicepreședinte și pentru cea de secretar executiv a partidului, în discursul său a infiltrat și o ironie fină la adresa fostului ministru de Externe, Teodor Baconschi: "Dar eu vă rog, vă rog să nu mă votați, pentru că nu sunt un greu al partidului, nu sunt un brand, nici un reformator, eu sunt unul dintre miile de luptători ai partidului
Theodor Paleologu ironizează sloganul ARD () [Corola-journal/Journalistic/41417_a_42742]
-
prietenii întorcînd/ iarba spre stele” (Umbra în grădina de scris). O pudoare ancestrală își face loc la un moment dat. Autorul pare a se sfii de sine însuși, apelînd însă la un protocol melancolic ce nu exclude un dram de ironie. E un ușor machiaj stilistic ce-l apropie de actualitate: „singur pe autostrăzile lumii/ cînd dragostea ta îmi făcuse cărare/ cu îngeri îmbătrînind la răscruci// pe-aici le-ar fi greu cum nu cred să fie/ marcaje pentru trecerea lor
Într-o nouă variantă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4146_a_5471]
-
o rețetă unui pacient și, de îndată ce citea pe chipul acestuia recunoștința sau îi auzea pe cei din familia lui mulțumindu-i, se apropia grăbit, întrebându-l pe medic ce medicament i-a prescris. Apoi doctorul Mansur zâmbea cu o ușoară ironie (care nu-l părăsește niciodată) și-i spunea că rețeta lui era în întregime greșită. Nu s-a întâmplat niciodată ca doctorul Mansur să constate că vreun medic a dat un diagnostic corect și a prescris un medicament potrivit. Doctorul
ALAA AL-ASWANI Aș fi vrut să fiu egiptean by Nicolae Dobrișan () [Corola-journal/Journalistic/4148_a_5473]
-
Sebastian, cu Steaua fără nume. O poveste cu anonimi și anonime, cu o iubire ca o întâmplare, între două trenuri, între două lumi. Despărțite de al vieții real, însă hrănind, fără tragere de inimă, un vis ușuratic. Ca o tristă ironie, la data premierei ei, în 1943, piesa e semnată cu alt nume, după dizolvarea pseudonimului Victor Mincu. Numele prietenului lui Sebastian, Ștefan Enescu. Viața întâlnește temele literaturii, în figura omului pe care poți conta, punctual și echivoc. Lumea provinciei lui
Orașul de provincie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3842_a_5167]
-
Bratu Iulian Premierul Victor Ponta l-a ironizat vineri, la Congresul Avocaților, pe șeful statului Traian Băsescu. Motivul? Primul-ministru a lansat o ironie la adresa președintelui, după ce acesta din urmă a participat și el la Congresul Avocaților. Victor Ponta, care este avocat de profesie și fost procuror, a declarat că și-a propus ca anul viitor să participe și el la "reuniunea comandanților de
Ponta face mișto de "comandantul de navă" Băsescu by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/38481_a_39806]
-
Poezia lucrurilor de care ne pasă (apărut în deja pomenita Poezia. Teze, ipoteze, explorări); „În căutarea timpului pierdut”. O analiză rizomatică (pp. 36 - 52) reia, în cheie sobră, ceea ce în romanul Nepotul lui Dracula, din 2012, era tratat cu blândă ironie: prelegerile asistentului Florin Dragolea; Peternitatea (pp. 53 - 62) reia studiul omonim din aceeași Poezia. Teze, ipoteze, explorări. Din a doua treime, care pledează Pentru scrierea creatoare, Literatura ca meserie (pp. 65 - 70), Poezia, amatorii și experții (pp. 71 - 77), La
Supraviețuirea prin poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3853_a_5178]
-
deși știu că nu e vina lor că sunt astfel. Vino să-ți arăt portretul lui Panait". Intru în dormitor. Portretul lui peste tot. Doamna e mărunțică, nu frumoasă dar fermecătoare prin candoare, feminitate, printr-o bună dispoziție și o ironie caldă, îngăduitoare. Relațiile ei cu Talex? Cine poate ști? Oricum se ironizează reciproc, cu un fel de intimitate rutinată dar vorbesc în același timp cu venerație, amândoi, despre Panait. El, modest, nu vrea să depene amintiri: "întâlnirea mea cu Istrati
Dana Dumitriu în posteritate - Jurnal inedit din ianuarie 1985 by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Memoirs/9210_a_10535]
-
din casă, statul tău în frig, cu șederea noastră la Paris! Tu ce zici? Pentru tine, pentru mine, pentru vecinii buni de gură! Nu mai insist însă”. Când nu e ocupată cu „campaniile de cumpărături”, cum le numește cu stinsă ironie Rebreanu, Fanny poftește să se facă numaidecât „societară” pe cheltuiala morală a soțului: „Zici că în piesa lui Camil nu e nimic pentru mine? Cine va juca? Mă interesează mult. Sunt foarte fericită că ești așa bun prieten cu Corneliu
Epistolar economic by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3857_a_5182]
-
e de a da răspunsuri, ci de a pune lumii întrebări” (Roland Barthes). Or personajul central al cărții - de fapt, unul dintre cele două personaje principale anunțate de titlu - este scriitorul Teofil Barbălată, prezentat cu umor și o doză de ironie (la adresa personajului, dar și a criticii literare) drept „un poet și un romancier contemporan mediocru. Știa asta și era împăcat. Prea încerca să le facă pe toate, prea se credea important și nu excela în nimic. Cu gândul acesta se
O proză atipică by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/3858_a_5183]
-
cărții și aventurii scriitorului, se face nevăzut, precum în proza fantastică a lui Eliade. Pe măsură ce textul avansează - ai senzația că, la un moment dat, Cosmin Perța este purtat el însuși de condei încotro vrea acest text -, umorul inițial, pigmentat de ironie, se transformă în altceva, în dramă. Tot așa cum - anticipând puțin - planurile scriitoricești ale lui Teofil vor fi abandonate, căci puterile scrisului nu par să mai însemne nimic în fața realității ultime: moartea. Începând ca o narațiune satirică și ironic-fantastică în siajul
O proză atipică by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/3858_a_5183]
-
ample adnotări, aduce interesante și utile informații de istorie literară contemporană. În aceste adnotări alternează comentariul personal cu fragmente din romanul autobiografic amintit al lui Dumitru Micu, cu scrisori ale aceluiași, cu lungi epistole ale lui Mircea Zaciu ce cuprind ironii și linii de portret sarcastic, anunțând corozivul său Jurnal ; de asemenea, informații inedite despre Ioanichie Olteanu ( ni se vorbește de un volum de poezii al acestui scriitor, se dau și câteva sugestii în aflarea lui, volum care ar completa zestrea
„Ci tu citești scrisori din roase plicuri“ by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3872_a_5197]
-
vital să te refugiezi altundeva, în altceva. Chiar și sub umbrela unui subiect din toate punctele de vedere reprobabil. De aceea, în cazul lor, n-aș pune accentul neapărat pe spiritul ludic sau pe o improbabilă de altfel vocație a ironiei. Nuanțările sunt de prisos. Vorbesc versurile: „am visat că îmi furaseră realismul socialist:/rămăsesem fără nimic” (p. 30). De asemenea: „eram îmbrăcată toată în realism socialist. Străluceam/ și nu mai aveam nimic pe dedesubt./ era frig.” (p. 31). Sau: „dragă
Tablou de familie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3876_a_5201]
-
prinse în categoria autoironiei vindicative. Bătrânețea nu are nevoie de modestie, crede naratorul, iar înțelepciunea vârstei e expirată, câtă vreme seninătatea lipsește. Conferințele, trebuie spus, sunt ținute în fața moliilor - simboluri ale degradării și singurătății -, pe care naratorul le tratează cu ironie. Probabil că ele exprimă cel mai bine fatalitatea. Mitologia a fost pentru scriitor istoria unui deficit, a celui ce refuză realitatea pentru construcția interioară. În textele lui Octavian Paler revin cu o amploare sporită problemele persecuției spiritului și a scepticismului
Savoarea observației ratate by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3879_a_5204]
-
Iordachescu Ionut Președintele Asociației Creștin Democrată a Romilor, Edu Adrian, a redactat o scrisoare pentru premierul Victor Ponta. Într-o împletire de ironie și nemulțumiri - construită riguros pe o serie de greșeli de scriere, ce-i drept - Edu Adrian descrie într-o epistolă cum a bătut personal la ușa Guvernului pentru a discuta despre ”situația actuală a țiganilor din București”. La finalul încercării
Un rom lui Ponta: ”Să apreciați eforturile țiganilor la alegeri” by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/38851_a_40176]
-
în 2006. Scriitorul premiat cu Goncourt în 1999 trece, pe la începutul anilor 2000, de la ficțiuni pseudo-realiste, cu eroi luați din romane polițiste, de spionaj etc, la altceva, scriind însă la fel. După două decenii de exerciții ficționale în care tehnicile ironiei se rafinează, păstrînd însă același nivel de eleganță - Echenoz este și rămîne mereu un scriitor parizian (chiar dacă născut în Midi) - ceea ce se schimbă e tematica. Echenoz asistă, de-a lungul anilor 70-80, la procesul de americanizare a societății și imaginarului
Sînt 14. 1914. by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/4082_a_5407]
-
pe bătrâna doamnă, vârându-i-se pe sub piele, făcându-i diverse mici servicii, dându- i sfaturi tendențioase, pentru ca apoi să aștearnă pe hârtie, în atenția Securității, tot ce făcea, spunea sau scria mama Monicăi Lovinescu. Îi fusese recomandat drept, ce ironie!, „fratele meu”, de către Virgil Ierunca. Cum să-și fi închipuit o doamnă ca soția lui E.Lovinescu, educată în cu totul alt spirit decât acela care guverna lumea comunistă, că un poet, și, încă, unul adevărat, ca Ion Caraion, care
„Păunescu a făcut (rău) cât jumătate din Securitate“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4090_a_5415]
-
pentru a căuta, cu neostenită fervoare, identitatea adâncă a ființei sale. Tema falsului, a raportului dintre adevăr și minciună, dintre autenticitate și inautenticitate capătă un contur lămurit, pregnant în poezia Hau hau, în care accentul etic e fluidizat de inserțiile ironiei și autoironiei: „Oh bietul adevăr bolnav de gâlci/ se culcă-n grâu și se trezește-n bâlci...”. Cert este că poetul are pe deplin conștiința degradării universului; adevărul decade în minciună, frumosul este în disoluție, lucrurile și-au pierdut ponderea
Calitatea de martor by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4096_a_5421]
-
definitiv chipului real. Actorii spectacolului existențial au aerul unor cabotini care mimează doar trăirea, gesticulează inautentic, fără a-și asuma spontaneitatea ca normă a substanței ontologice. Și în poemul Hau hau procedeele predilecte întrebuințate de autor sunt parabola, înscenarea alegorică, ironia și reflexul parodic, toate aceste modalități având darul de a transpune realul în regimul ficțiunii cu substrat etic, în registrul urgenței și al nevoii de autenticitate. Poezia face parte din volumul Proprietarul de poduri (1976), volum reprezentativ pentru lirica lui
Calitatea de martor by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4096_a_5421]
-
sugestiv tablou al lumii moderne, cu paradoxurile și antinomiile ei ireconciliabile. Neavând prejudecata realității, dar nici exultanța retorică a poeților ce nu-și transfigurează trăirile, Mircea Dinescu își învăluie versurile într-un halou alegoric și simbolic, nu lipsit de inserția ironiei și a instinctului ludic, dar nici de ecourile reflexivității și ale gravității etice. Trăind în orizontul precar al modernității, poetul își asumă cu luciditate condiția sa, într-o lume în care miturile se devalorizează, iar existența primește conotații absurde și
Calitatea de martor by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4096_a_5421]
-
precar al modernității, poetul își asumă cu luciditate condiția sa, într-o lume în care miturile se devalorizează, iar existența primește conotații absurde și însemne ale derizoriului. Tonalitatea poeziei este una ambiguă, în măsura în care întrunește în perimetrul ei atât sarcasmul și ironia, cât și patosul camuflat ori timbrul gravității vag simbolice. Poemul Doamne-ferește face parte din volumul Moartea citește ziarul. Universul figurat în volum e un univers cu palori agonice și reflexe carcerale, în care ființa își simte existența ca o captivitate
Calitatea de martor by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4096_a_5421]
-
ontică și cu o culpă neștiută, ce se cere expiată. Duplicitatea, minciuna, teroarea, mutilarea individualității, falsul și dogmatismul, acestea sunt tarele lumii comuniste pe care poetul nu ezită să le numească simbolic, să le traducă în metafore insurgente. Protestul aluziv, ironia ascunsă, sarcasmul travestit sunt prefăcute acum în revoltă și insurgență; versul are acum bătaie directă, metaforele și imaginile poetice traduc în mod deschis atitudinea de reacție vehementă la adresa unei realități degradate, ce s-a preschimbat într-un bâlci infam, în
Calitatea de martor by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4096_a_5421]
-
Relu Fenechiu le-a spus susținătorilor USL din Botoșani, că are un concetățean la Iași care folosește prea multă alifie, menționând că acesta s-a dus să candideze la Arad pentru că moldovenii nu-l vor, o ironie către fostul premier Mihai Răzvan Ungureanu, relatează NewsIn. "În Moldova se spunea că familia Flutur nu poate fi dărâmată, iată că a fost dărâmată. Iată că a fost dărâmată și la Botoșani și la Suceava, iată că dreptatea începe să
Relu Fenechiu: MRU foloseşte prea multă alifie () [Corola-journal/Journalistic/41003_a_42328]