2,990 matches
-
ani. Conform constituției, el poate avea două mandate, după care nu mai are voie să candideze. Parlamentul Sloven este bicameral. "Adunarea Națională" (Državni zbor), este alcătuită din 90 de scaune, dintre care două sunt rezervate reprezentanților minorității maghiare și celei italiene. "Consiliul Național", Državni svet, este alcătuit din 40 de scaune și reprezintă interesele economice, sociale și profesionale de la nivel local. Alegerile parlamentare se țin la fiecare patru ani. În Slovenia se întâlnesc mai multe regiuni geografice europene: Alpii Dinarici, Câmpia
Slovenia () [Corola-website/Science/297267_a_298596]
-
de la aderarea țării în iulie 2013. Limbile minoritare sunt utilizate oficial în administrația publică locală, acolo unde cel puțin o treime din populație este formată din minoritari, precum și în alte cazuri stabilite prin hotărâri locale. Aceste limbi sunt ceha, maghiara, italiana, ruteana, sârba și slovaca. Conform recensământului din 2001, 96% din cetățenii Croației au declarat croata ca limbă maternă, 1% au declarat sârba, nicio altă limbă nefiind vorbită în Croația de mai mult de 0,5% vorbitori nativi în rândul populației
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
a relevat faptul că 78% din croați afirmă că cunosc cel puțin o limbă străină. Conform unui alt sondaj cerut de Comisia Europeană în 2005, 49% din croați vorbesc engleza ca a doua limbă, 34% vorbesc germana, și 14% vorbesc italiana. Franceza și rusa sunt vorbite de 4% fiecare, iar 2% din croați vorbesc spaniola. O proporție substanțială dintre sloveni (59%) cunosc mai mult sau mai puțin limba croată. Rata alfabetizării în Croația se ridică la 98,1 procente. Un studiu
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
(în italiană: Isole Pelagie, Siciliană: Ìsuli Pilaggî), din grecescul "pelagos - πέλαγος" semnificând "largul mării", sunt trei insule mici numite Lampedusa, Linosa, și Lampione, situate în Marea Mediterană între Malta și Tunisia, la sud de Sicilia. La nord-vest se află insula Pantelleria și Strâmtoarea
Insulele Pelagie () [Corola-website/Science/297325_a_298654]
-
într-o situație de vulnerabilitate notabilă în întregul bazin mediteranean ca o consecință a dezvoltării infrastructurilor turistice în zonele preferate de aceste animale pentru depunerea ouălor. În Italia, plajele Pozzolana di Ponente de pe insula Linosa cât și Insula Iepurilor (în italiană "Isola dei Conigli") sunt singurele locuri unde țestoasele își depun frecvent ouăle. În acest scop a fost constituită, în 2002, rezervația naturală Area Marina Protetta Isole Pelagie care acoperă suprafața celor trei insule ale arhipelagului.
Insulele Pelagie () [Corola-website/Science/297325_a_298654]
-
engleza este studiată din prima clasă până la terminarea școlii primare. Studierea sa este continuată pentru încă cel puțin un an. Cea mai mare parte din elevi optează pentru două limbi străine, cea de-a doua fiind spaniola, germana, franceza sau italiana. Cunoașterea limbii engleze este obligatorie pentru admiterea în universități, fiind un subiect obligatoriu în cadrul examenului național de admitere ("Högskoleprovet") Economie bazată pe industrie și servicii. O specialitate culinară suedeză este "kåldolmar", asemănătoare cu sarmalele românești, din carne de porc și
Suedia () [Corola-website/Science/297388_a_298717]
-
până în secolul al XIX-lea. Competitivitatea cu valorile umaniste și granițele culturale definite în acest sens au fost un motor în ceea ce privește apariția conceptului de identitate națională. Apoi, sintagma „renaștere nordică” a fost folosită pentru a desemna ceva distinct de cea italiană, comparând calitatea unei opere cu cea a maeștrilor italieni, dar văzută în antiteza. Se poate spune că după publicarea Vieților, artiștii au lucrat având conștiința unei istorii bazate pe un canon. Moștenirea Renașterii: diferență față de canon tratată că deviație sau
Istoriografia de artă și canonul occidental () [Corola-website/Science/296074_a_297403]
-
istorii bazate pe un canon. Moștenirea Renașterii: diferență față de canon tratată că deviație sau înapoiere Există studii care tratează opera artiștilor italieni nu ca expresie a geniului individual, ci a geniului națiunii sau chiar al rasei, l’opera dell genio italiano all’estero. Acestea au la bază conceptul lui Herder de Volk (popor sau națiune), conform căruia producțiile culturale sunt rezultatele geniului popoarelor. Hegel a folosit termenul de Volksgeist pentru a desemna opera de artă ca expresie a spiritului națiunii. Aceste
Istoriografia de artă și canonul occidental () [Corola-website/Science/296074_a_297403]
-
a mii de pagini de exegeză, al unor noi teorii despre principiile fundamentale ale filologiei, contribuie la îmbogățirea metodologiei disciplinelor lingvistice. Opera științifică a lui n-a cunoscut prea multe ediții în limba română, majoritatea lucrărilor savantului au apărut în italiană, spaniolă, germană, franceză și alte limbi. Traducerea în românește a "Lecțiilor de lingvistică generală" a fost un eveniment reverberant în viața academică de la Chișinău și București. Lucrarea este una de referință în domeniu, apariția ei marchează, în opinia discipolului de la
Eugen Coșeriu () [Corola-website/Science/297569_a_298898]
-
exponent al culturii române în planul universal al științelor omului”. Eugen Coșeriu folosea în activitatea didactică și de cercetare mai multe limbi, schimbând cu ușurință limba în care ținea cursurile. Cât privește limba sa maternă, ordinea este următoarea: "Româna și italiana, apoi spaniola și germana (...). Depinde însă și de circumstanțe și de felul de texte: versuri scriu în română, proză am scris în italiană, iar studiile de lingvistică au fost elaborate în spaniolă, franceză și germană" .
Eugen Coșeriu () [Corola-website/Science/297569_a_298898]
-
cu ușurință limba în care ținea cursurile. Cât privește limba sa maternă, ordinea este următoarea: "Româna și italiana, apoi spaniola și germana (...). Depinde însă și de circumstanțe și de felul de texte: versuri scriu în română, proză am scris în italiană, iar studiile de lingvistică au fost elaborate în spaniolă, franceză și germană" .
Eugen Coșeriu () [Corola-website/Science/297569_a_298898]
-
puternic limbile și cultura sa. Elveția are patru limbi oficiale: germana (63,7% din totalul populației, cu rezidenții străini; 72,5% din rezidenții cetățeni elvețieni, în 2000) în nordul, estul și centrul țării; franceza (20,4%; 21,0%) în vest; italiana (6,5%; 4,3%) în sud. Retoromana (0,5%; 0,6%), o limbă romanică vorbită local în cantonul trilingv Graubünden din sud-est, este și ea desemnată prin articolul 4 al Constituției Federale ca limbă națională, alături de franceză, germană și italiană
Elveția () [Corola-website/Science/297532_a_298861]
-
Se vorbesc și unele dialecte de provensală în comunități rurale din zona francofonă, cunoscută ca „Suisse romande”, dialecte denumite Vaudois, Gruérien, Jurassien, Empro, Fribourgeois, Neuchâtelois și, în zona italofonă, Ticinese (dialect al lombardei). Chiar și limbile oficiale (germana, franceza și italiana) împrumută unii termeni care nu au sens în afara Elveției, împrumutați din alte limbi (cum ar fi cuvântul german "Billette" luat din franceză), după termenul cu același sens (ca termenul "azione" utilizat în italiană nu ca „acțiune”, ci ca „reducere” după
Elveția () [Corola-website/Science/297532_a_298861]
-
Chiar și limbile oficiale (germana, franceza și italiana) împrumută unii termeni care nu au sens în afara Elveției, împrumutați din alte limbi (cum ar fi cuvântul german "Billette" luat din franceză), după termenul cu același sens (ca termenul "azione" utilizat în italiană nu ca „acțiune”, ci ca „reducere” după termenul german "Aktion"). Învățarea uneia dintre celelalte limbi naționale în școală este obligatorie pentru toți elvețienii, astfel majoritatea elvețienilor sunt cel puțini bilingvi, mai ales cei ce aparțin minorităților. Străinii rezidenți și persoanele
Elveția () [Corola-website/Science/297532_a_298861]
-
Germaine de Staël (1766-1817). Între autorii de dată mai recentă se numără Charles Ferdinand Ramuz (1878-1947), ale cărui romane descriu viața țăranilor și muntenilor, într-un mediu dificil, și Blaise Cendrars (născut Frédéric Sauser, 1887-1961). Autori care au scris în italiană și retoromană au contribuit și ei, dar într-un volum mai modest, dat fiind numărul lor mai mic. Poate cea mai celebră operă literară elvețiană, "Heidi", povestea unei fetițe orfane venită să trăiască împreună cu bunicul ei în Alpi, este una
Elveția () [Corola-website/Science/297532_a_298861]
-
Vasile Pârvan. Profesorii care i-au marcat studenția sunt Ramiro Ortiz, care preda limba și literatura italiană la "Facultatea de Litere și Filozofie din București", și Vasile Pârvan, un alt spirit enciclopedic interbelic, de la Universitatea din București. Între profesorul de italiană Ramiro Ortiz și student s-a născut o strînsă amiciție. Peste ani, studentul de odinioară a mărturisit, adesea, că datorită acestui fin intelectual și-a însușit o „educație literară” de excepție: „Cu el m-am deprins a scrie cărți, cu
George Călinescu () [Corola-website/Science/297575_a_298904]
-
Giappichelli, 1977; "I mondi sovrapposti. La modellizzazione spaziale nella fiaba romena", Torino, Giappichelli, 1978; "Poesia romena d’avanguardia. Testi e manifești". "Da Urmuz a Ion Caraion", în collaborazione con Marco Cugno, colecția Universale economică, Milano, Feltrinelli, 1980; "La semiotica letteraria italiană", colecția Universale economică, Milano, Feltrinelli, 1982; "Mito-fiaba-canto narrativo. La trasformazione dei generi letterari", Romă, Bulzoni, 1986; "Nuovi poeți romeni," în collaborazione con Marco Cugno, Firenze, Vallecchi, 1986; "Mircea Eliade e l’Italia", în collaborazione con Robrto Scagno, Milano, Jaca Book
Marin Mincu () [Corola-website/Science/297596_a_298925]
-
12 octombrie 1997; Giuseppe Cassieri, „Îl mio Ovidio sul Măr Nero”, „La Stampa”, 7 august 1997; Gianpaolo Caprettini, „Come pesce negli abissi”, „L’Indice”, februarie 1998; Sară Noris, „Premio di narrativa Bergamo”, „Îl Giorno”, 27 martie 1998; Lucio Klobas, „Narrativa italiană: come și vince un premio”, „L’Informazione bibliografica”, nr. 1, 1998; Giovanna Toninelli, „A Marin Mincu îl premio Bergamo”, „L’Eco di Bergamo”, 23 aprilie 1998; Luciano Morandini, „Marin Mincu, dal "Diario di Dracula" al "Diario di Ovidio"”, „Zeta”, nr.
Marin Mincu () [Corola-website/Science/297596_a_298925]
-
dar este achitat la procesul ținut în 1928. În 1929, a publicat la Paris, la editura Giard, în colecția "Bibliothèque Économique Internationale", prima versiune a operei sale fundamentale " La théorie du protectionisme et de l'echange international" (cu versiuni în italiană și engleză). După revenirea pe tron a regelui Carol al II-lea, Manoilescu a fost foarte influent în cadrul camarilei regale, fiind ministru pe resort economic în diverse guverne țărăniste. În paralel, a desfășurat o mare activitate teoretică în domeniul economic
Mihail Manoilescu () [Corola-website/Science/297663_a_298992]
-
26 sept. 1897, Seria II, Anul III, nr. 570, p. 3; 1898 - se înscrie, fără să obțină, însă, licența la Facultatea de Litere și Filozofie și la Facultatea de Matematică din București. Studiază temeinic franceza, germana și engleza; cunoștea deja italiana, așa cum reiese din titlul ciclului de poezii „Fecioara în alb”, notat în manuscris " La creatura di bianco vestita" și cu un motto din Infernul dantesc (XXVI, 69); în plus, deținea aproape toate cataloagele librăriilor din țară și din străinătate, de la
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
5-6, 25 spetembrie 2006, p. 25. CĂLIN 2011: Constantin Călin, Jurnal despre Bacovia (4), în „Ateneu”, revistă de cultură, Bacău, Anul 48 (serie nouă), nr. 3 (499), martie 2011, p. 15. CĂLINA 2010: Nicoleta Presură Călina, "Sulle tracce delle letture italiane del poeta romeno Ștefan Petică, "in „Quaderni di Studi italiani e romeni/Caiete de studii italiene și române”, nr. 5/2010, Edizioni dell’Orso, Alessandria, 2010, pp. 23-32. CĂLINA 2011: Nicoleta Presură Călina, "Național vs. universal -" "o tentativă aporetică în
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
1967, p.79, 103, 405, 412, 424, 592, 674, 718. MÂNDRU 1912: A. Mândru, "Ștefan Petică", în „Freamătul”, Bârlad, nr. 1-3, ianuarie - martie 1912, pp. 32-33. MERLO: Roberto Merlo, "Un secolo frammentario: breve storia delle traduzioni di poesia romena in italiano nel Novecento", Philologica Jassyensia, An I, Nr. 1-2, 2005, pp. 197-246. MICU 1963: Dumitru Micu, "Începuturile simbolismului românesc," în „Viața românească”, XVI, nr. 67, iunie-iulie 1963, pp.150-153. MICU 1964: Dumitru Micu, "Istoria literaturii române", vol. I, (1900-1918), (Ștefan Petică
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
E.42” ("Esposizione 42"). Cu toate acestea, expoziția mondială nu a mai avut loc, deoarece Italia a intrat în Al Doilea Război Mondial, în 1940. Clădirea cea mai reprezentativă pentru stilul fascist de la E.U.R. este "Palazzo della Civiltà Italiana" (1938-1943), designul ei iconic fiind denumit „Colosseumul cubic” sau „pătrat”. în Lituania, Belarus și o parte a Ucrainei. S-a finalizat în primăvara anului 1864. După aceasta, autonomia Poloniei a fost definitiv anulată. Termenul "Galiția și Lodomeria", tradițional prescurtat "Galiția
Roma () [Corola-website/Science/296557_a_297886]
-
21 000 000 de locuitori. Acest fapt se datorează liberei circulații în statele din afara granițelor României, dar și ratei natalității destul de scăzute. Limba oficială a României este limba română ce aparține grupei limbilor romanice de est și este înrudită cu italiana, franceza, spaniola, portugheza, catalana și, mai departe, cu majoritatea limbilor europene. Româna este limba cu cel mai mare număr de vorbitori nativi ce reprezintă 91% din totalul populației României, fiind urmată de limbile vorbite de cele două minorități etnice principale
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]
-
utilizată în administrația publică și în sistemul judiciar. Engleza și franceza sunt principalele limbi străine predate în școlile din România. Limba engleză este vorbită de un număr de 5 milioane de români în timp ce franceza de circa 4-5 milioane, iar germana, italiana și spaniola de câte 1-2 milioane fiecare. În trecut, limba franceză era cea mai cunoscută limbă străină în România, însă începând cu 1990 engleza câștigat teren reușind să declaseze franceza de pe primul loc. De obicei, cunoscătorii de limbă engleză sunt
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]